PLECATDEACASA



SCRIU DESPRE CEEA CE VĂD!

ȘI...NU UITA SĂ DAI LIKE!

101 FRUMUSEȚI ASCUNSE ALE ROMÂNIEI!

marți, 29 martie 2011

Manifestări Târgul de Turism al României



PROGRAM MANIFESTARI CONEXE

TARGUL DE TURISM AL ROMANIEI

31 MARTIE 2011 - 03 APRILIE 2011

JOI 31 MARTIE 2011
LOCATIE - CENTRUL DE PRESA
12.00 – 13.00 "BUCURESTIUL NON STOP SAU BUCURESTIUL ALL INCLUSIVE" - dezbatere organizata de Asociatia de Turism a Municipiului Bucuresti in colaborare cu asociatiile de turism locale si organisme locale si guvernamentale interesate in dezvoltarea potentialului turistic al Bucurestiului si promovarea Bucurestiului ca destinatie turistica in tara si strainatate.
13.00 - 14.00 " STRATEGIA DE DEZVOLTARE SI PROMOVARE A POTENTIALULUI TURISTIC AL BUCURESTIULUI "
Prezinta Vicepresedinte ATMB , Presedinte APOT, Carmen Pavel
LOCATIE - SALA CUPOLA
14.30-15.30 “GREENARTS FOR HOTELS”, SOLUTIE PENTRU DESIGN-UL DURABIL AL UNEI STRUCTURI DE CAZARE TURISTICA GreenArts este un nou fenomen cultural de educatie pentru mediu prin arta, initiat si promovat de Asociatia Ecologica Turismverde
Prezinta Constantin Serban, Asociatia Ecologica Turismverde
LOCATIE - CENTRUL DE PRESA
16.00 - 17.00 "PROMOVAREA IN TURISM PRIN RETELELE SOCIALE IN DIRECT DE LA HARVARD SI NU NUMAI..."
Prezinta Jacqueline L.P. si Madalina Danila - Director Executiv J'Info Trainnig
VINERI 01 APRILIE 2011
LOCATIE - CENTRUL DE PRESA

10.00 – 13.00 " THE POTENTIAL OF VIRTUAL WORLDS FOR TOURISM" Prezinta David Wortley
LOCATIE - SALA CUPOLA
12.00 - 13.30 Seminarul - Modul de accesare a fondurilor europene în cadrul Programului Operaţional Regional: Axa Prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, domeniul major de intervenţie 5.3. Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, Operaţiunea Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice.
Prezinta Camera de Comert si Industrie a Romaniei
13.30 - 14.30 Arbitrajul - modalitate alternativă de soluţionare a litigiilor comerciale
Prezinta Camera de Comert si Industrie a Romaniei
14.30 - 15.30 Seminar de prezentare Oportunităţi de Investiţii în România prin Biroul pentru Investitori al Camerei Naţionale
Prezinta Camera de Comert si Industrie a Romaniei
15.30 - 16.30 COLECTAREA SELECTIVA IN STRUCTURILE DE CAZARE TURISTICE - VIZIUNE ASUPRA ARMONIZARII INTRE NECESITATILE ECONOMICE SI DE MEDIU Oportunitate si implementare.
Prezentare sustinuta de Constantin Serban, Asociatia Ecologica Turismverde
LOCATIE - CENTRUL DE PRESA
15.00 – 16.00 "PREZENTAREA proiectului OFENSIVA SUDULUI”
PREZENTARE: ASOCIATIA DE PROMOVARE LITORAL SUD
16.00 – 18.00 " GRESELI FRECVENTE IN REALIZARE SITE URILOR DIN TURISM "
Prezentare sustinuta de J'Info Trainnig
SAMBATA 02 APRILIE 2011
LOCATIE - CENTRUL DE PRESA
11.00 - 13.00 " IPHONE UN LUX SAU UN LUX SAU UN INSTRUMENT DE LUCRU NECESAR IN CALATORII" –
Prezinta J'Info Trainnig
13.00 – 14.00 – Drumul Lemnului – O aventura de descoperire a traditiei
Prezinta – Ordinul Arhitectilor
14.30 -15.30 MEDIUL- GENERATOR DE PROFIT IN TURISM SI ECONOMIA VERDE
Prezentare sustinuta de Constantin Serban, Asociatia Ecologica Turismverde
16.00 - 17.00 TURISM MONTAN – ECHIPAMENTUL – “A FI SAU A NU FI” ECHIPAT ASOCIATIA TURISTICA GHIZII ROMANIEI.
Prezentare sustinuta de MIHAI MITESCU
DUMINICA 03 APRILIE 2011
LOCATIE - CENTRUL DE PRESA
12.00 – 13.00 – Drumul Lemnului – O aventura de descoperire a traditiei, Prezinta – Ordinul Arhitectilor
13.00 - 14.00 ECOTURISM SI TURISM MONTAN FEDERATIA ROMANA DE TURISM SI ECOLOGIE, Prezentare sustinuta de HABARA CORNEL REMUS

luni, 28 martie 2011

Sfaturi pentru excursionişti, de la Moş Butmăloi

Pe la începutul anilor 1900, prin Munţii Bucegi îşi făcea veacul un om al muntelui cum rar a fost, printre membri Touring Clubului Român. Acesta este Niculae Butmăloi, care în dragostea sa neţărmurită pentru munte a fost meteorolog, cabanier, vânător şi călăuză neîntrecută, un adevarat deschizator de drumuri pentru tot ceea ce înseamnă azi poteci, marcaje şi alpinism.

