PLECATDEACASA



SCRIU DESPRE CEEA CE VĂD!

ȘI...NU UITA SĂ DAI LIKE!

101 FRUMUSEȚI ASCUNSE ALE ROMÂNIEI!

luni, 28 noiembrie 2011

Ce puteți citi și vedea în recomandările săptămânii

1. Postarea despre paradisuri neumblate a fost realizată la propunerea unui site partener. Pentru că publicarea întârzia am luat decizia- de comun acord cu site-ul- să public eu articolul acesta. Am încercat să alcătuiesc un fel de top al unor obiective turistice accesibile cu mașina. Din acest motiv l-am intitulat ,,Ghid pentru familiști".
Click în dreapta pe RECOMANDĂRILE SĂPTĂMÂNII.

2. Topul lacurilor din România, vine ca o resursă turistică necesară și importantă, pentru cei ce doresc să afle care sunt cele mai întinse lacuri din țară. Este vorba despre lacurile naturale sau antropice, multe dintre ele cunoscute, altele câteva necunoscute decât de localnicii din zonele respective. Vă invit să vedeți  și să citiți topul.
Click în dreapta pe RECOMANDĂRILE SĂPTĂMÂNII.

3. Acesta este un articol care îmi place foarte mult, pentru că se referă la o nișă turistică neexplorată și insuficient exploatată în România. Agențiile de turism nu se înghesuie să propună asemenea pachete turiștilor occidentali, în special englezilor, mari amatori de chestii cu fantome sau cu ,,death people".
Click în dreapta pe RECOMANDĂRILE SĂPTĂMÂNII.

sâmbătă, 26 noiembrie 2011

CELE ZECE MINUNI TEHNICE ALE ROMÂNIEI


Încercăm marea cu degetul și alcătuim o listă cu minunile tehnice pe care trebuie să le vezi, măcar o dată în viață în România, după legea musulmană a vizitării locului sfânt de la Mecca.
Ca toate demersurile de acest gen, de până acum, menționăm că nu deținem și nu propunem adevăruri absolute, ci supunem atenției cititorilor câteva locații turistice deosebite.
Operele de arhitectură inginerească sunt atracții turistice, oriunde în lume, de ce n-ar putea ocupa un loc de cinste și între elementele cu care ne mândrim, chit că multe dintre ele aparțin epocii de tristă amintire. Sper să nu răscolesc nostalgiile comuniste ale unora, de genul ,,ce bine era..."

Iată( într-o ordine aleatoare) propunerile noastre pentru cele Zece Minuni Tehnice al României:
Citiți și
Cele zece minuni medievale din România

1. Hidrocentrala Porțile de Fier I

  Barajul este situat în zona de sud a Podișului Mehedinți, la doi pași de Drobeta Turnu Severin, în localitatea componentă Gura Văii. Construit împreună cu sârbii(iugoslavii pe atunci) are 441 metri lungime si 55,5 metri înăltime. Există doua ecluze, pe partea fiecarui stat. In partea românească, se poate vizita atât hidrocentrala cât si muzeul cu ceea ce s-a mai slavat de pe insula Ada Kaleh. Despre insulă AICI.
Locația pe hartă AICI.
FĂ O REZERVARE!- APASĂ WIDGET-UL CLICHOTELURI, DIN DREAPTA SUS
2. Transfăgărășanul

Despre acest drum transcarpatic s-au scris mii de pagini. Multă lume se mândreste că ,,l-a facut". Iată postarea mea despre aceasta mândrie naționala, construita de comunisti si despre viziunea lui Ceausescu.
Link catre articol AICI.
Locația pe harta AICI.

3. Transalpina-Drumul Regelui

Noua senzatie în materie de turism auto, Transalpina se bucura de cronici favorabile peste tot în țară și în străinatate. Drumul Regelui, sau DN 67 C, are o vechime impresionanta, mergând până spre 2000 de ani, atunci cand armatele lui Traian au intrat pe drumul de culme cunoscut doar de catre daci. El leagă azi orașele Novaci și Sebes din Transilvania. Am ajuns anul acesta, iar postarea va aparea de sărbători.
Locația pe hartă AICI.

4. Semeringul Bănățean

Semmeringul este un tren şi o cale ferată din Alpii austrieci, după care a fost construită şi calea ferată Oraviţa-Lişava- Gârlişte- Anina.
Zona acesta a muntilor Locvei este străbătută de o cale ferată absolut spectaculoasă care te poartă pe 33 de kilometri peste prăpăstii adânci, peste care au fost construite nu mai puţin de 10 viaducte şi 14 tuneluri.
Tăiată în stânca cristalină dură, începând din 1854 linia şerpuieşte prin păduri neumblate, prin zone fără nicio aşezare umană, pe o diferenta de nivel între cele doua capete de 337 de metri.
Locomotivele speciale care tractează cele trei trenuri mixte pe zi(marfa şi călători) trebuie să facă faţă unor curbe cu o deschidere de pâna la 114 metri.
Locatia pe harta AICI.

