PLECATDEACASA



SCRIU DESPRE CEEA CE VĂD!

ȘI...NU UITA SĂ DAI LIKE!

101 FRUMUSEȚI ASCUNSE ALE ROMÂNIEI!

joi, 28 aprilie 2011

Ce trebuie să ştiţi despre vreme. Barometrele naturii


Din punct de vedere meteorologic, adică ştiinţific, semnele de vreme instabilă sau de vreme bună sunt următoarele.

Vremea devine instabilă dacă:

(sursa-http://clipadiagnosticata.blogspot.com)
1. Apare o coroana sau un HALLO(U) în jurul Soarelui sau a Lunii anunţând înrăutăţirea vremii în 48-72 de ore;
2. Dimineaţa apar nori albicioşi şi dezlânaţi, fără margini precise, acoperind treptat cerul;
3. Soarele răsare într-o vâlvătaie arămie cu dungi roşii şi vişinii, iar ceaţa cuprinde crestele munţilor;
4. Ploaia a încetat dar norii se menţin, iar sub ei apar alţi nori care se deplasează în sens contrar, în acest caz ploaia va reîncepe în 1-2 ore;
5. Bancuri de ceaţă stau agăţate de crestele munţilor;
6. Soarele apune într- o vâlvătaie de culori, vremea se strică începând cu dimineaţa următoare;
7. Apare roua după o perioadă îndelungată de secetă, urmează să plouă;
8. Luna răsare palidă dupa o serie de nori lenticulari, anunţă ploaie a doua zi;

Vremea este bună sau se ameliorează dacă:

1. Noaptea vântul este slab iar nebulozitatea(gradul de acoperire cu nori) mică;
2. Apare roua, cu excepţia cazurilor prezentate mai sus;
3. Răsăritul este portocaliu, vântul este slab şi adie spre coama munţilor;
4. Dimineţile sunt răcoroase cu vânt slab, fără direcţie precisă iar cerul este senin;
5. Vântul bate puternic dinspre sud, va fi vreme bună două trei zile;
6. Soarele este galben-portocaliu la apus;

Din punctul de vedere al ţăranilor, într-un sens tradiţional, semnele de ploaie pot fi anunţate de:

1. Sfârâie luleaua sau broaştele orăcăie;
2. Lăptuca, buruiana porcească sau susaiul pădureţ îşi deschid frunzele;
3. Cocoşii cântă ziua iar vrăbiile se scaldă în colb;
4. Albinele joacă în aer şi vin grăbite la stup;
5. Rândunelele şi (foto-clopotel.ro) lăstunii zboară la 20 de centimetri de pământ mereu în apropierea casei;
6. Cântă huhurezii iar hulubii( porumbeii) cântă mai mult decât de obicei;
7. Găinile se suie în pătul sau în coteţ şi se ciugulesc iar râmele ies şi se târăsc pe pământ;
8. Sarea se umezeşte iar fumul din hogeag se împrăştie pe pământ;
9. Porcul zvârle cu râtul ţărâna pe spate iar dacă acesta are şi un pai sau un cocean în gură stricarea vremii este iminentă;
10. Când plouă şi găinile nu se feresc de ploaie aceasta va fi de lungă durată;
11. Răni vechi, bătături şi măsele sensibile sunt dureroase când se apropie ploaia;
12. Câinii părăsesc turma îndreptându-se spre colibele de la stână;
13. Şerpii şi şopârlele se ascund în crăpături de stânci;
14. Măcrisul iepurelui, din apropierea stânelor, îşi închide corola şi frunzele;

Şi în aceeaşi măsură, vremea se ameliorează sau se menţine bună dacă:

1. Liliecii zboară până târziu în noapte;
2. Vulturul zboară planat iar insectele zboară vioi;
3. Greierii ţârâie îndelung, mult după miezul nopţii;
4. Paianjenii ţes pânza mare şi deasă;
5. Peştii şi broaştele rămân mai mult pe fundul apei;
6.Cocoşul cântă în noptile geroase mai devreme, este semn că vremea se încălzeşte;