Prin 1927 el scoate un ghid cu sfaturi pentru excursionişti, care reprezintă şi astăzi un ghid de bun simţ al relaţiei pe care fiecare trebuie să o avem cu muntele şi cu oameni lui.
Iată câteva sfaturi:
  1. Nu merge singur pe munte, pentru că: ,, ... nu-i a bună, omul ori capătă vreo ameţeală, ori rătăceşte drumul şi nenorocirea-i gata";
  2. Plecaţi întotdeauna în grup şi nu uitaţi bastonul, pentru că: ,, ...nu-i numai o glumă, pentru că el îţi este de ajutor şi la coborâş şi la urcuş, plus că la tot pasul întâlneşti câini ciobaneşti care îţi sar furioşi înainte";
  3. Respectă-i pe oamenii muntelui, ciobani sau călăuze, pentru că: ,, ...mai poţi avea nevoie de o îndrumare, ori să afli vre-un drum mai scurt, lasă atunci pe < TU> şi mai ales pe MA, care strică pe dat voia bună a oricui";
  4. Nu distruge indicatoarele şi marcajele, pentru că: ,, ...aceia care trecând pe drumuri însemnate cu culori , le murdăresc cu pământ sau balegă ori distrug scândura cu marcaj < Spre Sinaia> si îl scot din locaşul lui, după care fac haz de un aşa lucru zăpăcit şi prostesc";
  5. Mergeţi în grup, liniştiţi şi grupaţi, pentru că: ,, ... să nu gonească unii prea repede, pentru că la urcuş cel dinainte poate dărâma vreo piatră, la fel si la coborâş";
  6. Nu faceti focul în locuri cu iarba uscată, pentru ca:,, ... nu cumva la plecare să se aprindă pădurea";
  7. Nu porniţi la drum pe vreme urâtă, pentru că:,,... dacă pe neaşteptate se întâmplă să se schimbe vremea, mai bine faceţi cale întoarsă, chiar de nu ploua şi -i numai negură, opriţi mai bine grupul şi vă sfătuţti, apoi mergeti strânşi şi laolaltă";
  8. Luaţi-vă un ghid pentru traseele dificile, pentru că:,, ...altfel nu va puteţi bucura în tihnă de excursie, apoi de la călăuză ai multe de învăţat, altfel zău, nu esti departe de caii şi boii care pasc...";
,, Dacă vreţi să simţiţi vieaţa din plin, luaţi drumul munţilor! Pe-aici toate tot mai frumoase-ţi par şi dragostea-i mai dulce"

duminică, 27 martie 2011

STIRI EXTERNE.COM, un site dinamic şi util

Stiriexterne.com este un site nou, dar care este extrem de dinamic, din cel puţin două motive, primul ar fi că lumea şi evenimentele imprimă o dinamică ce schimbă harta percepţiei globale imediat ce aceasta s-a format în mintea noastra, iar al doilea motiv este faptul că în spatele lui se află o echipă de tineri entuziaşti, muncitori, inteligenţi şi conectaţi la tot ce înseamnă eveniment politic, social, economic cu impact regional sau global.

Este un site de nişă cum se spune, în fapt un făgaş pe care tinerii aceştia s-au înscris cu curaj, pentru că nu este uşor sa începi un drum, să realizezi un site de o asemenea anvergură despre ştirile externe, şi nu aiurea despre orice, numai să faci trafic. Un site de nişă se construieşte cu răbdare, publicul te găseşte mai greu, poate, dar cu siguranţă rămâne statornic, pentru că îi place ceea ce citeşte, vede sau aude. Spun asta din proprie exprienţă, pentru că bloggeri care să scrie DOAR despre România sunt extrem de puţini, nu mai mult de cinci, iar asta paradoxal, nu face lucrurile mai simple ci le complică pentru că şi responsabilitatea creşte.

Le urez succes lui Marian şi echipei lui, şi sunt sigur că acesta va veni, mai ales ca respect din partea cititorilor, cel putin deocamdată...

miercuri, 23 martie 2011

Ce poţi face iarna la Harghita Băi



O veritabilă mini ,,Poiană" se află la câţiva kilometri de Miecurea Ciuc, într-un decor dominat de măguri vulcanice şi de păduri dese de molid. Este staţiunea Harghita Băi( mai multe poze aici), parte componentă a municipiului mai sus menţionat, apărută iniţial datorită apelor minerale descoperite aici, mofetelor şi exploatării de caolin(o varietate de argilă).



După 1990, mai ales, începe să se dezvolte puternic pentru că iubitorii de schi, din Harghita, Covasna, Bacău, Braşov, Neamţ şi chiar Galaţi, aleg să vină să petreacă un week-end la zăpadă, la peste 1300 de metri altitudine, mult mai ieftin şi mai rustic şi mai puţin aglomerat decât pe Valea Prahovei.


