PLECATDEACASA



SCRIU DESPRE CEEA CE VĂD!

ȘI...NU UITA SĂ DAI LIKE!

101 FRUMUSEȚI ASCUNSE ALE ROMÂNIEI!

joi, 30 aprilie 2009

Cetatea de pe Dealul Zânelor -Covasna


panoramă sau panaramă?

Covasna vazută de sus



urme de sapaturi arheologice

singurul indicator este situat sus pe vârful dealului, într-o coşmelie bătută de vânturi

aparare frate!

tinerii arheologi au ridicat o serie de ,,ziduri " din busteni si nuiele

de mic e pasionat de fotografie

mama si copilul

în vale se văd cele doua hoteluri:Clermont si Bradul

pregatire pentru urcuş

haiosenie de copii!

Despre acesta cetate foarte veche se stiu putine lucruri.
Astfel din bibliografia consultata reiese ca aici a existat o davă dacică, adică o cetăţuie fortificată, datată secolul I î. Ch. si I d.Ch., importanta arie argheologica care demostreaza prezenţa dacilor pe aceste meleaguri.
Este posibil, spun localnicii, ca pe ruinele acestei cetăţi sa se fi construit în perioada medievala o fortificaţie de catre secuii din zona.
Cert este ca locul este bine ales, cu o panorama deosebita asupra părţii de est a Depresiunii Braşov/Târgu Secuiesc.
Legenda vorbeste despre prezenta în zona cetăţii a unor fantome, identificate în metalul popular si colectiv cu niste zâne bune.
Ajungeti aici trecând pe la zona cardiologie, din Covasna, mergând pe drumul forestier care face imediat dreapta dupa gardul spitalului, si va opriti dupa constructiile abandonate, cam la 200 de metri, dupa care urmeaza un drum forestier ce va duce direct pe vârf.
Explic aşa, pentru ca nu exista niciun indicator în zonă, absolut nimic! si pentru ca atunci când am urcat nu mi-am dat sema ca am ajuns, cineva spunându-mi ca dureaza 1 ora şi jumătate, când de fapt nu faci mai mult de 45 de minute (si eram si cu cel mic).

duminică, 26 aprilie 2009

Oraş??? Ce varză!


unde este acest oraș? bine am venit... unde?


poate nu știți, dar este patria verzei murate!!!

Întotdeauna m-a distrat faza asta cu declararea de-anboulea a unor comune mai răsărite orașe, pentru a păstra nivelul de urbanizare al țării la 50 %.
Politica sutului în fund și depopularea orașelor din ultimii zeci de ani, a dus la aparitia unor situatii absurde, ca acesta prezentată aici.
N-am nimic cu oamenii, tot respectul pentru cum arata ,,orășelul", dar undeva cred ca s-a depșsit limita politeții urbane și a simțului ridicolului.

sâmbătă, 25 aprilie 2009

Varianta de teza la geografie pe sem II


Mai multe pe: testelageo.blogspot.com

Teza cu subiect unic pe semestrul al II-lea
Disciplina GEOGRAFIE
Clasa a VIII-a Varianta 11
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

SUBIECTUL I (32 puncte)
Scrieţi, pe foaia de teză, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile
de mai jos:
1. Reşedinţa judeţului Bihor este oraşul numit:
a. Arad b. Baia Mare
c. Oradea d. Zalău 4 puncte
2. Satele adunate sunt specifice unităţii de relief numite:
a. Câmpia Română b. Munţii Făgăraş
c. Munţii Parâng d. Subcarpaţii Curburii 4 puncte
3. După modul de formare, Lacul Zănoaga face parte din categoria lacurilor:
a. carstice b. glaciare
c. hidroenergetice d. vulcanice 4 puncte
4. Culturile de cereale ocupă suprafeţele cele mai extinse în unitatea de relief numită:
a. Câmpia Română b. Dealurile de Vest
c. Depresiunea Colinară a Transilvaniei d. Subcarpaţii Moldovei 4 puncte
5. Dintre unităţile de relief de mai jos, cele mai reduse valori ale densităţii populaţiei se
înregistrează în:
a. Câmpia Română b. Depresiunea Colinară a Transilvaniei
c. Delta Dunării d. Podişul Moldovei 4 puncte
6. Magistrala feroviară Bucureşti-Suceava se continuă în afara ţării trecând prin punctul de frontieră:
a. Curtici b. Halmeu
c. Ungheni d. Vicşani 4 puncte
7. Datează din perioada daco-romană oraşul numit:
a. Cluj-Napoca b. Focşani
c. Galaţi d. Reşiţa 4 puncte
8. Este port la Canalul Dunăre-Marea Neagră oraşul:
a. Brăila b. Constanţa
c. Giurgiu d. Tulcea 4 puncte