5. Casa Poporului

Palatul Parlamentului de azi, este într-adevăr o clădire uriașa, a doua din lume după cum știti. Eu aș privi-o și ca cimitirul multor militari de la ,,dilibau", miilor de ființe care au lucrat aici rupți de familie, în conditii grele, pentru un vis. Nu vreau sa scriu depsre ea. Nu-mi place!

6. Barajul Vidraru

O lucrare inginerească hidrotehnică care ar lasa pe oricine cu gura cascată. Al șaselea din Europa si al noulea din lume, la momentul finalizarii constructiei.
Am scris un articol foarte vizionat despre acest baraj, considerat de unii cel mai înalt din țară -AICI.
Locația pe harta AICI.

7. Barajul Izvorul Muntelui-Bicaz.
FĂ O REZERVARE!- APASĂ WIDGET-UL CLICHOTELURI, DIN DREAPTA SUS

Am mai scris, chiar de mai multe ori, despre acesta constructie monumentală, pe care o cunoaște toată lumea. Din păcate, mii de oameni au fost strămutati, mii de case inudate și o suprafață uriașa a ecosistemului Văii Bistriței a fost afectată iremediabil.

Articolul despre cel mai lung lac din țară AICI.
Locația pe hartă AICI.

8. Canalul Dunăre-Marea Neagră

Tot o construcție impresionantă, megalomanică, din perioada anilor '80. Rolul lui este clar de a rduce distanțele   durile sunt opere de arta, cum este cel de la Agigea, sistemul de ecluze functioneazăfoarte bine numai ca nu este...rentabil. Nu mai vorbesc despre munca fortata, penitenciarele cu deținuti politici de la Poarta Albă.
Articolul despre canal AICI.
Locația pe hartă AICI.

9. Mocănița de pe Valea Vaserului

Se pare că odata luată de o companie elvețiana, parcă, mocănița asta cu care eu am mers în 1992, este o atracție din ce în ce mai mare pentru Maramureș. Trebuie să-ți faci rezervare, să plătesti o sumă frumușică, dar peisajul merita tot efortul. Vaserul este un afluent al Vișeului, care creează chei spectaculoase catre granița cu Ucraina. Găsiți informații în gara CFF( Căile Ferate Forestiere) din Vișeul de Sus. Click AICI pentru locatie.

10. Salina Turda
FĂ O REZERVARE!- APASĂ WIDGET-UL CLICHOTELURI, DIN DREAPTA SUS

Salina Turda este apogeul în materie de investiție turistică din România ultimilor ani. S-a reușit o refacere la cele mai înalte standarde europene, cu fonduri europene. Felicitări autorităților locale.
Articolul despre minunea tehnica româneasca nr.1 AICI.
Locația pe hartă AICI.


ALTE MINUNI TEHNICE CARE AR PUTEA INTRA ÎN TOP

- Șoseaua și calea ferată construită în Defileul Jiului, sau Bumbești-Livezeni, pe 33 de kilometri, într-o zona foarte îngusta și pitorească;
- Șoseaua și calea ferată construită între Transilvania și Maramures, pe relașia Slava -Vișeu;
- Șoseaua și calea ferată de pe Defileul Oltului, între Turnu Roșu și Cozia;
- Șoseaua care urmărește Defileul Dunarii, între Orșova și Moldova Nouă;
- Barajul Gura Apei din Retezat, cel mai înalt din țară;
- Barajele de pe Someșul Cald din Munții Apuseni;
- Podul construit de Anghel Saligny peste Dunăre, la Cernavodă;

miercuri, 23 noiembrie 2011

luni, 21 noiembrie 2011

Cetatea dacică Căpâlna. Monument UNESCO!

 Să lămurim întâi despre ce Căpâlna este vorba. Cetatea dacică despre care voi scrie în continuare este situată în perimetrul satului Căpâlna, parte componentă a comunei Săsciori, din județul Alba. Toată lumea a auzit despre ,,Fetele de la Căpâlna", și despre dansul lor unic prin miscările delicate făcute în șir de frumoasele fete din inima Transilvaniei. Ansamblul acesta își are originea în satul Căpâlna de Jos, parte componentă a comunei Jidvei, de pe Târnava Mică. Așadar din zona de podiș a județului Alba și nu în zona de munte.

 Cetatea dacică de la Căpâlna, făcea parte din sistemul de apărare gândit de dacii lui Burebista, în a doua jumătate a secolului I i.Ch., și preluat apoi și de Decebal. Din acest motiv, a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, împreună cu mai celebrele și mai bine păstratele cetăți de la Blidaru și Costești din Munții Orăștiei. Inutil să mai insist asupra ignoranței autorităților, care nu reușesc să adminstreze și să valorifice un patrimoniu, pe care ALȚII  îl consideră demn de a face parte din valorile universale.

