PLECATDEACASA



SCRIU DESPRE CEEA CE VĂD!

ȘI...NU UITA SĂ DAI LIKE!

101 FRUMUSEȚI ASCUNSE ALE ROMÂNIEI!

sâmbătă, 24 noiembrie 2012

Sărbătoarea bujorului de munte- Șaru Dornei

La sfârșitul lui iunie, în fiecare an, în comuna Șaru Dornei se desfășoară sărbătoarea bujorului de munte. 
Nu știam că rododendronul ( Rhododendron Kotschy) sau smirdarul neaoș carpatin se numește bujor de munte. 
Deși cam trecut, după cum l-am întâlnit eu pe versanții Pietrosului ( de Călimani), sărbătoarea avea loc în centrul comunei, cu ceva întârziere față de dorința naturii.



Sărbătoarea în sine, nu are cum să te impresioneze, dacă te gândești la marile ,,zile ale orașelor".

Aceleași tarabe cu iz manelistic,  aceeași comercianți de pistoale cu bile șia lte chinezării cretine, lume multă îmbrăcată strident, și dornică de ceva caterincă. Ca peste tot, aș zice.

Ca un veritabil orășean, am căutat autenticul, în port, în gastronomie, în uneltele expuse sau aflate la vânzare, mai ales că citisem despre meșterii cojocari de pe valea Negrei.

Ceva ceva am gasit. O fată premiată la diferite concursuri, care își afișa cu mândrie diplomele și costumul popular.
Alături, într-o căbănuță, câțiva ciobani, tocmiți de primar, agitau un cazan mare în care se va pregăti  balmoș.
Cașul proaspăt stă cuminte pe rafturi, iar focul de lemne trosnește sub ceaun.

Asta m-a bucurat foarte mult, este prima dată când întâlnesc o asemenea dorință de a păstra o tradiție.

Puțin însă, pentru că  am sentimentul  acela că invazia este în plină desfășurare, iar picătura de tradiție bucovineană încearcă să reziste asaltului.
Este ca la Sobieski, până la urmă ne predăm.




Dacă vrei să citești:
Toate sărbătorile tradiționale din România
Satele cu meșteșuguri tradiționale


ȘI NU UITA SĂ DAI LIKE!

marți, 20 noiembrie 2012

Reclamă pentru site-urile cu oferte de iarnă.Gratis!

Am preluat ideea de pe un site românesc unde călători din toată țara își scriu impresiile și descriu drumețiile, sau mai bine zis le împărtășesc( ce cuvânt frumos!) cu alții.

 Pentru că multă lume caută locuri de distracție de Crăciun sau de Revelion, ca și mine de altfel, mi s-a părut o idee bună să găzduiesc pe blogul meu câteva oferte de pe site-urile de profil.

Așa că aștept de la proprietarii site-urilor respective, un articol de 3-4 paragrafe, în care să fie prezentate ofertele, cu 2-3 link-uri către adresele lor de site, facebook sau twitter. Traficul poate fi verificat, este public și destul de ridicat.

Nu vă faceți griji pentru costuri, acestea sunt zero. Adică gratis. Singura condiție este înscrierea blogului meu în secțiunea voastră de parteneri sau într-un blogroll.

viocalatorul@gmail.com

duminică, 18 noiembrie 2012

Schitul catolic de rit bizantin Sfânta Cruce- Stânceni



Un ghid al mănăstirilor catolice, pe care-l pregătesc de ceva vreme, mi-a provocat ,,întâlniri"  virtual-spirituale cu oameni deosebiți. Unul dintre aceștia este Maica Eliane, de undeva din Muntii Gurghiului, comuna Stânceni, cunoscută pentru apele sale minerale. Bucuria cu care mi-a scris, dorința și energia uriașă pusă în slujba ecumenismului, m-a cucerit. Adaug, în cele ce urmează, descrierea schitului și cuvintele pline de har pe care le-am primit. Sper ca Bunul Dumnezeu, să mă ajute să ajung vreodată la Stânceni.