SUBIECTUL II (12 puncte)
În coloana A sunt numerotate oraşe, iar în coloana B sunt enumerate unitǎţile de relief în care se
află situate acestea. Scrieţi, pe foaia de examen, asocierile corecte dintre fiecare număr din
coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.
Notă: Fiecărui element din coloana A îi corespunde un singur element din coloana B.
A B
1. Cluj-Napoca a) Câmpia de Vest
2. Constanţa b) Câmpia Moldovei
3. Iaşi c) Depresiunea Colinară a Transilvaniei
4. Arad d) Podişul Dobrogei
e) Podişul Getic
12 puncte
SAU
Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi lista de termeni. Scrieţi, pe foaia de examen, cifra
corespunzătoare fiecărui spaţiu liber şi, în dreptul ei, termenul potrivit din lista de termeni dată.
În industria chimică se obţin produse diversificate atât pe baza materiilor prime din ţară cât
şi a unora importate. Sarea exploatată din Subcarpaţi şi din ...1... este prelucrată, pentru a se
obţine produse ...2... . Azotul atmosferic, ...3..., apatitele şi fosforitele sunt utilizate pentru
producerea îngrăşămintelor chimice. Industria celulozei şi a hârtiei se bazează, într-o anumită
măsură, pe utilizarea paielor, a stufului, dar îndeosebi pe folosirea, ca materie primă, a ...4... .
Lista termenilor: cauciucul natural, cărbunii, clorosodice, gazul metan, siderurgice, lemnului,
Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Munţii Banatului. 12 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)
IDENTIFICATI PE HARTA .
Pe harta de mai jos sunt marcate, cu numere, râuri şi oraşe. Scrieţi pe foaia de teză:
1. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 şi 8;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15 şi 16;
3. numele a trei unităţi de relief pe care le străbate râul marcat, pe hartă, cu numărul 5;
4. numele unităţii de relief din care izvorăşte râul marcat, pe hartă, cu numărul 6;
5. numele judeţelor care au ca reşedinţe oraşele marcate, pe hartă, cu numerele 10, 13 şi 14;
6. numele celui mai important lac hidroenergetic (de acumulare) amenajat pe râul marcat, pe
hartă, cu numărul 3;
7. câte două ramuri industriale (cu excepţia celei alimentare) din fiecare dintre oraşele marcate,
pe hartă, cu numerele 11 şi 15;
8. numele celui mai mare oraş, ca număr de locuitori, pe care îl strabate râul marcat, pe hartă, cu
numărul 1;
9. numele celui mai mare oraş, ca număr de locuitori, pe care îl strabate râul marcat, pe hartă, cu
numărul 6.

SUBIECTUL IV (10 puncte)
Pentru Câmpia Română precizaţi:
- două tipuri de lacuri, după modul de formare şi câte un exemplu de lac pentru fiecare tip;
- două resurse de subsol;
- numele a două râuri care o străbat şi se varsă direct în Dunăre;
- numele a două oraşe-reşedinţă de judeţ situate în Câmpia Română şi care sunt porturi la
Dunăre.