 Drumul pleacă din centrul satului, de pe Podul Cetății, de peste Sebeș, urcând  pe Valea Gărgălăului-un afluent de stânga-, până la altitudinea de 610 metri, altitudinea maximă a Dealului Cetății, deal ce domină prin abrupturile sale mica depresiune a Căpâlnei.
 Eu am ales să fac un alt traseuaș, recomandat de patronul pensiunii unde am stat. Acest om a plătit lucrători care să amenajeze poteca și să o marcheze, astfel că poți pleca chiar din spatele vilei. Oameni de toată isprava care s-au saturat să aștepte ca cei de la muzeul de istorie sau autoritațile să întreprindă ceva. Despre minunata locație unde am stat, într-o postare viitoare.


 Poteca urcă pieptiș, iar asta pune oarecum la încercare plămânii, însă priveliștea asupra văii Sebeșului și a lacului de acumulare este magnifică.  Așa poți să realizezi cum au gândit strategii militari de acum 2000 de ani, și de ce au luat decizia de a construi aici un adevărat ,,cuib de vulturi".


Fortificația avea formă ovală, cu perimetrul zidurilor de 216 metri liniari ăi cu o grosime de 3-4 metri. Intrarea era barată dinspre vest de un val de pământ și un sanț, iar în interior era construit un turn locuință, după modelul celor de la Costești. Interiorul era amenajat în trepte sau  terase, pe care erau construcții de lemn. Se pare că a fost folosită și în perioda medievală, ca loc de refugiu pentru localnici.


Din păcate, fortificația este distrusă după al doilea război daco roman, în vara anului 106. Aici se pare că a avut o anumită importanță și prezența drumului de creastă, care pornea din sudul munților Parâng și care coboara pe Valea Sebeșului. Acest drum reprezinta azi minunea suprema în materie de infrastructură rutieră în România și anume TRANSALPINA.

sâmbătă, 19 noiembrie 2011

20 DE LOCURI UNICE ÎN ROMÂNIA

Evident că ceea ce am prezentat este o selecție. Extrem de subiectivă, din moment ce am mai identificat încă 100 de asemenea locații unice. Veți observa că ele reprezintă toată gama de atracții de la cele naturale, care predomină, la cele antropice.
Așadar nu fugiți de România. Vizitați-o!

1. ,,Voronețul” Banatului,  o mânăstire pictată la exterior, din comuna Glimboca, județul Caraș Severin, care aduce cu vestita ctitorie bucovineană. O zonă cu oameni gospodari, unde casele tradiționale au ocol întărit; Click pentru locatie-aici.



2. Defileul Latoriței din Muntii Lotrului, creat de afluentul Lotrului în șisturi cristaline gnaise și roci mezozozice, socotit cel mai frumos din țară. Postarea AICI.
Link catre google maps-AICI


3. Podurile acoperite din lemn din județul Bistrița Năsăud, construite în secolul al XIX lea, opere de artă în lemn ( Ilva Mare, Coșbuc, Lunca Ilvei, etc.), singurele rămase în această parte a Europei și care se degradează în fiecare zi;

4. Colonia de dropii din comuna Nicolae Titulescu, județul Olt, singura colonie de păsări de stepă din România. Din păcate nu știu dacă mai există, mai ales că noi, românii, n-am știut să ocrotim cea mai mare pasăre din zona temperată. Bine că au făcut asta ungurii. Bravo!;



5. Pădurea de Piatră din Gâlgăul Almașului, Munții Meseș, județul Sălaj. Nu seamănă cu celebrele păduri de piatră din lume, dar aceasta are forme sculptate în piatră de apa pluvială și de vânt, oferind un spectacol unic în mijlocul unei zone împădurite; Mai este numita si Gradina Zmeilor, si am gasit un articol interesant pe cafeauata.ro.



6. Podul natural de la Grohot, din Țara Moților, al doilea pod natural de piatră din România, după cel de la Ponoare. Nu este cunoscut decât în lumea drumeților și a speologilor, dar este relativ accesibil;



7. Cheile Vârghișului și peștera Merești, cea mai mare peșteră din Carpații Orientali-destul de săraci în forme carstice-, și cele mai spectaculoase chei din Munții Perșani, un veritabil mozaic petrografic; Click aici pentru locatie.


8. Pădurea de castani de la Tismana, singura pădure compactă de castani comestibili din țară, cu arbori de sute de ani și cu o producție de castane de câteva tone pe an, într-un decor submediteranean în care se mai întâlnesc, iasomie, liliac și scumpie, la marginea Podișului Mehedinți;



9. Herghelia de la Lucina din Obcinele Bucovinei, într-un spațiu rural neatins încă de civilizatie, situată la poalele unei păduri de molid sub cel mai înalt vârf muntos din zona Bucovinei. Aparține comunei Moldova-Sulița, din județul Suceava; Postarea despre herghelie-AICI. Locatia pe harta aici.