Pârtia de schi Csipike, care nu este foarte lungă şi nici foarte abruptă, este atracţia principală, vreo patru pensiuni sunt situate chiar în buza pârtiei, unele apărute în ultimii doi-trei ani.
Lângă ele sunt trasee de snowmobil, dar şi un parc aventura pentru amatorii de căţărat prin copaci. O urcare este 2 lei, un set pentru schi de închiriat costă 10 lei pe ora, iar o oră cu monitorul costă 40 lei.



La două sute de metri de mers prin pădure ajungeţi la o pârtie de snowboard, destul de periculoasă si de sălbatică, cu instalaţie de cablu, pentru iubitorii de adrenalină, mai pustie decât cealaltă, dar cu o privelişte deosebită asupra Depresiunii Ciuc.



Una dintre pensiunile unde se poate mănâncă bine este Csiki, pensiune cu restaurant, prima din staţiune, cu un iz cam de bodegă, care se vrea rustică, dar cu mâncare foarte bună şi multă, aşa cum se mănâncă în zona secuiască. Există restaurante şi la pensiunile de lângă pârtie, dar sunt ceva mai scumpe, de... proximitatea induce şi un preţ pe măsură.



În centrul statiunii a apărut un mic patinoar, pentru antrenamentul hocheiştilor şi al patinatorilor de la cluburile din Miercurea Ciuc sau din Gheorgheni, iar ceva mai încolo a fost amenajată o pârtie de tubbing pentru distracţia familiilor cu copii sau a amatorilor de dat pe gheaţă cu o chestie care seamănă cu camera umflată a unei roţi de tractor.O chestie nemaipomenită care costă 2,5 lei pentru fiecare tură.

luni, 21 martie 2011

14 situri UNESCO mai puţin cunoscute din România


În România există câteva zone cu o concentrare mare a siturilor UNESCO, naturale sau, mai ales, create de om. Unele dintre ele nu mai figurează în lista întocmită din 2002 încoace, dar recunoşterea lor la un moment dat indică valoarea patrimoniului românesc.
Există și trei Rezervaţii ale Biosferei: Delta Dunării, Parcul Naţional Retezat şi Parcul Naţional al Munţilor Rodnei-Pietrosu( din care doar delta este în patrimoniul UNESCO) şi mult mai multe situri antropice- Zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei( Şureanu) cuprinde cetăţi de pământ, în frunte cu Sarmisegetuza Regia(Blidaru, Costeşti, Băniţa, etc.), apoi zona bisericilor fortficate şi a cetăţilor ţărăneşti din sudul Transilvaniei(Prejmer, Biertan, Viscri etc.) plus Cetatea Sighişoarei, zona bisericilor pictate din Bucovina, bisericile de lemn din Maramureş şi nu în ultimul rând Mânăstirea Horezu şi ansamblul lui Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu.

Cele 14 situri UNESCO care urmează, sunt mai puţin cunoscute, iar de unele nu a auzit nimeni, aşa că le-am pus oarecum în ordinea, subiectivă bineînţeles, a indicelui de popularitate.

  1. Biserica Sf. Ioan Botezătorul din satul Teţcoiu, com. Mătăsaru, jud. Dâmboviţa, construită în 1809 cu picturi deosebite;
  2. Biserica de lemn Sf. Arh. Mihail şi Gavril din satul Rogoz, oraş Târgu Lăpuş, jud. Maramureş, construită în 1663 cu decoraţiuni şi picturi din 1785;
  3. Biserica romano- catolică din Ghelinţa, jud. Covasna, construită înainte de 1241, biserică fortificată, pictată cu fresce de la 1330 şi cu tavan casetat, despre care am scris aici;
  4. Schitul Lespezi din satul Posada, oraş Comarnic, jud. Parhova, cu biserica Sf. Treime din 1661 pictată de renumitul Pârvu Mutu;
  5. Biserica evanghelică din comuna Dârjiu, jud. Harghita, construită în secolele XIV-XV, în stil romanic şi cu obiceiul unic de păstrare a cărnii de porc şi slăninei în turnul de nord, numită si ,,Biserica Şuncă şi Slănină,, despre care am scris aici;
  6. Biserica Înălţarea Sf. Cruci din comuna Pătrăuţi, jud. Suceava, ctitorită la 1487 de Ştefan cel Mare, cu valoroase picturi interiore şi exterioare, despre care am scris aici;
  7. Biserica evanghelică fortificată din Saschiz , jud. Mureş, ridicată la 1493 cu un turn gotic ce domina ansamblul ridicat în 1832;
  8. Biserica Sf. Gheorghe din cadrul mânăstiri Sf. Ioan cel Nou, din oraşul Suceava, ridicată la 1514, cu picturi murale, catapeteasmă de la 1796, turn clopotniţă şi acoperiş din ţigle smălţuite, unde se află şi moaştele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava;
  9. Biserica de lemn Sf. Arh. Mihail şi Gavril, din satul Plopiş, com. Şiseşti, jud. Maramureş, ridicată în 1796;
  10. Biserica Sf. Arh. Mihail şi Gavril din satul Surdeşti, com. Şiseşti, jud. Maramureş, ridicată la 1721, cu picturi interioare tempera pe pânză, cu al doilea turn din ţară de 54 metri, după cel al mânăstirii Bârsana de 62 de metri!
  11. Biserica Sf. Petru din comuna Valea Viilor, jud. Sibiu, ridicată în secolul al XIII lea, şi fortificată în secolele următoare, cu ziduri groase şi înalte de până la 8 metri;
  12. Ruinele cetăţii feudale ţărăneşti din com. Câlnic, jud. Alba, construită înainte de 1267 cu biserică şi ziduri de apărare şi cu un turn numit Donjonul Siegfried;
  13. Cetatea ţărănească cu biserica evanghelică din satul Viscri, jud. Braşov, construită între secolele XIII-XVI în stil gotic şi adusă în actualitate de vizitele Prinţului Charles;
  14. Biserica de lemn Naşterea Maicii Domnului-din Vale, din com. Ieud, jud. Maramureş, ridicată începând cu 1699, supranumită Catedrala de lemn, cu o colecţie de icoane pe sticlă;