Articol scris având ca suport şi cărticica de ,,Meteorologie aplicată" a prietenului şi colegului Mitruţ.


marți, 26 aprilie 2011

Baia Zânelor


Mi-ar fi plăcut să fotografiez această ,,baie" din staţiunea Borsec vara, pentru că atunci este utilizată şi cred că atunci zânele sau ielele se îmbăiază şi se refac la soare, de aici şi denumirea foarte frumoasă a acestui loc. Baia Zânelor este de fapt un mic bazin circular cu apa minerală, cu ce altfel ar fi doar suntem la Borsec, lângă care se află câteva băncuţe şi câteva şezlonguri alcătuite din lemn.


Interesant este că aici se fac două ,,băi", una de apa minerală pentru răcorire şi a doua de soare, de altfel la Borsec, multa lume ştie locul ca Sun Bath. Există o serie de sfaturi sau restricţii pentru cei ce doresc să o folosească. Se spune că Soarele ajută la irigarea optimă cu sânge şi că regenerează organele genitale, dacă baia de soare se face până la ora 10 sau după ora 5.



De asemenea este recomandat a se face baia de soare cu o cămaşă albă pe corp, deschisă sau descoperită în zona inimii, iar baia de apă minerală să se faca în limita a 5 minute, nu trebuie să mâncaţi cu o oră înainte de expunere.
Acestea fiind spuse, aveţi încă un motiv să vizitaţi staţiunea aceasta care începe să renască.

luni, 25 aprilie 2011

Complexul romano-catolic de la Şumuleu-Ciuc




Pentru catolicii din România, dar în mod particular şi special pentru catolicii maghiari-secui, această biserică reprezintă centrul religios de pelerinaj cel mai cunoscut din lumea catolică central şi est europeană. Aici, la marginea oraşului Miercurea Ciuc, în fiecare an de hramul bisericii ,, Adormirea Maicii Domnului" pe 15 august se adună zeci de mii de credincioşi iar un numar dublu vin la marea sărbătoare de Rusalii, pentru a celebra victoria secuilor din 1567 împotriva celor ce doreau sa impună religia unitariană, conduşi pe atunci de Principele Ioan Sigismund.



Multi români nu privesc cu ochi buni această zona din Ţinutul Secuiesc, pentru că la adunările, chiar si religioase, se afişează ostentativ steagul secuilor-mândri de originea lor şi de victoria lor- şi al Ungariei şi se cântă imnul secuilor şi al ţării vecine. Încă un prilej de ascuţit săbiile naţionalismului şi ale şovinismului.


Construcţia se leagă de ordinul catolic al franciscanilor care încep să clădească pe aceste locuri o biserică în stil gotic începând cu anii 1440, ajutaţi şi de Principele Iancu de Hunedoara, care doreşte astfel să celebreze victoria de la Sântimbru de Mureş împotriva turcilor, prin ctitorirea unei biserici. Trecută secole la rând prin numeroase distrugeri, datorate inclusiv marii invazii turco tătare de la 1661, biserica este dărâmată şi reconstruită apoi în stil baroc cu elemente gotice între 1804-1838. Ea este administrată şi azi de călugării franciscani, care au mai construit aici şi o capelă închinată Sfântului Anton.


Urmează apoi ,,dotarea,, ei cu o impresionantă orgă cu 2600 de tuburi, una dintre primele şase din Europa în anii 1930-1931, iar vitraliile care împodobesc lateralele au fost comandate în Cehia.

Am lăsat la urmă cel mai important element si anume statuia miraculoasă a Maicii Domnului, cea mai mare statuie a Fecioarei sculptată dintr-o singură bucată de lemn(tei în acest caz), cu o înălţime de aproximativ 2, 3 metri, mărginită de o parte şi de alta de statuile Sf. Ladislau şi ale Sf. Ştefan.
Este considerată miraculoasă pentru că în timpul luptei din 1567 a săvârşit minunea acelei victorii, iar secuii s-au întors şi i-au multumit, lucru coroborat şi cu alte minuni făcute de-a lungul timpului de Fecioara Maria întruchipată de această statuie, creată de un sculptor necunoscut.