10. Poiana de narcise de la Dumbrava Vadului din Depresiunea Făgărașului, cea mai mare rezervație de narcise din România. Declarată de mult rezervație botanică este situată în comuna Șercaia, din județul Brașov;



11. Lacul de acumulare Gura Apei de pe Râul Mare din inima Munțiilor Retezat, cel mai înalt baraj din țara noastră, cu 1 metru mai înalt decât cel de la Vidraru, de unde pleacă poteci și drumuri către munții Retezat și Godeanu;

12. Lacul Ochiul Beiului, un frumos lac situat în Muntii Banatului lângă cascada Beușniței, cu o frumoasă legendă inspirată de iubirea unui turc pentru o româncă. Un lac străjuit de o frumoasă pădure de stejar și fag;


13. Chiliile rupestre,  săpate și amenajate în stâncile Subcarpaților Buzăului, din comuna Bozoiru, locuite vreme îndelungată de călugări  ce au ales calea sihăstriei;



14. Lacul de acumulare Pecineagu de pe Dâmbovița și cabana Vidra, situate într-un cadru natural deosebit, în unii din cei mai sălbatici și neexplorați munți din România, Munții Iezer; Click aici pentru locatie.



15. Vulcanii noroioși de la Monor din județul Bistrița Năsăud și de la Filiaș din județul Harghita. Singurele zone cu asemenea fenomene din Transilvania, după cei de la Hășag, dispăruți de un timp , despre care am scris aici;



16. Lacul Pețea și nufărul unicat Nymphaea lotus din stațiunea bihoreană 1 Mai, care vegetează în apele termale de peste 40 de grade, împreună cu un melcușor, relict glaciar. Cel mai nordic punct unde se întâlnește acest nufăr, înrudit cu cel de Nil, numit și  floarea faraonilor;



17.  Canaraua(-lele) Fetii, mini canioane săpate în calcarele Podișului Oltinei, din sudul Dobrogei, un peisaj selenar o reluare în mic a fenomenelor din Marele Canion. Sunt mândru să spun că am ajuns aici, la capătul lumii...noastre. Citește articolul!;
Locatia pe harta -AICI.


18. Valea Cernei și Lacul Valea lui Iovan construit pe acelasi râu, în inima Grupei Retezat-Godeanu, cu numeroase forme carstice și cu plante de origine mediteraneeană, vecin cu zona Gura Apei;Click aici pentru locatie.



19. Pădurea Mociar de lângă comuna Gurghiu din județul Mureș, la poalele munților cu același nume. Considerată cea mai veche pădure din țară, la concurență cu Codrii seculari de la Slătioara, din zona Giumalău-Rarău. Zonă cu tradiții vechi, cu poieni de narcise și lalele si cu păduri -parcuri dendrologice;Click pentru locatie AICI.



20. Semeringul bănățean, o cale ferată și un tren care leagă Oravița de Anina, construită în secolul al XIX lea cu numeroase poduri, viaducte și tuneluri, operă de inginerie feroviară a austriecilor, care au o cale ferată asemănătoare.
Click aici pentru locatie.

miercuri, 16 noiembrie 2011

Schiță traseu: Runcu- Cheile Sohodolului, Munții Vâlcan


O zonă care nu este explorată suficient, dar cu impresionante formațiuni carstice, situată în sudul Munților Vâlcan, din Grupa Retezat-Godeanu. Se pote ajunge din șoseaua Tismana-Târgu Jiu, undeva în nordul județului Gorj.

Poate a fost cineva pe acolo! Aștept feed-back!

marți, 15 noiembrie 2011

Ce puteți citi și vedea în recomandările săptămânii

1. Camparea la Chiril a fost o mică aventură. Undeva lângă sat, pe valea Bistriței, mai precis a afluentului ei, și având ca străjer Rarăul cu Doamnele sale...Pietrele Doamnei. Oricum interesant și de repetat acțiunea, chiar și cu cel mic după noi. Aflați povestea, făcând click pe RECOMANDĂRILE SĂPTĂMÂNII!

2. Cârnații de Pleșcoi, cine n- a auzit de ei și de Doamna Udrea. O incursiune în zona  Berca-Vulcanii Noroioși, mi-a prilejuit întâlnirea și cu delicioșii cârnăciori dar și cu explicația, oarecum științifică a gustul lor unic. Aflați povestea lor, făcând click pe RECOMANDĂRILE SĂPTĂMÂNII!

3. O raită, dată întâmplator prin zona Călimanilor, pe la Gura Haitii, ne-a făcut fericiți pentru o lungă perioadă. Aici am dat peste doi oameni admirabili, care au o pensiune rustică, plină de spirit neaoș moldovenesco-muntenesc. Aflați povestea pensiunii și a proprietarilor, făcând click pe RECOMANDĂRILE SĂPTĂMÂNII!

luni, 14 noiembrie 2011

Mânăstirea Dintr-un Lemn. Geniul meșteșugarilor români


Multă lume știe câte ceva  despre aceasta mânăstire. Când auzi numele, te gândești, că o fi fost amenajată într-o scorbură uriașă a vreunui stejar sau castan noduros. De fapt, este o bisericuță frumoasă construită din lemnul obținut dintr-un singur stejar multisecular.

Este situată la 26 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, undeva în nordul Subcarpaților Vâlcii, pe valea Otăsăului, din comuna Frâncești. Suratele ei întru mărturisirea credinței sunt: Mânăstirea Govora și Mânăstirea Surpatele, mărginite și ele de dealurile cu izvoare sărate si de păduri de falnice de fag.