Ca toţi să fie una pentru ca lumea să creadă (Ioan 17,21)

Această dorinţă a lui Isus, în ajunul morţii sale, reluată cu insistenţă de Conciliul Vatican II (decretul despre ecumenism Unitatis Redintegratio în 1964), este la originea fondării Carmelului, la Saint-Rémy (Franţa, Côte d’Or), în 1974, de către Maica Elisabeta, fostă prioră la Carmelul din Tchong King (China), apoi la cel din Nancy, însoţită de trei carmelite din Nancy. Cu convingerea că Carmelul, care s-a născut în peşterile palestiniene, şi care a ştiut să integreze în sfinţii săi bogăţiile occidentale, poate fi o punte între Orient şi Occident, ele au adoptat ritul bizantin care permite o comuniune vitală cu sufletul Ortodoxiei. Mănăstirea este dedicată prorocului Ilie care adună în cultul său evrei, creştini şi musulmani. Este un loc de rugăciune pentru Unitatea creştinilor, rugăciune care este îndeosebi comuniune cu misterul trinitar, arhetipul Unităţii Bisericii. Prin celebrarea liturghiei bizantine, studierea Părinţilor Bisericii, scriitura icoanelor, carmelitele încearcă să trăiască în inima Bisericii nedivizate.
În urma unor întâlniri interconfesionale şi internaţionale ale călugăriţelor, carmelitele de la Saint-Rémy s-au împrietenit cu călugăriţe şi preoţi ortodocşi români. Apoi, în 1994, o călătorie le-a făcut să descopere Biserica greco-catolică română. Ca răspuns la chemarea Mitropolitului ei Înalt Preasfinţitul Lucian Mureşan, la 14 septembrie 1994, carmelitele din Saint-Rémy au cumpărat în Transilvania un teren situat într-o vale înaltă a unui afluent al Mureşului, Gudea, pentru a construi aici un mic schit, cămin de iubire şi de rugăciune ecumenică. Ele au putut să construiască clădirile necesare pentru un mic „colegiu al lui Hristos” (treisprezece surori potrivit expresiei sfintei Tereza de Avila).

Putem sa rezumăm idealul carmelitan în cinci prescripţii spirituale: Hristos: trăirea în dependenţă faţă de Hristos, slujirea lui în mod fidel cu o inimă curată şi cu o conştiinţă dreaptă; speranţa mântuirii doar prin el şi ascultarea de el, prin persoana stareţei, în spirit de credinţă; Meditarea Sfintei Scripturi: fiecare să rămână în chilia sa, să mediteze zi şi noapte la legea Domnului şi să-şi întărească spiritul prin gânduri sfinte, pentru ca, cuvântul lui Dumnezeu să fie din abundenţă pe buzele şi în inimile noastre, şi ca totul să se facă după cuvântul Domnului; Rugăciune liturgică: celebrarea zilnică în comunitate a Euharistiei şi a rugăciunii Bisericii; Asceză: practicarea ascezei potrivit Evangheliei şi îmbrăcarea armurii lui Dumnezeu pentru a trăi cu pioşenie în Hristos; urmarea exemplului apostolului Pavel dedicându-se cu generozitate muncii; practicarea unei mortificări perseverente unită cu discernământul, care determină virtuţile; Comunitatea: stabilirea unei comuniuni de viaţă susţinută de relaţii frăţeşti, de iubire în corectarea reciprocă, de punerea în comun a bunurilor şi de o solicitudine spirituală reciprocă, sub conducerea priorei, pusă în slujba comunităţii;
Adică o viaţă de rugăciune continuă, în singurătate, tăcere şi spirit de vigilenţă evanghelică, în iubire, pentru toţi. Vocaţia şi misunea Carmelului în Biserică este de a căuta faţa Dumnezeului celui viu şi de a sta dinaintea lui, pentru toţi. Viaţa noastră este o căutare constantă, zi după zi, în credinţă, speranţă şi iubire, a prezenţei lui Dumnezeu şi a Feţei sale. O viaţa bazată pe ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu şi docilitate faţă de Spiritul Sfânt după exemplul Fecioarei Maria. O viaţă de urmare a lui Hristos în aventura rugăciunii neîncetate pentru Biserică şi pentru lume.