joi, 17 martie 2011

171 de ani de la primul ghid turistic românesc



În 1840 apare primul ghid turistic românesc, scris în limbile franceză şi română(cu litere chirilice), despre traseele din Muntii Ceahlău. Apărut la Iaşi cu titlul românesc "Dokia şi Traian după zicerile populare a românilor, cu itinerarul muntelui<Pionul>", acest minighid este scris de Aga G. Asaki, adică de Gheorghe Asachi.

Dacă mă gândesc bine, nici nu putea fi alt munte, decât Ceahlăul, mai ales că el este cunoscut în literatura de specialitate internaţională încă de pe timpul lui Dimitrie Cantemir, cu numele său vechi Pionul sau Koghaion, şi reprezintă muntele sfânt al românilor, după unele ziceri religioase.

Ghidul începe cu legenda arhicunoscută a Dochiei, fiica Regelui Decebal de care s-ar fi îndrăgostit însuşi Împăratul Traian, după luptele din anul 101 î.Ch., fiind redată şi o baladă populară foarte veche ce vorbeşte despre sfârşitul acestei poveşti, care se termină tragic cu prefacerea fetei într-o stâncă.

Sunt propuse două itinerare, unul care urmăreşte valea Bistriţei pe la Mânăstirea Bistriţa şi apoi pe la Mânăstirea Pângăraţi, până spre Buhalniţa, drum care este accesibil doar pe jos sau cu calul, pentru că poteca este strâmtă, iar al doilea traseu este mai lung pe la Crăcăoani şi prin poienile ce aparţineau mânăstirii ,,Varatico,, spre Hangu,de unde se urmau potecile grele din munte, trecând pe la Mânăstirea Durău-descrisă pe larg-, exact ca cele de zi, doar că pe asfalt.


aceasta este o gravură din carte numită ,,Vederea muntelui Pionul sau Ceahlău, luată dinspre Gura Largului,,

Pe platou, se spune în ghid, îi întâmpină pe drumeţi o stancă înaltă şi frumoasă ce pare a fi trup de femeie, situată între Piatra Detunată şi Piatra Sihastrului, dar care pe la 1704 suferă o dezagregare puternică, astfel că un secol şi ceva mai târziu bustul şi capul Stâncii Dochiei, încă se mai văd iar partea rămasă prezinta trunchiul şi picioarele.
Eroziunea a lucrat puternic din 1840 până azi, astfel ca pietrele din jurul stâncii nu mai arată ca bustul, faţa sau părul unei fete, asta deşi Dimitrie Cantemir a descris-o frumos în a sa Descriptio Moldaviae.

miercuri, 16 martie 2011

Biserica luterană fortificată din Daia (Sibiu)



O construcţie religioasă relativ mică se iţeşte pe stânga drumului, care coboara de la Agnita spre Sibiu, situată pe coama unui deal. Un indicator ruginit te îndrumă către satul Daia, localitate componentă a comunei Roşia. Ajungem lângă biserica de pe deal trecând pe lângă o serie de case cu arhitectură săsească, şi ne oprim în poarta unui cămin pentru copii defavorizaţi.



Doamna care are în grijă cei 25 de copii cu vârste de la 3 la 17 ani, se ocupă şi de biserica luterană, conducând puţinii turişti prin incinta fortificată a acestei bisericuţe. Pe scările ce urcă spre turnul clopotniţă ce stă cu faţa către SV, doamna sprintenă pentru vârsta ei, ne spune despre aşezământul de copii, finanţat de o fundaţie elveţiană, şi despre cât de greu se descurcă cu banii, solicitându-ne ajutor pentru a obţine fonduri în urma mediatizării problemelor cu care se confruntă- ceea ce şi facem!



Impresionaţi de povestea şi hotărârea acesteia, intrăm pe portiţa mică de sub turnul de cărămidă, în curtea străjuită de ziduri groase, unde se află şi cimitirul credincioşilor luterani din sat.
Originile bisericii se întind, după unele însemnări dincolo de invazia tătară-cea care a distrus si abaţia cisterciană de la Cârţa-(1241), dar cel mai sigur în 1270 când sunt puse bazele acestei construcţii de către coloniştii saşi aduşi în sudul Transilvaniei.