Legenda vorbește despre un cioban pe nume Radu, care viseaza la umbra celor șase stejari uriași, că într-unul din ei se află o icoană făcătoare a de minuni a Maicii Domnului. Se întâmpla pe timpul lui Alexandru Vodă în 1568-1577.  Astfel că el se hotărăște să ridice o bisericuță, tăind stejarul și construind din lemnul lui o minune de biserica care dăinuie și azi. Există o asemănare cu legenda apariției Mânăstirii Nămăiești și icoanei de acolo, din județul vecin, Argeș.


Geniul meșterilor populari din Oltenia de Nord, nu poate fi egalat. Bârnele groase care alcătuiesc structura se întretaie la capete în ,,coadă de rândunică" iar la exterior în grosimea lemnului este săpat/sculptat un brâu în torsadă.
Are 13 metri lungime și patru metri înălțime, fără turlă și cu pridvor deschis. Catapeteasma este și ea sculpată în lemn iar iconițele și candelele dau aerul acela unic al bisericuțelor în care te simți mai aproape, mai intim cu Dumnezeu.


Primele scrieri despre acesta mânăstire apar la Paul de Alep, care vorbește despre ea în evocarea călătoriilor din Țara Românească, împreună cu Patriarhul Macarie al Antiohiei, undeva pe la mijlocul secolului al XVII lea. Și poetul Grigore Alexandrescu, pe la 1824, vorbește despre începuturile vieții monahale și despre legenda icoanei.



Azi la poala dealului unde se află bisericuța și cei cinci stejari(goruni) ocrotiți, a fost ridicată o biserică mai mare din piatră, realizată cu ajutor din partea aviatorilor și a marinarilor.În biserica mare se află, la loc de cinste și aceasta icoană făcătoare de minuni, despre care se spune că a fost pictată în secolul IV, într-o mânăstire din Grecia, după Apostolul Luca. Icoana are 1,5 metri înălțime și 1,1 metri lățime, și a trezit interesul cercetătorilor, datorită înfățișării sale foarte vechi.

sâmbătă, 12 noiembrie 2011

Clichoteluri, un serviciu modern de rezervare



După modelul firmelor care oferă rezervări de bilete de avion online, Clichoteluri oferă un serviciu de rezervare de camere de hotel sau de pensiuni, oriunde în țară de la Constanța până la Băile 1 Mai din județul Bihor.

Au ales să se promoveze pe plecatdeacasa.net, având în vedere numărul crescut de accesări și interesul vizitatoilor pentru articolele blogului și pentru prezentarea obiectivelor turistice din ȚARĂ, sau a pensiunilor.

Cei care sunt interesați nu au decât să apese pe widget-ul instalat în partea din dreapta sus a paginii principale de pe blog, click care îi va duce către pagina clichoteluri .ro, unde pot să facă o rezervare și să aleagă perioada, hotelul și orașul sau localitatea unde doresc să se cazeze.

Simplu, ușor și eficient.
Alegi orașul sau localitatea turistică și ți se vor afișa hotelurile si pensiunile din zonă. Poți alege de pe site-ul lor și să faci o rezervare telefonică.

miercuri, 9 noiembrie 2011

CEI ZECE! Topul celor mai înalte vârfuri din România

Este drept că cel mai înalt vârf din Carpați este situat în Slovacia, în masivul Tatra, are 2655 metri(2654 după alte surse) și se numește Gherlachovka, însă și în România avem ZECE vârfuri de peste 2500 de metri.
FĂ O REZERVARE!- APASĂ WIDGET-UL CLICHOTELURI, DIN DREAPTA SUS
Iată-le:

foto:peisaje.ro
1. Vârful Moldoveanu, Munții Făgăraș, are 2544  metri, mai corect 2543,83 metri. Așadar cu exact 111 metri mai mic decât cel din Tatra. În scrierile mai vechi i se spunea Cioaca Moldoveanului, unde ,,cioacă" înseamnă vârf de munte sau de deal. Originea numelui se învarte între un act de posesie al unui oarecare Ion Moldoveanu  din Argeș, sau de la un cioban din Moldova care și-ar fi păscut oile pe aici, pe la mijlocul secolului al XIX lea. Face casă bună, a se citi ,,acoperiș" cu Viștea Mare, de care îl despart exact 421 metri, din acest motiv în cele mai multe imagini apar amândouă vârfurile. Sub aceste vârfuri se află patru căldări glaciare, între care și Lacul Triunghiular sau Moloveanu. Se poate ajunge pe la cabana Podragu, ca punct de plecare sau de pe Valea Rea, Valea Lungă sau Piatra Tăiată.