Congregație: Surorile Carmelitane de rit bizantin( Ordinul Carmelitanilor Desculți)
Hram: Schimbarea la Faţă, 6 August/ Hramul Schitului: Înălţarea Sfintei Cruci, 14 septembrie
Locație: com Stânceni, str. Gudea nr.281, 547575, județul Mureș
Tel/Fax: 0265719914 Tel: 0740 88 01 25
Mail: schitulstanceni@yahoo.fr
Web: www.monasteresaintelie.com
Nr. persoane consacrate: 1 soră, 1 novice, 1 preot arhimandrit și 4 oblați
Sora superioară: Maica Eliana Poirot




vineri, 16 noiembrie 2012

Capela Sf. Ana- istorie și legendă

Toți cei care au vizitat celebrul lac Sf. Ana, au vizitat cu siguranță și capela situată într-o poiană  frumoasă de lângă acesta. Când am citit istoricul capelei, care este indestructibil legat de istoria secuilor pe aceste meleaguri, n-am văzut nicio mențiune despre legenda care o are în centru pe Sfânta Ana.


Citiți istoricul capelei, apoi citiți și legenda- AICI.
Fotografii cu Lacul Sf. Ana- AICI.

marți, 13 noiembrie 2012

Pasul Rotunda, legătura dintre Transilvania, Maramureș și Bucovina

Cum am mai scris și despre Pasul Tihuța, trecătorile românești sunt adevărate plăci turnante pentru amatorii de drumeții în creierii munților. Mai ales dacă pasul este situat la intersecția a trei regiuni istorice și este considerat cel mai pitoresc pas de altitudine din Carpații Orientali.

Așa este cazul Pasului Rotunda, de unde poți cuprinde cu privirea dar și cu pasul, Țara Bârgaielor spre sud, Țara Maramureșului spre nord-vest  și Țara Bucovinei ( compartimentul Dornelor)spre nord-est.
Pasul îl găsiți și pe harta alăturată, dar să vă explic cum ajungeți acolo și ce aveți de văzut. Are altitudinea de 1271 de metri și se află pe un drum național(?!), DN 17 D, care urcă până aproape de izvoarele Someșului Mare.
Mergeți prin comunele Rodna și Șanț  (ultima localitate este Valea Mare) și urcați apoi prin păduri nesfârșite și serpentine prietenoase, până la indicatoarele din fotografii.
Drumul a fost construit în 1859, pentru a lega regiunile menționate, sau județele Bistrița -Năsăud, Maramureș și Suceava.

Drumul este pietruit, și suficient de accesibil, dar aveți grijă să nu porniți după ce a plouat, s-ar putea să rămâneți acolo și să vă întâlniți cu ursuleții.


Practic, până la cabana de la Rotunda, nu vezi decât două sau trei remorci vechi în care tăietorii de lemne se odihnesc, în rest nici țipenie.
Tocmai asta dă farmecul traseului. Surprinzător, sus vă așteaptă o cabană fără pretenții de mare pensiune, dotată cu cele necesare și adminstrată de doi oameni iubitori de munte, care trăiesc non stop pe munte.



Panourile îți arată că ești în Parcul Național Munții Rodnei, în zona rezervației Bila-Lala, cu trasee minunate spre Ineu( 2279 m), al doilea vârf ca înălțime din masiv, după Pietrosul Mare( 2303 m). De aici se vede și vf. Omu din masivul cristalin al Suhardului( 1932m), ceea ce-ți amintește că pe acolo trece Bistrița Aurie și se află inima tradițională a Bucovinei.
Până la Cârlibaba sunt vreo 14 kilometri, iar până în drumul national ( DN 18) încă 6 kilometri și de acolo spre Pasul Prislop, alți câțiva kilometri buni.


Așadar, opriti-vă în Pasul Rotunda( sau Rodna, pe unele hărți), cu cortul sau la cabana, și explorați Lacul Lala, vârfurile Ineu și Ineuț( pe marcaj bandă albastră), Vf. Omu din Suhard, Pasul Prislop( 1416 metri), sau lacurile glaciare de pe culmile cristaline ale Rodnei.


Vizualizaţi Pasul Rotunda(Rodna) pe o hartă mai mare


 Despre Pasul Tihuța- AICI

Toate pasurile din Carpații Românești- AICI 

Și nu uita să dai LIKE !

vineri, 9 noiembrie 2012

Pensiunea Doris- Rodna, Valea Someșului Mare

Este situată pe DN17D, la intrarea în comuna Rodna, din județul Bistrița Năsăud. Este o construcție nouă, modernă, cu 28 de locuri de cazare, în camere moderne și decorate cu mult bun gust. Are 3 stele și este cam singura opțiune decentă de cazare pe Valea Someșului Mare.