SUBIECTUL V (6 puncte)
a. Precizaţi două cauze ale valorilor reduse ale densităţii populaţiei din Carpaţii Meridionali.
4 puncte
b. Explicaţi faptul cǎ cele mai întinse suprafeţe cultivate cu legume sunt în apropierea marilor
oraşe. 2 puncte

Raspunsuri si rezolvari

Subiectul I

1.c;2.a;3.b;4.a;5.c;6.c;7.a;8.b(nota: itemii notati cu 6 si 8 sunt din capitolul transporturi, care nu se cere la teza !!!, conform programei afisate pe edu.ro)

Subiectul II

1.c;2.d;3.b;4.a SAU 1.Depresiunea colinara a Transilvaniei;2. clorosodice ;3.gaz metan;4.lemnului

Subiectul III

1.Râuri- 1.Dâmbovita ;2.Bârlad ;3.Bistrita ;4.Cerna ;5.Mures;6.Somesul Mic ;7.Crisul Negru;8.Jijia
2.Orase-9.Satu Mare ;10.Craiova ;11.Galati;12.Suceava ;13.Slobozia ;14.Deva;15.Brasov;16.Bacau.( nota: atentie la orasele situate unele lânga altele!, de exemplu Arad/Timisoara, Suceava /Botosani- primul este pe un râu, celalalt nu; Galati/Braila- primul este spre Moldova;Târgoviste/Pitesti/Ploiesti- singurul ce se afla pe un râu este Pitesti!)
3.unitati traversate de Mures: Carpatii Moldo-Transilvani, Depresiunea colinara a Transilvaniei, Carpatii Occidentali, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest.
4.Somesul Mic izvoraste din Muntii Apuseni.
5.orasul cu 10, adica Craiova este resedinta judetului Dolj, apoi orasul cu 13 Slobozia este resedinta judetului Ialomita, iar cel cu 14 Deva este resedinta judetului Hunedoara.
6.pe Bistrita se afla Lacul de acumulare Izvorul Muntelui ( Bicaz ) .
7.Galati: siderurgie( metalurgie feroasa) si constructii de masini(nave);Brasov: constructii de masini( tractoare si autocamioane ) si chimica( medicamente ).
8.Bucuresti.
9.Cluj Napoca.

Subiectul IV

Câmpia Romana
-lacuri:limane fluviale(-atile) la Snagov, Caldarusani sau Mostistea si lacuri in crovuri( depresiuni de tasare) Amara si Lacu Sarat.
-resurse:petrol si gaze naturale( de regula in cimpii se intilnesc aceste resurse, aproape niciodata in munti).
-riuri:Olt, Arges, Ialomita, Jiu.
-orase port:Giurgiu, Calarasi, Braila, Galati.

Subiectul V
a. Cauzele pentru prezenta densitatilor mici in Carpatii Meridionali: relief inalt si accidentat, soluri nefertile,lipsa cailor de comunicatie, lipsa resurselor, lipsa depresiunilor datorita masivitatii.
b.In apropierea marilor orase se cultiva, de regula, legume datorita cererii care exista pe piata interna a oraselor si datorita existentei in aceste zone a fabricilor de conserve de legume.

miercuri, 22 aprilie 2009

Planul înclinat de la Covasna -monument tehnic unic în România


porțiunea cu trei linii de cale ferată din partea superioară a ,,planului"


la coborâre micuţul meu nu mai putea merge


construcția care adăpostea scripeții de sus


în sfârșit sus, pe contragreutatea de pe platou


un liliac sălbatic, stingher printre rămășițele pădurii doborâte de furtună( în zona de nord a Moldovei i se spune ,,tuluchină ")


zona Valea Zânelor


se vede şufa de oțel de pe mijlocul căii ferate, care ajuta la urcarea sau coborârea vagoneților( vreo 30 de vagoane lucrau zilnic)


profu' în adidași, vai ce rușine. Nu ne-am propus inițial să urcăm pâna sus, așa că am fost relativ nepregătiți.


ce ziceti urcă sau coboară?


contragreutatea de la bază

 


podul rupt de ape în urmă cu câtiva ani


vagoane pentru lemne, dar nu sunt cele originale

vagoane de pasageri aduse din Mureș, pentru o eventuală reconstrucție finanțată de Ministerul Turismului și CJ Covasna, pentru relansarea turismului în zonă. De-aș fi milionar asta aș face cu banii, dar nu sunt așa că nu-mi rămâne decât să plâng amar!!!