2.Vârful Negoiu, Munții Făgăraș, 2535 metri ( 2536 după alte surse). Numele vechi al vârfului era Piatra lui Tunsu și este destul de greu de cucerit, pantele sale abrupte primindu-i doar pe cei mai bine pregătiți. Se poate ajunge  în 3 ore și jumătate de la cabana Negoiu pe valea Sărății.








foto:hartimontane.ro



FĂ O REZERVARE!- APASĂ WIDGET-UL CLICHOTELURI, DIN DREAPTA SUS


3. Vârful Viștea Mare, Muntii Făgăraș, are 2527 metri. Mai este  numit Colțul Viștei Mari, Boldu sau Vâltoarea și alcătuiește, împreună cu Moldoveanu ,,Acoperișul României".
foto.carpati.org








4.Vârful Călțun, Munții Făgăraș, are 2522  metri( 2528 după alte surse). Este constituit dintr-un perete vertical de 3-400 de metri ce se ridică  din apele lacului glaciar cu același nume. Puțini sunt cei care se laudă că au urcat pe reduta bine individualizată a vârfului care mai poartă și denumirea de Lespezi.
foto:peisaje-montane.ro




FĂ O REZERVARE!- APASĂ WIDGET-UL CLICHOTELURI, DIN DREAPTA SUS

foto:pl.wikipedia.org
5. Vârful Parângu Mare, Munții Parâng, 2519 metri ( 2518 după alte surse). Numit o vreme Mândra, de pe acest vârf ai o cuprinzătoare panoramă asupra Carpaților Meridionali, și asupra căldării glaciare Roșiile, până la care peretele vertical pare că se prăbușeste în apele albastre ale lacului glaciar. Se poate ajunge după un traseu de 6-7 ore de la Petroșani sau mai puțin de la Obârșia Lotrului. Traseul se poate face astăzi mai ușor din șeile pe care le travesează minunata șosea Transalpina, sau DN 67C.



6. Vârful Peleaga, Munții Retezat are 2509 metri ( 2508 după alte surse). Numele vine de la ,,peleag" ceea ce înseamnă golaș, cu referire la animal sau pasăre fără păr sau pene. Cel mai ușor se ajunge aici de la Cabana Pietrele, aproximativ 3 ore, trecând pe lângă marele lac Bucura, cel mai întins lac glaciar din România, de aproape 10 Ha. Alpiniștii iubesc în mod deosebit versantul nordic dinspre Țara Hațegului, numit Colții Pelegii.
foto:panoramio.com



7. Vârful Vânătoarea lui Buteanu, Munții Făgăraș, 2506 metri( 2508 după alte surse). Piscul său stă retras de pe linia crestei, ăatre nord, și lasă pentru montaniarzi doar o singura cale de acces, destul de dificilă. În unle lucrări mai apare cu numele de ,,vânătare" care înseamnă înălțime sau depărtare mare, ori loc stâncos, așa că dacă întâlniti pe hărți ,,Vânătarea lui Buteanu" nu este o greșeala ci un regionalism. Azi se poate ajunge  mai ușor lângă sau pe vârf, urmand un traseu de o oră de la Bâlea Lac, prin șaua Capra. foto:photomaniacs.ro

foto:sabin.ro

8.Vârful Omu, Munții Bucegi, are 2505 metri( 2507, 2503, sau 2509, după alte surse), este cel mai cunoscut vârf din România, pentru că aici se află și Cabana Omu și stația meteo, fiind construcțiile din România situate la cea mai mare altitudine. Oricum 9 din 10 oameni dau ca sigură plasarea acestui vârf pe primul loc. Chestie de ignoranță, legată și de mediatizarea excesiva de care au parte Bucegii. Vârful este situat la granița județelor Prahova și Brașov, și este înconjurat de o serie de văi glaciare de o rară frumusețe, cum sunt cele ale Mălăieștiului și ale Țigăneștiului, create în calcare și conglonmerate. Lucru mai rar în munții nostri, unde toate circurile sunt ,,sâpate" în familia rocilor cristaline.

9. Vârful Păpușa Mare, Munții Retezat, are 2502 metri, este situat foarte apropape de Peleaga. Este confundat de multe ori de către necunoscători cu Păpușa din Iezer, acesta fiind un masiv din Grupa Făgăraș.






foto:panoramio.com
10. Vârful Dara, Munții Făgăraș, are tot 2502 metri( 2500 după alte surse), și are parte de puțină expunere, deși la poalele vârfului se află cel mai înalt lac glaciar din țară numit  Mioarele, la 2282 metri. Cel mai ușor se ajunge de la Cabana Urlea, vreo 4 ore și jumătate, pe creasta Făgărașului, apoi de pe Vârful Fundul Bindea, pe o creastă secundară la dreapta.

foto:ro.wikipedia.org

 FĂ O REZERVARE!- APASĂ WIDGET-UL CLICHOTELURI, DIN DREAPTA SUS

luni, 7 noiembrie 2011

Cataractele Lotrului și Lacul Balindru

O cataractă reprezintă un prag stâncos peste care apa, încurajată de o pantă relativ abruptă, cade vijelios și cu zgomot, creînd mici adâncituri sau jgheaburi în albia râului, numite marmite de eroziune. Multe râuri de munte au asemenea sectoare cu praguri, unul dintre cele mai spectaculoase este situat pe Lotru, în inima Grupei Parâng. De altfel, geograful Ion Conea, le considera printre cele mai frumoase din țară.