Celelalte pensiuni( nu mai mult de trei) sunt undeva pe drumuri secundare, unde ai surpriza să găsești ori închis ori prea plin, ori grupuri de ,,turiști" prieteni cu Guță.

O locație, după cum spuneam, decentă cu restaurant excelent amenajat și cu o terasă ce dă spre râul mai sus amintit.
Prețurile sunt mici prin comparație cu servicile dar și cu pensiunile despre care vorbeam, și care oricum sunt în apropiere de Sângeorz Băi( o altă stațiune care a ratat șansa de se reinventa).
Așadar, o cameră costă în jur de 100 de lei cu mic dejun, iar pentru celelalte mese din timpul zilei, oferta este foarte bogată, inclusiv cu preparate tradiționale bistrițene.

La minusuri, aș nota în primul rând faptul nemaiîntîlnit, de a se închide pensiunea pe timpul nopții, fără să ai posibilitatea să mergi nici până la mașină, nu mai vorbesc de urgențe sau de o cafea măcar de la benzinăria de peste drum. Trist dar și comic în același timp, să te foiești până aproape de ora 8( primul semn de viață din partea angajaților) prin toată pensiunea și să nu fie nimeni prin preajmă?!


Poziția la stradă îți dă acel sentiment că te afli în tranzit și nu la odihnă, asta chiar dacă traficul nu este intens. Sigur, poți să iei cameră cu vedere către râu dar pe malul celălalt se află un service si multe, multe ...cauciucuri. Drumul ,,național"  se termină- ca asfalt-  la câțiva kilometri de Pasul Rotunda, despre care vă voi povesti altădată.

Chiar dacă are două minusuri, restul serviciilor sunt excelente și oricum nu prea aveți de ales în zonă. Mai ales că în  comuna Rodna se pot vedea ruinele bazilicii dominicane din secolul al XIII lea, muzeul etnografic sau biserica ortodoxă de dimensiuni foarte mari. De asemenea, se pot face drumeții pe Valea Vinului la Casa de odihnă a scriitorilor sau la lacurile glaciare din rezervația Bila -Lala.



Notă:  siteul pensiunea-doris.ro nu mai există, așa că luați legătura cu ei la office@pensiunea-doris.ro sau la tel 0236377452 sau 0744 643 753

marți, 6 noiembrie 2012

Crucea Manafului- un megalit românesc

Un manaf era un soldat turc, din oștile beilor ce pârjoleau Peninsula Balcanică, în secolele tulburi ale Evului Mediu. Manaful, este de fapt un turcism, cam ca peșcheș sau ciubuc. 


Ce legătură să aibă turcul din Asia Mică, cu o cruce de pe dealurile Buzăului?

Asta nu știu, stiu doar că sculptorii  iscusiți din zona Săhătenilor, construiau în secolul al XVIII lea cruci impozante din piatră, pe care le amplasau pe înălțimi, în vii sau ca niște troițe la intersecții de drumuri.

Această cruce, care există şi astăzi, este ridicată în mijlocul viilor din Săhăteni, și reprezintă un monument votiv de mari dimensiuni. Are 4 metri înălțime, cu grosimea la bază de 64 de centimetri, fiind flancată de 4 stălpi groși dispuși în patrulater.

Din ce știu eu, este unic în țară, are arcadele cioplite dintr-un singur bloc și este decorată cu personaje biblice  dar și elemente fito( plante) și zoomorfe( animale). Ea a fost transportată pe niște ramuri uriașe de stejar, printr-un sistem ingenios numit cobilie.

Enigmaticul megalit românesc, seamănă întrucâtva cu ciudatele statui din Insula Paștelui, mai ales că  a fost transportat cu acea cobilie, cale de 8 kilometri, având o greutate de 6 tone, cam ca statuile mai mici din insula mai sus menționată. Măcar la noi se cunoaște modalitatea de transport dar și cioplitorul.