Astfel Şumuleu-Ciuc devine, probabil cel mai mare loc de pelerinaj catolic din această parte a Europei, dincolo de Carpaţi existând Basilica minor de la Cacica, cu o icoană făcătoare de minuni, numita Madona Neagră.

DrumulCrucii, desenat pe dealul din apropiere unde se adună pelerinii de Rusalii


luni, 18 aprilie 2011

Piatra Şoimului şi Codrul Secular de la Slătioara




Piatra Şoimului nu este cea mai interesantă stâncă pe care am văzut-o dar pentru priveliştea pe care o oferă merita un loc de cinste între ,,Pietrele Rarăului".
Situată la vreo 10 minute de Hotel Alpin Rarău, pe o potecuţă strâmtă ce urcă şi coboară de două ori, această alcătuire din calcar triasic, îţi dă fiori încă din momentul în care trebuie să treci o punte micuţă peste o diaclază(crăpătură) din rocă, apoi odată aşezat pe băncuţă ai posibilitatea de a vedea şi admira Pietrele Doamnei, Vârful Rarău şi Popii Rarului, Giumalăul şi jos în vale Codrii Seculari ai Slătioarei.
Este declarată rezervaţie geologică şi geomorfologică(de relief) din 1971 cu suprafaţa de 1 hectar, ca şi suratele ei din zonă, Cheile Moara Dracului, Piatra Zimbrului sau Piatra Buhei si cel mai uşor ajungeţi prin localitatea Chiril.


Codrii Seculari ai Slătioarei se întind spre zarea Moldovei cât vezi cu ochii, între trecătorile ştiute doar de oamenii muntelui, Şaua Ciobanilor la nord şi Curmătura Prislop la sud, peste vârful Arşiţa Rea şi Bâtca cu Pini, de lângă comuna Slătioara.


Ocupă o suprafaţă de 854 de hectare împreună cu rezervaţia Todirescu, şi piaptănă versantul estic al Rarăului între altitudinile de 800 şi 1320 metri.
Declarată rezervaţie din 1941 protejează, se spune, cele mai vechi şi falnice exemplare de molid, tisă(Taxus Bacata, căruia i se mai spune arbustul de fier), brad, pin, fag şi paltin din ţară, cu vârste de peste 350-400 de ani, cu diametre ale trunchiurilor de peste 1 metru.


La concurenţă cu vestita Pădure Mociar de la poalele Gurghiului, cu care îşi dispută întâietatea în ceea ce priveşte vechimea arborilor, codrii aceştia sunt supravegheaţi, cel puţin teoretic, de silvicultori, la fel ca şi Codrul Secular Giumalău-Valea Putnei, unde este ocrotit în mod special şi cocoşul de munte.


Giumalăul şi codrii săi întinşi

vineri, 15 aprilie 2011

Mânăstirea Bistriţa şi primul letopiseţ al Moldovei


Mânăstirea Bistriţa poate fi considerată cea mai veche construcţie religioasă de pe aceste meleaguri nemţene, actele de danie menţionând-o ca ctitorie a lui Alexandru cel Bun, încă de pe la 1407. Se află la doar 6 kilometri de municipiul Piatra Neamţ, în drumul către Bicaz unde se face dreapta pe o şosea, cale de 3 kilometri, spre satul cu acelaşi nume, care aparţine comunei Viişoara.


În secolul al XVI lea, mai precis în 1554, domnitorul Alexandru Lăpuşneanu, reface radical această mânăstire şi cere istoricilor din acea vreme să alcătuiască un letopiseţ numit,,Pomelnicul de la Bistriţa", primul din Moldova, cu toate faptele, evenimentele şi domnitorii dintre anii 1359-1506, şi care se păstrează până astăzi.



Mânăstirea trebuie vizitată pe îndelete pentru că are ce oferi vizitatorului curios sau pelerinului. Din păcate, timpul petrecut de mine acolo a fost foarte scurt, însă voi enumera câteva dintre frumuseţile sau vestigiile care se află în muzeul de artă bisericească, găzduit de clopotniţa de la intrare, zidită de Ştefan cel Mare în 1498.