Băiatul ăsta frumos cu nume de flăcău mitologic, Lotru, merge peste munții care poartă același nume, la întâlnirea cu iubita sa Latorița sau Latrița. Legenda țesută de localnicii Țării Loviștei în jurul celor doi iubiți este una fericită, de vreme ce în aval de  Ciunget, vălurile sclipitoare ale apelor de munte se contopesc pentru totdeauna într-un șuvoi ce curge mai lin către confluența cu Oltul, de la Brezoi.


 După ce scapă de strânsoarea chingilor șisturilor cristaline și gnaiselor, de  pe coclaurii cei înalți ai Parângului, și după ce umple largul bazin al lacului de acumulare Vidra, Lotrul trece mândru peste cărările neumblate, și prin pădurile virgine care se  opresc în buza Voinesei. Lasă pe stânga abrupturile Pietrei Albe și ale Ștefleștiului adunându-le izvoarele, iar pe dreapta culmile de pegmatite ale  Munților Latoriței.


Pe traseul acesta sălbatic apare, ca de niciunde, lacul de acumulare Balindru, în fapt un alt contributor hidroenergetic  la sistemul de acumulări și hidrocentrale din bazinul Lotrului( nu mai puțin de 9 baraje și lacuri asociate). Micuț și înghesuit printre versanții, încă împăduriți, lăcușorul acesta este o apariție insolită, la capătul traseului de 14 kilometri care pleacă de la Voineasa și se termină aici. Lacul este situat la altitudinea de 1030 de metri si are un volum de aproape 0,7 milioane de metri cubi. Drumul poate fi făcut cu mașina în jumătate de oră, dar pierdeți plăcerea de a vă plimba prin pădurile de fag și de amestec cu molid și de a simți aerul tare, ozonat cu miros de mușchi și hribi.


Cataractele se află cu puțin înainte de lacul de acumulare, și oferă o priveliște tulburătoare și un vuiet grozav, în special atunci când ploile umflă apele râului.  Mai ales că de pe viaductul înalt care unește versanții prăpăstioși, stâncile albe de biotit și muscovit acoperă apa, așa că nu-ți rămâne decât să-ți imaginezi lupta dintre micașisturile dure și calcarele ce răsar din loc în loc și apa cea grabnic vărsătoare de șuvoaie.


Din fosta exploatare de mică  situată la intrarea în cataracte, se poate ajunge pe firul apei pătrunzând prin pădure și escaladând grohotișurile de la baza pereților. Aici, câteva porțiuni de apă mai liniștită au așternut în malul stâng bucățele lucioase- argintii de mică. În liniștea spartă de foșnetul ritmic al apei, te crezi un veritabil căutător de... argint.

sâmbătă, 5 noiembrie 2011

Schiță traseu: Cabana Pietrele- Vârful Judele, Munții Retezat


O zonă umblată de montaniarzii cu experiență și de turiștii de ocazie. Lacul Bucura este oricum o atracție, fiind cel mai întins lac glaciar din țara noastră( aproximativ 10 Ha).

Aștept fotografiile voastre!

joi, 3 noiembrie 2011

Stâlpii totemici din Ţara Bârsei. O altfel de cruce la căpătâiul morţilor.




Undeva în nordul Ţării Bârsei, în judeţul Braşov am descoperit un cimitir al comunităţii de păstori din Satu Nou şi Crizbav. Până aici nimic neobişnuit.

Cimitirul din Satu Nou este situat pe o coastă de deal fiind împărţit în două de o potecă nu mai lată de o maşina. În dreapta lui se află cimitirul catolic şi evanghelist al minorităţilor maghiară şi germană, iar în stânga cel ortodox, al românilor.

Iată povestea:


Caut şi umblu de vreo jumătate de oră pe drumurile din jurul Bodului şi ale Hălchiului, întrebând în stânga şi în dreapta, cum ajung în Satu Nou.

Într-un târziu, după ce intru şi ies de vreo două ori din drumul naţional Sfântu Gheorghe –Braşov şi trec de trei ori  pe lângă fabrica de zahăr, ajung în centrul satului.

Întrebările mele despre  locaţia cimitirului lasă cu gura căscată puţinii locuitori ieşiți cu treabă pe străduţele  curate și asfaltate. Pasămite că habar nu au ce este la ei în bătătură.


Biserica îmi este un bun  punct de reper.

Urc  pieptiş cu maşina vreo  sută de metri şi mă opresc lângă o poartă ce stă într-o rână, cu plasă şi cu lacăt. Escaladez, legănându-mă de vreo câteva ori înainte şi înapoi, şi sar în curtea cimitirului. Numele de pe cruci şi de  pe pietrele funerare  sunt  în maghiară şi germană.

Am intrat în cimitirul  catolic.

Ordonat, aranjat, plin de flori, ca o grădina în care viaţa şi moartea convieţuiesc(sic) în bună pace. O femeie, angajată probabil de saşii plecaţi în Germania, încearcă să mă lămurească despre ciudatele ,,cruci” sub forma de totemuri sculptate, care răsar în vreo două locuri, frumos lăcuite şi inscripţionate.