După ce trece prin numeroase reconstrucţii şi adăugiri, marea ciumă din 1348 şi numeroase războaie, biserica dobândeşte un stil romanic cu trei nave, fără clopotniţă, asemănătoare cu biserica din Cisnădioara.
Anul marcat pe zidul interior al bisericii indică cea mai amplă reconstrucţie, atunci când nu numai zidurile bisericii cu contraforţi suferă modificări sau consolidări dar şi zidurile exterioare, de apărare.



Tristeţea îşi face loc iar, atunci când vedem că orga este parţial distrusă, de un hoţ care a furat tuburile pentru a le vinde la centrele de colectare, un hoţ retardat care îşi marca intrarea şi fapta făcându-şi nevoile în biserică!?
Aşa a şi fost prins, în urma unui alt furt terminat în acelaşi mod.
Azi, deşi nu mai sunt slujbe decât cu anumite ocazii, orga din secolul al XVIII lea nu mai funcţionează, iar ca lucrurile să fie şi mai tragice, în 1998 candelabrele vechi au fost şi ele furate.
S-ar putea ca în următorii ani să nu vizităm decât nişte ziduri şi câteva pietre de mormânt de care nu are nevoie nimeni.

luni, 14 martie 2011

Muzeul civilizaţiei populare din Dumbrava Sibiului

Muzeul din Dumbrava Sibiului concurează cu Muzeul Satului din Bucureşti, prezentând într-un spaţiu grandios de peste 42 de hectare, sute de construcţii şi monumente din toate zonele etnografice ale României, cu accent pe regiunile carpatice şi de podiş.
Deschis în 1905 ca primul muzeu istorico-etnografic al românilor din Transilvania, de unde şi numele de ASTRA de la cunoscuta societate transilvană, a fost închis în 1950 din motive ideologice, reaşezându-se în matca sa tradiţională în 1990, printr-un ordin de ministru ce poartă semnătura lui Andrei Pleşu, pe atunci ministru al culturii.



Parte a Muzeului Burkenthal din 1963, aceasta secţiune debutează ca un muzeu al tehnicii populare ce cuprinde cinci sectoare tematice, acumulând până azi una dintre cele mai complexe colecţii şi arhive documentar-ştiinţifice despre universul creaţiei tehnice ţărăneşti din ţara noastră.



Muzeul acoperă pe o suprafaţă uriaşă toate ocupaţiile tradiţionale româneşti: vânătoare şi pescuit în Delta Dunării, agricultură pe toate treptele de relief, păstoritul de la satele de câmpie până la aşezările risipite de pe platourile munţilor, pomicultura cu meşteşugul oţetitului şi al ţuicăritului, viticultura cu industria vinăritului, uleitul, ţesutul cu ocupaţiile de lânari, mătăsari, cânepari, trăistari din păr de capra, împletitul de către frânghieri, cojocăritul, pielăritul, olăritul, pietrăritul, mineritul aurifer, fierăritul, clopotăritul, meşteşugul lemnului cu dulgheritul, rotăritul, dogăritul şi spătăritul, sau meşteşugul cerii cu boştinăritul şi lumânăritul, sau rogojinăritul stufului şi în cele din urma confecţionarea instrumentelor muzicale.



Una dintre cele mai spectaculoase expoziţii este cea a morilor de vânt sau de apă, situate lângă lacul de 6 hectare din zona centrală a parcului, şi de unde nu lipsesc decât morile de maree(pentru că la Marea Neagră acestea sunt foarte mici de max.15 cm.) în rest sunt toate tipurile imaginate de mori de măcinat cereale, de la cele cu panze până la cele plutitoare.



O emblemă a celui de-al cincilea sector tematic, al monumentelor de utilitate publică, îl reprezintă biserica maramureşeană adusă din satul Bezded, şi care este funcţională, aici ţinându-se slujbe, duminica sau cu alte ocazii speciale. Este situată aproape de intrarea în parc, pe una dintre aleile muzeului, alei ce însumează 10 kilometri şi pentru care îţi trebuie condiţie fizică, nu glumă, asta dacă ţi-ai propus să vezi totul într-o singură zi.



Muzeul este deschis între 1 mai şi 15 octombrie, intrarea costă 15 lei pentru adulţi cu reducere evident pentru grupuri de adulţi sau copii, elevi şi studenti, iar taxa de fotografiere este de 5 lei.
O serie de manifestari culturale populare se desfasoară pe întreg parcursul perioadei de vizitare.Pentru mai multe informatii- muzeulastra.ro



joi, 10 martie 2011

Pietrele, Sfincşii şi Stâncile Carpaţilor Româneşti

Nu am pretenţia de a scrie sau inventaria toate stâncile, pietrele, sfincşii şi babele din Carpaţi, sunt sigur că mai există cel puţin încă pe atâtea. Dar această investigaţie de mici obiective naturale, din care o mică parte văzute şi cele mai multe citite, reprezintă, cred eu, un reper de la care să plece listarea tuturor acestor forme ciudate de relief care populează munţii noştrii.