Aici se găsesc două icoane oferite lui Alexandru cel Bun de către Împăratul Bizanţului, Ioan al VIII lea Paleologu, poate cele mai vechi din Moldova, câteva fragmente din mantia domnitorului dar şi clopotul dăruit mânăstirii de Ştefan cel Mare.
Zidirea bisericii s-a făcut cu un scop precis, acela de a deveni necropolă domnească, astfel că aici sunt înmormântaţi:Domnitorul Alexandru cel Bun şi prima sa soţie Doamna Ana, fiul lui Ştefan cel Mare, Alexandru, soţia Domnitorului Ştefan Lăcustă şi vornicul muntean Ivaşcu Golescu.

miercuri, 13 aprilie 2011

Un furt revoltător de fotografii

Cristina şi Cristin Dumitru sunt doi oameni deosebiţi, care administreaza un blog de călătorii pe care îl urmăresc cu plăcere. Au descoperit că un site ciudat de ,,turism", skytrip.ro, publică fotografii de-ale lor fără să le ceară acordul şi de aici a început o întreagă aventură, transformată într-o mascaradă de diletanţii de la acest site.
Mă alătur Ameliei şi lui Mihai Chirca şi semnalez şi eu acest furt.
Intreaga poveste pe blogul Cristinei şi a lui Cristin-aici.

luni, 11 aprilie 2011

Cum lansezi un SOS pe munte



În era comunicaţiilor şi a telefonului mobil aşa ceva pare ireal, pare desprins dintr-un Ev Mediu al drumeţiilor montane. Sunt convins că mulţi tinerei care ,,iubesc" muntele, nu îl respectă îndeajuns de mult, urmărind doar să mai adauge un nume pe lista lor de cuceriri... geologice, şi care fără telefon mobil sau GPS, ar rămâne prizonierii muntelui şi ai orientării pe hartă sau în teren. Cabanierii, alpiniştii, montaniarzii cu experienţă şi ghizii sau salvamontiştii cunosc codul de semnalizare montană a pericolului, deşi el este folosit din ce în ce mai rar. Dar cine ştie, poate că asta va salva vieţi.

Cum lansezi un SOS?



Nu este nicio filozofie, iar codul poate fi însuşit extrem de repede.

1. Se lansează în spaţiu SAŞE SEMNALE PE MINUT, adică un semnal la zece secunde!

2. Semnalele pot fi luminoase(cu lanterna, felinar, rachete de mână, foc, butelie cu gaz, noaptea şi cu o oglindă pe timpul zilei);

3. Semnale vizuale altele decât cele luminoase, se pot face cu mâinile, cu crengi de brad sau eşarfe;

4. Semnale acustice se pot face prin fluierături, obiecte metalice lovite, etc.

5. După fiecare şarjă de semnale se face pauză, acestea(n.r. semnalele) se fac în direcţia potecilor, cabanelor sau localităţilor apropiate;

6. În apropierea unui refugiu alpin, dacă există, se poate semnaliza cu fanionul roşu ridicat pe catargul din apropiere.Teoretic aceste două elemente ar trebui să se afle la fiecare refugiu sau cabană de altitudine.

Cum se răspunde la semnalele SOS?



1. Cel care observă semnalele este obligat să răspundă celui care le-a lansat în cel mai scurt timp posibil;

2. Confirmarea se face prin emiterea a TREI SEMNALE PE MINUT fiecare la 20 de secunde unul de celălalt, acustice, vizuale sau luminoase;

3. Cel care lansează semnalele trebuie să continue lansarea lor chiar şi după ce acestea au fost recepţionate, pentru a putea fi identificat de echipele de salvare;

3. Cel care a recepţionat semnalul, după ce a răspuns, este obligat să transmită mai departe semnalele, altor grupuri de turişti, cabanelor sau Salvamontului;

miercuri, 6 aprilie 2011

Rezervaţii naturale interesante din România

Există în România, câteva rezervaţii naturale floristice şi faunistice care reţin atenţia, prin ineditul localizării sau al speciilor ocrotite. Dincolo de frumuseţea şi multitudinea speciilor de păsări, peşti sau mamifere din Delta Dunării-Rezervaţie a Biosferei din Patrimoniul UNESCO-, despre care s-au scris atâtea, vreau sa trec în revistă alte 6 areale protejate din ţara noastră.