-Sunt obiceiuri vechi, dar nu ştiu ce înseamnă.

-Uitaţi-vă, aici este un om de vază din sat, bogat dar credincios, iar aici un fost preot reformat, maghiar.

-Da, văd bine steagul cu alb, verde si roşu.

Dau sărutmâna, şi plec.

Totuşi nu semănă cu ce am văzut în nişte fotografii vechi, dintr-un album cu amintiri turistice. Aşa că fac cale întoarsă, sar din nou portiţa, sub privile interogative ale doamnei, şi trec în cimitirul ortodox.

Aici nu escaladez nimic, ci pur şi simplu întru printr-o gaură din gard. Nu ați observat că este o mare diferenţă între felul în care îşi îngrijesc  catolicii morții şi cum o fac, sau cum uită unii ortodocşii de mormintele înaintaşilor?; parcă este o boală naţională.



După mine, mărunţelul meu de şapte ani, începe să fotografieze frenetic toate crucile, florile şi mormintele. Ce i s-o fi părut interesant, nu ştiu. Dar dacă tatăl lui, a găsit de cuviinţă să intre într-un cimitir, ceva, ceva o fi. Nu?


Eu caut altceva, sau mai bine zis, acel ceva.


Pe după câteva de tufe groase de pir, festucă şi măceş, se iţeşte un un vârf de scândură, umflată de vreme, care stă într-o rână lăngă o cruce. Pe lângă ea, câteva floricele de mustaţa flăcăului, înviorează obiectivul aparatului.


Am găsit ce căutam!

Am găsit totemul!

Nu este precum m-am aşteptat, dar este acolo. Asta este cel mai important.

În total în cimitirul acesta ciudat, au mai rămas trei totemuri.


Ce au avut în cap şi care erau resorturile spirituale ale celor ce sculptau pentru morţii de la poalele Munţilor Perşani, asemenea arătări mortuare?


Stălpii aceştia, făcuti dintr-o singură bucată paralelipipedică de lemn, mărturisesc prin prezenţa lor, legătura dintre românii de aici şi dacii lui Decebal.

Stâlpii solari aveau pe ei gravat un cerc, împărţit în opt arcuri egale, precum roza vânturilor. Evident unghiurile sunt la 45 de grade, adică exact latitudinea țării noastre  dar și  unghiul de incidență al razelor solare, în directă legătură cu  solstitiul de vară. Cercul poate reprezenta sfericitatea bolții cerești, iar razele care pleacă din centru pot fi ramurile de brad care amintesc de braduții sau buhașii puși la căpătâiul mortului.

Metafora Soarelui o putem  înțelege dacă o asociem cu viziunea lui Brâncuși despre vestita Coloană a  Infinitului.

Unii stâlpi aveau gravat și un plic închis, privilegiu pe care îl aveau doar cei vrednici de încrederea comunității. Scrisoarea acesta este expresia directă a obiceiului dacilor de a trimite un mesaj zeului lor suprem Zamolxe. Un exemplu clar, care a dăinuit vreme de două mii de ani și care se pierde azi, prin ,,grija” nețămurită pe care o avem față de valorile noastre.


O legatură ciudată, intre cultura păgână, paleocreștină și cea creștină, altfel nu se explică alătuarea celor două simboluri: unul creștin CRUCEA, și celălalt păgân STÂLPUL.

Povești, frumuseți ascunse, mai vesele sau mai triste există în țară. Rămâne ca după descoperirea lor, să facem ceva să salvăm, ceea ce mai poate fi salvat.

Este posibil ca vreo doi nebuni ca mine, să meargă în cimitirul mic, discret și năpădit parțial de buruieni, și să nu mai găsescă nimic.

Nimic din ceea ce mai aduce aminte despre credința dacilor despre moarte.

O completare de la Ion Musceleanu:

,,In general, problema stalpilor totemici, a semnificatiei si vechimii lor, e deosebit de dificila. In vremea comunismului, cercetarea istorica era tributara atat formei de cultura predominante (proletcultismul si apoi protocronismul) cat si ideologiei politice. Cred ca pana la daci e cale lunga, mai ales ca in Satu Nou romanii au fost atestati de-abia in Evul Mediu. Ar mai fi si stalpii de pridvor, la unele case si biserici de lemn, foarte asemanatori cu cei funerari. O alta problema interesanta, pe care ati intalnit-o probabil e cea a pietrelor de intrare, de obicei asezate in fata portilor sau la deschiderea pridvorului. Adesea au forme circulare, unele (dar nu toate) fiind trovanti.
Am mai gasit o gravura cu manastirea Cornetu: http://www.imagoromaniae.ro/imagini/mnstirea-cornetu.html
Stiti, daca doriti va pot trimite si alte materiale: de exemplu, Piatra Teiului este una dintre cele mai importante sculpturi megalitice din Moldova. Aparent, dvs. nu ati surprins chipurile de pe piatra, probabil nestiind. la momentul respectiv, ce sa cautati.
O seara buna si inca odata, multumesc. Ionut Muscelean"




LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...