Auzisem vag despre ,,planul inclinat " de la Covasna, dar practic nu ştiam nimic despre construcţie, cale ferată sau utilizare.
Într-un sfârşit am ajuns în oraş şi undeva pe poarta hotelului Bradul văd un indicator pe care era desenată o cale ferată pe un munte, şi atunci mi-am zis că nu trebuie să ratez momentul.
Ce este planul acesta înclinat, atât de cunoscut în zonă şi atât de necunoscut în ţară?

Este o cale ferată cu ecartament îngust(distanţa dintre linii), ce pornea din oraşul Covasna, urmărea firul apei vreo doi kilometri şi ajungea la baza Dealului Şiclăului, unde traversa pe un pod din buşteni rezistenţi pârâul Covasna, după care urca de la 550 de metri altitudine- baza- până la 900 metri pe platou(vârful dealului are 1030 metri), lungimea sa ajungând astfel la 1236 de metri, cu o diferenţă de nivel de 327 de metri.

Aproape că nu-ţi vine să crezi că un trenuleţ poate face acest lucru. Până să văd calea ferată mă gândeam că sistemul era unul cu cremalieră pe mijloc, ceva asemănător cu urcarea vagoneţilor pe Montagne Rousse(ştiţi zgomotul acela făcut de lanţul de sub vagonet), dar nu era aşa, sistemul este simplu şi foloseşte legile fizicii în favoarea oamenilor. Când am urcat, la jumătatea dealului am văzut trei linii de cale ferata?!, şi m-am întrebat, ce este asta?

Într-un târziu mi-am dat seama că se folosea un sistem de scripeţi şi de greutăţi ca să urce sau să coboare vagoanele cu lemne, astfel locomotiva aducea vagoanele pline cu lemne până pe platou, acolo vagoanele coborau trăgându-le pe cel goale în sus, astfel costurile de productie erau zero!!!
Ce mai este interesant aici, este că linia ferată continua prin pădure şi pe lângă pârâu până peste cumpăna de ape cu pârâul Bâsca, acolo unde se află depresiunea Comandău, încă 12 kilometri, fiind pe atunci singura legatură cu micuţa localitate, după care din unele surse, aceasta trecea munţii la Nehoiu, unde mai era un plan înclinat.

Una peste alta, aceasta minune tehnică durează din 1890 când a fost construita de inginerul Emil Lux (construcţia a durat patru ani fiind începută în 1886) până în 1999 când a fost închisă exploatarea de lemn, este drept că nu prea mai aveau ce exploata pentru că în 1995 a avut loc cea mai mare furtună din zonă şi cea mai mare doborâtură de arbori, culcând practic la pământ toată pădurea din jurul Covasnei.

Păcat că asemenea monumente tehnice nu sunt conservate şi nu sunt introduse în circuitul turistic, deşi există un plan al autorităţilor, dar doar pe hârtie.

luni, 20 aprilie 2009

Covasna - staţiunea celor 1000 de izvoare


o sculptură interesantă în lemn, în stânga ursulețul iar în dreapta Csibi Bacs?, sus două frunze de stejar


în părculet

credincioși catolici ieșind de la slujba de Paşte (curios, aici nu este obiceiul să se iasa cu lumina!)

o biserica în stil maramuresean

Hotel Montana, o relicva comunistă apartinând sindicatelor

mofeta pentru tratament, în mijlocul orasului, 2 lei intrarea



un apus grozav

statuia lui Csoma Sandor, primul european autor al unui dictionar tibetano-englez, deschizator de drumuri pentru stiinta care se numeste Tibetologie- vezi National Geografic, iulie 2008