(taj-kert.blog.hu)
  1. Rezervaţia Dosul Laurului, de lângă localitatea Zimbru, com. Gurahonţ, judeţul Arad. Ocroteşte singura specie de arbust din familia dafinului, şi anume laurul ghimpos(Ilex aquifolium) care a rezistat pe teritoriul României, desi este o plantă mediteraneeană. Folosirea ramurilor de laur la aranjamentele florale a dus la rărirea lui în poiana înconjurată de fag, unde vegetează. Din acest motiv zona a fost pusă sub protecţia legii. Locatia AICI.
(halesia.nl)

2. Castanii comestibili
(Castanea sativa) din pădurea Tismana şi din jurul oraşelor Baia Mare şi Baia Sprie. Tot de origine mediteraneeană, aceştia au găsit locuri cu microclimat specific, adăpostit de vânturile reci ale iernii. Pe platoul Gornoviţa din apropierea Mânăstirii Tismana, se află un castan vechi ce produce DOUĂ tone de castane pe an, în timp ce la Baia Mare are loc Festivalul Castanelor, dar fără ...castane.

(foaienationala.ro)

3. Rezervaţia de dropii (Otis tarda) din comuna Nicolae Titulescu, judeţul Olt. Am aflat târziu că există sau a existat, pentru că nu am date concrete, dar ar fi o mare realizare pentru protecția faunei de la noi. Aceste păsări mai mari decât curcanii, sunt păsări de stepă, întâlnite în Câmpia Română, înainte de luarea în cultura a terenurilor. Ea a disparut prin reducerea habitatului sau prin vânat excesiv. Autorităţile ungare, au mai mute asemenea rezervaţii în pusta sau stepa lor. Ar fi o premieră pentru România să păstreze o asemenea rezervaţie de păsări înrudite cu struţul.


(gradinamea.ro)

4. Garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus calizonus), o plantă unicat-endemică- care a cucerit botaniştii de pretutindeni veniţi să o studieze pe versanţii prăpăstioşi ai Pietrei Craiului. Ion Simionescu, marele geograf, spunea despre ea: ,, Micuţa Dianthus calizonus, poate fi luată ca tipul artei întrebuinţată de natură pentru pictarea unei flori". Ea mai are o soră la fel de graţioasă, dar totuşi diferită, tocmai în Munţii Himalaya. Locatia AICI.



5. Poliţa cu Crini, din Masivul Ceahlău, reprezintă una din mândriile Pionului Moldovei, pentru că nu este vorba de frumoşii crini ci de ...zadă!
Un conifer superb, cu conuri mici şi care alege să îşi lepede iarna frunzuliţele în formă de ace micuţe, pentru că să ,,înflorească" la loc primăvara, întregind spectacolul naturii, cu verdele său crud. Poliţa este în fapt o brână, sau un brâu de piatră ce apare la 1000 de metri pe versantul abrupt al muntelui şi unde laricele sau zada(Larix decidua), a ocupat fiecare colţ sau crăpătură de stâncă. Cel mai frumos loc este în zona numită Crinimiş, unde zadele spintecă cerul cu coroanele lor despeltite.