Se scrie că a fost comandată pe timpul domniei lui Gheorghe Bibescu,  unui sculptor numit Iordache Vrabie din Bădeni, devenind vârful artei sculpturale populare din țara noastră, împreună cu Crucea Frumoasă  de pe Dealul Istrița, sau Fântâna Beizadelelor din zona Bădenilor. ( dupa Corneliu Ștefan, Expediție la apa vie, Ed. Albatros)





vineri, 2 noiembrie 2012

Alai de nuntă în Bucovina- reînvierea unei tradiții

Am surprins un alai de nuntași care mergeau către biserică și m-am interesat care este tradiția.
Dupa Ileana Crețan - Putna de altădată


,,La vremea hotarâtă, vătăjelul(n.m.-diminutiv de la vătaf) dădea semnalul de plecare. El rânduia căruțele în ordinea în care trebuiau să pornească. Caii cu năframe prinse la căpăstru erau aleși dintre cei mai frumoși din sat. Scândurile pe  care stăteau nuntașii în căruțe aveau așternute lăicere de lână dintre cele mai frumoase.
În prima căruță era așezată mireasa cu cei doi vornicei; în a doua mirele cu druștele(n.m.- însotitorii mirilor, cavalerii  și domnișoarele de onoare de azi); în căruța a treia nașii cu socrii, în următoarele nevestele tinere și alți nuntași. În ultima căruță erau lăutarii.
După cununie și după hora strămosească din fața bisericii, vătăjelul dădea semnalul de încetare a jocului. În drum spre casa unde avea loc nunta, căruțele erau așezate altfel: în prima căruță mirii cu nașii care țineau lumânările aprinse, după care urmau ceilalti nuntași care graiau chiuituri și cântece, lăutarii încheind alaiul."

video
În filmuleț se vede bine ordinea în care erau așezate căruțele, cu singura mențiune că tradiția impune, ca în drum spre biserică  să nu se cânte și să se chiuie. 
Rămâne însă de apreciat efortul organizatorilor acestei nunți, de a reînvia tradițiile vechi bucovinene.

joi, 1 noiembrie 2012

Sfera cerească



Dan este un coleg de scoala, pasionat de astronomie, de folk si de drumetii. Ii multumesc si va invit sa urmariti cateva episoade despre bolta cereasca si sa va delectati cu superbele fotografii de pe site-ul lui danmitrut.ro

Daca am uni imaginile boltii ceresti din emisfera boreala si din emisfera australa, am obtine o sfera cereasca imaginara, ale carei fenomene dinamice sunt datorate in plan vizual imediat de miscarile aparente ale pamantului.

Astfel, miscarea de rotatie in jurul axei, numita miscare diurna, are o viteza de 15 grade pe ora. Daca as fi un observator in conditii ideale de 24 de ore intuneric, prin fata ochilor mi s-ar derula toate constelatiile din emisfera boreala (aici suntem deocamdata).

Miscarea de rotatie in jurul soarelui determina un alt fenomen. Face ca o anume constelatie sa rasara din ce in ce mai devreme, intr-un interval observabil de cateva zile.
Constelatie = "O constelaţie este una dintre cele 88 de zone în care este împărţită bolta sau sfera cerească, uneori făcându-se referire doar la o grupare aparentă de stele, care, unite printr-o linie imaginară, se aseamănă cu un anumit obiect, animal, zeu etc. Pentru majoritatea constelaţiilor vizibile din emisfera nordică a Pământului, denumirile există deja din antichitate. Pentru cele din emisfera sudică, denumirile provin de la navigatori şi astronomi din epoca Marilor descoperiri geografice, şi de aceea aceste constelaţii poartă denumiri ca de exemplu Microscopul, Maşina Pneumatică etc.
În astronomia modernă constelaţia este o anumită porţiune din sfera cerească exact delimitată, în jurul figurii imaginare iniţiale, astfel încât fiecare obiect ceresc (chiar invizibil ochiului omenesc) poate fi atribuit unei constelaţii." Wikipedia