Munţii Oaş-masiv vulcanic din nord-vestul ţării, distrus de eroziune;
  1. Sfinxul Oaşului;
Muntii Gutâi
  1. Creasta Cocoşului-rest de crater vulcanic, numit şi Turnul Gutâiului sau Creasta Gutâiului;
Obcina Mare- munti situaţi în Bucovina;
  1. Pietrele Muierilor(lângă oraşul Solca)
Munţii Bistriţei
  1. Piatra Râpa Scară, de pe valea Bistriţei;
Muntii Rarău-masiv alcatuit din calcare, într-o KLIPPĂ triasică, în inima şisturilor cristaline;
  1. Pietrele Doamnei
  2. Adam şi Eva(lângă Giumalău unde se mai afla Colţii Acrii, pe valea Bistriţei)
  3. Piatra Şoimului;Piatra Zimbrului;Piatra lui Osman-pe valea Bistriţei.
  4. Pop(ch)ii Rarăului; Stânca Coifului;
Muntii Ceahlău
  1. Dochia;Panaghia;Toaca;
  2. Gardul(Colţii) Stânilelor;Piatra Ciobanului;Piatra Lată;Masca.
  3. Tabara Vulturilor;Turnul Sihastrului;Turnul lui Budu.
  4. Căciula Dorobantului; Detunata;
  5. Piatra Teiului-la coada lacului de acumulare Izvorul Muntelui, lângă viaduct;
Munţii Ciucaş- munţi alcătuiţi din conglomerate, unde eroziunea diferenţială a creat un mare numar de forme ciudate de relief;
  1. Tigăile
  2. Sfinxul Bratocei; Babele la Sfat;
  3. Pietrele Roşii; Piatra Mitocului;
  4. Colţul Uriaşului(Dintele); Colţul Vânătorului;
  5. Colţii Boncuţei; Colţii Bratocei;
  6. Piatra Vulturilor; Gemenii Ciucaşului;
  7. Turnul Goliat; Turnul Căprioarei;
  8. Mâna Dracului; Mâna cu Cinci Degete;
  9. Porumbelul; Vrăjitoarea;
  10. Acul Diavolului; Marele Păianjen;
Muntii Hăşmaş- masiv calcaros din centrul Carpaţilor Orientali, cu vestitele Chei ale Bicazului;
  1. Turnul Bardosului sau Piatra Altarului;
  2. Piatra Ascuţita;Piatra Singuratică;Piatra Arşiţei;
Muntii Harghitei
  1. Piatra Şoimului, din zona Defileului Oltului de la Tuşnad;
Munţii Vrancei
  1. Piatra Berzei; Piatra Geamană; Piatra Ciută;
  2. Piatra Tâlharului; Pietrele Striului;
Munţii Buzăului
  1. Piatra Tehărăului; Piatra Zăganului; Piatra Găurită;
Munţii Călimani-munte vulcanic(cel mai înalt vulcan din ţară), cu forme ciudate săpate de vânt şi ploi în andezite;
  1. Sfinxul Călimaniului;
  2. Cei 12 Apostoli;
Muntii Stânişoarei
  1. Sfinx;
Muntii Perşani
  1. Coloanele de bazalt de la Racoş, din Defileul Oltului;
  2. Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită, pe valea Comanei;
  3. Sfinxul din Perşani; Stânca Minunilor;
Muntele Postăvaru(Munţii Bârsei)
  1. Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, lângă Braşov;
Muntii Bucegi- masiv alcatuit din calcare şi conglomerate unde eroziunea diferenţială, a creat o multitudine de forme, din cauza acţiunii vântului, din acest motiv formele se şi numesc eologliptoliţi;
  1. Sfinxul Bucegilor;
  2. Babele-în fap,t două stânci în formă de ciupercă;
  3. Pintenul Pietrei Arse;
  4. Vârful Omu;
  5. Faţa şi Colţii Morarului;
  6. Mesele de la Vârful cu Dor;
Culoarul Rucăr
  1. Babele de la Podul Dâmboviţei;
Muntii Făgăraş- deşi în şisturi cristaline, gheaţa cuaternară a creat şi aici forme deosebite;
  1. Acele Cleopatrei; Colţul Elefanţilor; Foarfeca;
  2. Piatra Dracului; Piatra Caprei; Piatra Galbenă; Piatra Verde;
  3. Colţii Brezei; Chica Vulturilor; Claia Bulzului;
  4. Turnurile Podragului; Fereastra Zmeilor;
Muntele Cozia- situat la ieşirea Oltului din defileul săpat în Carpaţii Meridionali;
  1. Sfinxul de la Stănuleţi;
  2. Bufniţa cu Pui; Masa lui Traian;
  3. Ursul; Dochia; Moşul; Uriaşul;
Muntii Cândrel
  1. Masa Jidovului;
Muntii Parâng
  1. Şezătoarea Urşilor; Piatra Tăiată;
Muntii Căpăţânii-sub vârful Năruţu
  1. Cele Trei Degete; Cucuiul Târsei; Claia cu Brazi;
Muntii Retezat
  1. Sfinxul Pietrele;
  2. Piatra Iorgovanului; Colţii Pelegii;
  3. Turnul Porţii; Piatra Trăsnită;
Muntii Vâlcan
  1. Cuiul Popii; La Parul de Fier; Albele;
  2. Piatra lui Iorgovan; Pietrele Înşirate; Apostolii;
  3. Piatra Corbului; Piatra Ruptă; Piatra Trăsnită;
Muntii Cernei
  1. Sfinxul de la Topleţ- aproape de vărsarea Cernei în Dunăre;
  2. Piatra Puşcată; Piatra Uscată;
Muntii Aninei
  1. Sfinxul din Cheile Nerei;
Munţii Metaliferi
  1. Detunatele( Goală şi Flocoasă);
  2. Muntele Vulcan;
Munţii Bihor
  1. Piatra Grăitoare; Piatra Galbenă;
  2. Piatra Boghii; Piatra Câinilor;
Munţii Vlădeasa
  1. Piatra Tâlharului; Piatra Încălecată;
  2. Pietrele Mărunte; Pietrele Albe;
Muntii Trascău- în special în Cheile Turzii
  1. Turnul Galben; Turnul Ascuţit; Peretele Uriaş; Baia Zânelor;
Munţii Pădurea Craiului
  1. Piatra Lată din Defileul Crişului Repede;
  2. Creasta Abruptă; Stanul Stupului;