(photo.net)

6. Rezervaţia de nuferi de la 1 Mai, judeţul Bihor. O floare de lotus care reprezintă un unicat pe continetul european, şi care rezistă în apele calde ale lacului termal din staţiune, de peste 400 000 de ani, de când Europa era străbătută de tropic. Minunea aceasta care este înrudită cu lotusul de Nil, cel atât de iubit de faraoni, se numeşte Nymphaea lotus var. thermalis sau pe româneşte DREŢE, şi vegeteză tot timpul anului în apa termală adusă de pârâul Peţea, la 42 de grade, astfel că apa nu îngheaţă niciodată. Aceasta este explicaţia prezenţei acestei flori, la mii de kilometri de locul de origine, o plantă care poate acoperi cu frunzele sale 10 mp, cu flori de un alb galbui ce au diametru de 20 de centimetri. În apele lacului mai trăieşte un relict terţiar, un melc trecut în categoria fosilelor vii. Locația AICI.

luni, 4 aprilie 2011

Peştera Urşilor -Chişcău, fotografii şi date generale



S-au scris atâtea despre această peşteră, încât sunt convins că nu aduc nicio informaţie deosebită sau fotografii spectaculoase despre ea. Dar voi face o scurtă trecere în revistă a câtorva date despre peştera şi voi adăuga câteva imagini cu comentarii.

Date generale:
-distanţă faţă de Oradea, 86 kilometri;
-prima explorare completă, în septembrie 1975, anul descoperiri, de către speologii din Ştei;
-iulie 1980, peştera intră în circuitul turistic naţional şi internaţional ca cea mai bine amenajată cavitate carstică din România;
-acces în peşteră, 482 metri altitudine;
- situare în comuna Pietroasa, sat Chişcău, judeţul Bihor;
-galeriile peşterii 1500 de metri, din care amenajaţi pentru turişti 488;
-galerii: Urşilor, Oaselor, Emil Racoviţă, Lumânărilor;
-parcurgerea traseului 45 minute;
-Ursus Spaelaeus, a trăit în această peşteră în urmă cu 10000-15000 de ani şi a dispărut odată cu încalzirea climatică din Holocen(Cuaternar);
-preţ intrare 15 lei, taxa foto 15 lei;





,,Fecioara Maria cu Pruncul"




o stalactită care seamănă cu un trup de urs ce vrea parcă să iasă din peşteră



,, Moş Crăciun,,


o mică coloană creată prin unirea unei stalactite cu o stalagmită

o navetă spaţială

vineri, 1 aprilie 2011

Sâmbăta de Sus- mânăstirea cu trei ctitori





În anii tulburi de la sfârşitul secolului al XVII lea, mai precis în 1696, Constantin Basarab Brâncoveanu, Voievodul Ţării Româneşti, pune piatra de temelie a acestei frumoase mânăstiri, consacrând şi în Ţara Făgăraşului(Terra Blachorum sau Ţara Românilor) stilul unic şi autentic al Brâncovenilor.



Biserica se află pe locul unui vechi schit atestat pe la jumatatea anilor 1600 pe moşia Sâmbăta de Sus a bunicului domnitorului, şi a suferit numeroase transformări, primele având loc după ce în 1785, prin ordin împărătesc, habsburgii distrug aşezământul religios din cauza refuzului călugarilor de a trece la ,,uniaţie", adica la unirea cu Roma.



Abia în secolul al XX lea, Mitropolitul Nicolae Bălan scoate biserica şi chiliile din ruine, şi o reconstruieşte aproape de din temelii, devenind al doilea ctitor al mânăstirii, odată cu sfinţirea acesteia în 1928. După acest moment, viaţa monahala şi centrul de spiritualitate îşi continuă misiunea până în 1985, când începe o amplă reconstucţie şi reconfigurare arhitecturală care durează până în 1993, sub îndrumarea Mitropolitului Ardealului Antonie Plămădeală, care devine astfel cel de-al treilea ctitor.



Biserica de azi are un plan triconc, cu o turlă pe naos şi cu elemente arhitecturale specifice stilului brâncovenesc de la sud de Carpaţi, stil pe care l-au adoptat numeroase biserici din Transilvania, de pe valea Târnavei sau din Ţara Bârsei ori din Mărginimea Sibiului. Hramul bisericii este consacrat ,,Adormirii Maicii Domnului" iar în zona chiliilor se poate vizita o interesantă colecţie de arta religioasă, etnografică şi de icoane pe sticlă.

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...