Rares, nepotul meu, Master of Domain

Iani, în fântâna arteziana din parcul central al orasului

cele doua hoteluri de sus, de lânga cardiologie

preferata mea din aceasta excursie -,,Veșnicia s-a născut la sat" (venea Paştele catolic si femeia toca niste carne)

girueta traditionala- la o casa secuiasca

Nu degeaba i se spune asa, pentru ca oraselul acesta de doar 11 000 de locuitori, sta efectiv pe o regiune cu infiltratii puternice de gaze postvulcanice (desi muntii vulcanici se afla la zeci de kilometri), care mineralizeaza apa subterana si dau nastere la cele câteva sute de izvoare cunoscute.
Situata în coltul estic a marii Depresiuni intramontane a Brasovului, micuta localitate a fost declarata oras în 1952, de aici întreg tinutul depresionar si de munte din jur a luat denumirea de Covasna, iar pozitia excentrica nu i-a permis sa devina si resedinta de judet, acest rol revenindu-i orasului Sfântu Gheorghe, mai aproape de Brasov si situat pe artere rutiere si feroviare mari.
Nu stiu sa spun cât de mult sau cât de putin mi-a placut aici, având în vedere ca n-am mai ajuns aici niciodata, desi este la doar doua ore de mers de Bacau.
Orasul este populat în proportie de 70 % de secui, o populatie de origine maghiara, venita aici in trei valuri succesive, în secolul 7 în migratie neorganizata, în secolele 12-13 si apoi 15 -16( dupa invazia tătara) în mod organizat.
Un popor mândru de rădăcinile sale, mândru ca o buna parte nu s-a lasat amestecat/mixat cu alte populatii, mândru ca vorbeste un dialect unic în cadrul limbilor maghiare si foarte politicos( nu stiu însa si cât de ipocrit, oricum nu mai ipocrit decât românul care vine si zâmbeste amabil iar pe de alta parte îi mai trimite undeva de unguri/bozgori/secui sau ce-or mai fi).
Orasel cochet, bine aranjat în centru, dar cu o mare problema si anume drumul de 1o kilometri din Zabala pâna în statiune este cu piatra cubica, iar in oras sunt multe strazi pavate astfel, ca sa nu mai vorbesc despre zecile de stradute asfaltate cu...praf, dar cu canalizare si apa curenta!?
Izvoarele minerale sunt de tip carbogazos, bicarbonatat si clorurosodic, plus mofete pentru afectiuni digestive, hepato biliare si cardiovasculare (exista spre Valea Zânelor, în deal cum s-ar spune, spitalul de cardiologie unde sute de pensionari vin la tratament, unii chiar îşi iau bilete de pensionari, fac procedurile la spital, dar stau si manâncă si dorm la pensiuni, ca cea la care am stat si noi -Apolka).
Pentru cei interesati si de drumetie, aflati ca am fost grozav de încântati sa urcam la: ,,Planul Înclinat ", la ,, Cetatea Zânelor " si sa mergem la Comandău, iar despre asta si despre altele în urmatoarele postări.

sâmbătă, 18 aprilie 2009

Șopârla cu două cozi și salamandra





Șopârla aceasta cu două cozi am fotografiat-o în Covasna (sus la Cardiologie) undeva în zona Hotelului Bradul unde, încă, mai trece linia ferata îngusta ce merge spre faimosul plan înclinat.
Cred ca o parte din coada veche i-a fost rupta si undeva s-a produs o mutatie genetică.
Iar salamandra acesta mare, am vazut-o chiar în ziua în care am mers la planul înclinat, undeva în dreapta liniei ferate, stând linistita în căldura amiezii (atenție, nu trebuie atinse, pentru ca au pe piele o substanță ce poate provoca alergii sau iritații).

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...