miercuri, 9 martie 2011

Târgul de Turism al României


Am fost onorat sa raspund cererii Roxanei Radu de la TTR, si sa postez acest material despre un eveniment extrem de important. Va multumesc si ma gasiti pe pagina principala, in sectiunea Presa!

Targul de Turism al Romaniei 2011 la cea de-a XXV – a editie
Comunicat de presa
Bucuresti 01 martie 2011. Romexpo organizeaza in perioada 31 martie – 03 aprilie 2011, in Pavilionul Central din Centrul Expozitional Romexpo Bucuresti, cea de-a XXV–a editie a Targului de Turism al Romaniei.
Prin cele doua editii anuale de primavara si toamna, organizate de Romexpo, Targul de Turism al Romaniei - TTR reprezinta de mai bine de 10 ani, cel mai important eveniment de acest gen din Romania, promovand un numar impresionant de destinatii turistice si sectoare din domeniu si oferind expozantilor posibilitatea de a relationa, negocia si vinde pachete turistice. Evenimentul este dedicat atat vizitatorilor specialisti cat si publicului larg.
Editia de primavara a TTR 2011 se adreseaza agentiilor de turism, tour operatorilor, autoritatilor si asociatiilor profesionale din turism, organizatorilor de congrese si turism de afaceri, statiunilor turistice si complexelor balneare, hotelurilor, pensiunilor, agentilor economici ce ofera servicii de alimentatie publica in turism, servicii de transport, servicii financiare si de asigurari, IT si sisteme de rezervari, invatamant si formare profesionala in turism, cultura si agrement, editurilor si publicatiilor de profil.
Desfasurata sub patronajul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, care a participat si in calitate de expozant, editia de toamnă a TTR 2010 a reunit peste 140 de firme din 15 tari pe o suprafata de 5.000 mp. Participarea internationala a fost semnificativa - 30 % dintre expozanti provenind din strainatate.
Romexpo si-a propus in 2011 organizarea a peste 50 de manifestari expozitionale, conform programului de targuri si expozitii existent pe site-ul www.romexpo.ro
Mai multe informatii despre manifestarea „Targul de Turism al Romaniei editia de primavara 2011” pe www.targuldeturism.ro
Persoana de contact: Roxana Radu, Manager Proiect; Tel: +4021.207.7018+4021.207.7018; E-mail: ttr@romexpo.ro
Despre Romexpo
Romexpo este o societate cu capital privat, avand ca actionar majoritar Camera de Comert si Industrie a Romaniei. Societatea este membra a Asociatiei Mondiale a Industriei Targurilor si Expozitiilor (UFI), a Aliantei Targurilor din Europa Centrala (CEFA) si a Asociatiei Internationale de Auditare a Statisticilor Expozitiilor (CENTREX).

luni, 7 martie 2011

Cascada Vârciorog- săritoarea de sub Piatra Grăitoare

Pe drumul ce leagă Gârda de Sus şi Arieşeniul de Nucet, peste pasul Vârtop unde se află Groapa Ruginoasă, undeva pe stânga, un indicator peste care poţi trece uşor cu vederea în goana maşinii, te îmbie să drumeţeşti până la Cascada Vârciorog, cale de vreo trei kilometri şi jumătate. Pentru cei ce nu doresc doar un week-end la vreo pensiune cu jacuzzi, această călătorie de maxim două ore nu poate fi decât o bună ocazie de a-şi fortifica şi spiritul şi trupul în afară, bineînţeles, de o mică febră musculară.