"Sistemul de constelaţii pe care îl folosim în prezent se bazează pe cele 48 de constelaţii descrise de renumitul astronom grec din Alexandria, Ptolemeu, în lucrarea sa cunoscută mai ales sub titlul ei arab Almagest. În această lucrare apărută în anul circa 150 î.H., Ptolemeu face o sinteză a cunoştinţelor din domeniul astronomiei din acea vreme, majoritatea datelor provenind de la observaţiile făcute de către Hiparh cu 300 de ani mai devreme. Catalogul cuprinde 1.022 de stele care sunt grupate în 48 de constelaţii, dintre care 47 mai există şi azi; a 48-a, Nava Argonauţilor (Argo Navis ), a fost împărţită în 4 constelaţii: Carina, Puppis, Pyxis, Vela. Nu este cunoscut exact locul unde s-au aflat pe cer aceste figuri, însă există o particularitate a reprezentărilor care ne ajută: porţiunea de forma unui cerc în jurul polului sud ceresc, în care nu au existat constelaţii. De aici se poate deduce că locul trebuie să se afle undeva pe la 36 ° latitudine nordică. De asemenea, poziţia centrului acestui cerc faţă de polul sud de astăzi s-a schimbat datorită precesiei; acest fapt ne indică timpul care a trecut de atunci: circa 4.500 ani. În acea perioadă existau civilizaţii înaintate atât în Babilonia cât şi pe insula Creta. În favoarea insulei Creta ar fi observarea constelaţiilor pentru scopurile navigaţiei pe mare, însă pentru aceasta nu există nici o dovadă, poate şi din cauza catastrofei declanşate de erupţia vulcanului de pe insula Thera (Santorini) acum aproape 4.000 de ani, care a avut un efect dezastruos asupra civilizaţiei minoice." Wikipedia

Ca astronom amator, in cei peste 25 de ani de astronomie observationala, mi-am format o parere particulara. Harta cerului boreal, denumirile constelatiilor si ale stelelor, reprezinta straturi de istorie a civilizatiei, asa cum in pamant staturile de izvoare materiale se suprapun peste o asezare din vechime pana in prezent.

Ca particuaritate, astronomia arhaica pe teritoriul romanesc, a particularizat constelatiile intr-o harta a cerului usor diferita de cea greaca (in principiu fiecare civilizatie agrara a facut asta la inceputuri). Harta se regaseste intr-o lucrare de referinta "Credintele taranului roman despre cer si stele" de Ion Ottescu.


Pentru a facilita orientarea, sfera cereasca este traversata de linii imaginare precum globul terestru. Doar ca in astronomie acestea se definesc ca tipuri de coordonate. cele mai utilizate sunt coordonatele ecuatoriale. Cu ele nu ne vom intalni in aventura noastra decat daca veti solicita descrierea exacta a pozitiei unui corp ceresc la o anumita ora si data. Coordonatele ecuatoriale sunt ascensia si declinatia( sistemul ecuatorial de coordonate).

In dinamica ei, sfera cereasca pare a se invarti in emisfera boreala (imaginar), in jurul unei anumite stele. Este vorba de Steaua Polara, Alpha Ursae Minor, adica steau acea mai stralucitoare din constelatia Ursa Mica sau Carul Mic. Acest fenomen se datoreaza precesiei polului nord printre constelatii, e vorba de miscarea imaginara a axei nordice a planetei. Intamplator, acum se afla aproximativ in dreptul acestei stele. Cam la 2500 de ani pozitia axei pamantului fata de stele se modifica. O sa va arat cum sa descoperiti steaua polara intr-un episod viitor.

Lacul Sfânta Ana- într-o nouă lumină!

S-au scris atât de multe despre acest lac, încât aproape că nu mai merită să consumi spațiu virtual și câțiva mega de poze, ca să mai vorbești  sau să mai scrii despre el. 

Și cu toate acestea, lacul de crater vulcanic unicat în România, exercită o atracție stranie asupra oricui vine și revine la buza craterului Ciomatului.
Voi adăuga alte postări despre Sf. Ana, poate vă interesează, datele generale despre lac, legenda lacului sau Tinovul Mohoș, una dintre mlaștinile speciale din țara noastră.

Și o completare pentru prietenii de la Jurnal de călătorii Iulia et Frank și pentru alții: ÎN LAC EXISTĂ PEȘTE!

Este adevărat că din cauza mineralizării excesive a apei nu au existat condiții să crească pește aici, asta și pentru că este un lac care nu comunică cu exteriorul. În ultima vreme, rangerii au populat lacul cu păstrăv (asemenea încercări au mai avut loc în anii '70) iar acum compoziția chimică a apei permite dezvoltarea peștilor.







Tinovul Mohoș- un crater de două ori mai mare decât Sf. Ana
Legenda lacului de crater vulcanic Sf. Ana

ȘI NU UITA SĂ DAI LIKE!

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...