Lăsaţi maşina după ultimele case, şi înaintea podeţului de lemn, undeva mai ferit, pentru că TAF-urile ce cară lemne, o pot avaria şi porniţi pe jos, înarmaţi cu răbdare şi cu bocanci impermeabili, pentru că micile pâraie şi noroiul frământat de tractoare şi de copitele cailor, pot pune probleme. Drumul nu este de speriat, se aşterne frumos ba în stânga ba în dreapta râului ce formeaza mai departe la ieşirea din strâmtura pragurilor, Cascada Vârciorogului.



Un popas cu buşteni butnăriţi lângă băncuţe de lemn şi o rulotă cu de-ale gurii şi cu ceva suc, vă aşteaptă la vreo oră de mers şi undeva la câteva zeci de minute până la cascadă. Dintr-o dată, peisajul începe să se sălbăticească, râul curge cu zgomot, marmitele de eroziune din albia îngustă se înmulţesc, ca şi stâncile căzute de pe versanţi ce par opera lui Sfarmă Piatră.



Pădurea se aruncă de pe pantele muntelui, lăsând gândul să urce către vârful Curcubăta Mare, cel mai înalt din Apuseni de 1849 de metri. O cupolă cristalină de piatră dură îl secondează mai la nord şi se numeşte Piatra Grăitoare, iar de la înălţimea sa de 1657 de metri, pune stavilă afluenţilor Arieşului, desenând cumpăna de ape dintre bazinul Arieşului Mare şi cel al Crişului Negru ce udă Ţara Beiuşului.
Sub acest vârf, în zona numită de moţi Tarniţa Bihorului, îşi începe călătoria scurtă şi vijelioasă pârâul care cade aici într-o singură scobitură, de la 15 metri înălţime, şi care formează această splendidă cascadă.



Apa curge cu putere şi te anunţă de la câteva sute de metri distanţă, cu acel zgomot inconfundabil. Ocoleşti o zonă de grohotişuri mărunte şi de pietre mari, ce par prăbusite dintr-un drum de carieră, te strecori între malul acesta uriaş de 30 de metri înălţime, care după părerea mea, va bloca cursul acestui râu. În scurt timp intri într-un luminiş în care pădurea s-a dat la o parte pentru a lăsa pânza de apă să te îmbrăţişeze ca un voal creat de miliardele de vapori de cristal.
Enjoy!

video

sâmbătă, 5 martie 2011

Mânăstirea Râşca- biserica semipictată

Multe au trecut peste această aşezare bucovineană, peste locuitorii ei şi peste aşezământul mânăstiresc de aici. O istorie îndelungată, care începe prin secolul al XIV lea, pe timpul descălecării lui Bogdan Maramureşeanul, marchează zidurile şi stăruinţa călugărilor de aici.
Distrusă de tătari, este refacută în 1511 de un alt Bogdan, fiul lui Ştefan cel Mare, dar cade pradă prigoanei semilunei turceşti în anii ce vestesc venirea marelui voievod, ctitorul de Moldoviţa, Petru Rareş.



După înscrisurile de pe zidul bisericii, 1540, după alte documente 1542, Petru Rareş reuşeşte să ridice aici o impresionantă mânăstire cu pictură exterioară, din care azi s-a păstrat doar cea de pe faţada sudică, pe care umbrele dimineţii joacăștrengărește v-ați ascunselea cu chipurile sfinţilor.
Nenumăratele adaugiri, precum pridvorul cu turlă, o serie de anexe de pe latura vestică, zidul de incintă din secolul al XVII lea sau reclădirea celor 8 chilii în anii 1830-1840, nu ştirbesc cu nimic măreţia bisericii care nu a intrat, din păcate, în atenţia patrimoniului mondial UNESCO, precum suratele ei mai nordice.



Situarea oarecum excentrică faţă de drumurile comerciale moldoveneşti, la aproape 20 de kilometri de Fălticeni, a permis transformarea ei într-un loc în care erau aduşi ,,călugării vagabonzi'', un fel de batalion disciplinar al monahismului românesc dar şi un loc de ,,deportare" pentru boierii cere se opuneau politicilor domnitorilor vermii.
De altfel, Domnitorul Mihai Sturdza l-a exilat aici pentru şase luni, în 1844, pe marele istoric şi om politic Mihail Kogălniceanu, în turnul clopotniţei, într-o celulă care există şi azi şi unde se află o placă de marmură ce aminteşte de acest eveniment.



Se mai menţionează şi efortul deosebit făcut de călugării de la această mânăstire, în timpul Primului Război Mondial, când s-au transformat în infirmieri pentru soldaţii răniţi pe câmpul de luptă, iar chiliile au fost puse la dispoziţie pentru spital şi infirmierie.



I.P.S. Pimen, Mitropolitul Moldovei la 1921, pune umărul la refacerea bisericii a cărui acoperiş a fost mistuit într-un incendiu, eforturile sale finalizându-se sub domnia Regelui Carol al II lea şi sub atenta autoritate a Arhimandritului Paisie Cozma.



Zona frumoasă a dealurilor Subcarpaţilor Modovei-Culmea Pleşu- şi versanții domoli ai Munţilor Stânişoarei, mângâie zona aceasta binecuvântată cu credinţă, tradiţii și folclor autentic, aşa cum arată şi acest panou de intrare în comuna Râşca.

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...