PLECATDEACASA



SCRIU DESPRE CEEA CE VĂD!

ȘI...NU UITA SĂ DAI LIKE!

101 FRUMUSEȚI ASCUNSE ALE ROMÂNIEI!

joi, 28 februarie 2013

Ardei umpluți de la Kitchen open 24h/day- Plecat de acasă culinar

Gabi  deține blogul culinar Kitchen open 24h/day și ne ajută cu rețeta sa de Ardei umpluți de Dâmbovița la proiectul plecatdeacasa-culinar, de definire a zonelor turistice din dublă perspectivă gastronomică și turisică

Județul Dâmbovița din nordul Munteniei, se află în zona unde se amestecă netezimea câmpiilor, cu valurile subcarpatice, totul culminând în nord, cu crestele Bucegilor. Mozaicul de obiective turistice include minuni naturale și antropice auzite și neauzite, văzute și nevăzute.

 Pleacă spre bisericile  de lemn ascunse între colinele câmpiei înalte a Găieștiului, cotește la dreapta, înainte de Târgoviște și viziteacea mai mare rezervație de zimbri din România, din Pădurea Neagra Bucșani, unde ai să numeri peste 30 de exemplare. După ce admiri Turnul cel vechi al Chindiei, caută Bezdeadul și vei asculta cea mai frumoasă simfonie a naturii oferită de Malu' de Răsună, o arătare naturală din gresie, cu o acustică uimitoare. Avansează spre zona Pucioasei, bea din apele sale tămăduitoare și întră, pe la Moroieni în frumoasele Chei ale Orzei, dăltuite de Ialomița în calcarele jurasice ale Bucegiului. 

 Și după ce te-ai săturat de frumusețile ascunse ale Munteniei de sub munte, trageți sufletul cu un vin roșu, cu aromă de cireșe amare sau prune uscate, iar dacă vrei poftă încearcă o țuică de Voinești, și apoiși te așează la masă și gustă minunea de ardei umpluți de la Gabi:

Ardei umpluti si un proiect frumos

 
Este un proiect frumos lansat de Viorel Irascu pe site-ul Plecat de acasa, care isi propune sa promoveze bucataria romaneasca si sa o aseze pe regiuni, cu scopul de a cunoaste mai bine zonele turistice din tara noastra si sub aspect culinar. M-am gandit ca este o buna ocazie sa ne reamintim mancarurile bune de la mama de acasa, cu care am crescut, care ne trezesc nostalgii si amintiri frumoase si mai mult de atat, sa incercam sa redescoperim bucataria traditionala cu varietatea ei larga de mancaruri. Sper sa starnesc ceva in voi, sa va determin sa cautati prin caietele ingalbenite de vreme, sau printre amintirile voastre, retete de mancaruri romanesti si sa va alaturati in numar cat mai mare la acest proiect. Ce ziceti, v-am convins?
Eu am sa incep cu o reteta foarte populara, care nu lipseste aproape din nici o casa de romani, anume: ardei umpluti cu carne si orez, asa cum se prepara in Muntenia. Reteta este cea pe care o stiu de-o viata (nu prea lunga, e adevarat) de la mama, de origine din partea de sud a tarii, mai precis jud.Dambovita.

Ingrediente:
14-15 ardei grasi mici/medii (pentru umplut),
100 g orez,
aprox. 500 g carne tocata amestecata (porc si vita),
1 ou,
1 lingura bulion,
1 ceapa mare (din care pastram jumatate pentru sos),
1 lingura ulei,
1 morcov mediu,
1 ardei gras mic, taiat bucatele (se amesteca cu carnea),
4 rosii mari, de gradina,
sare, piper, dupa gust,
eventual, ceva condimente pentru carne tocata,
patrunjel verde, tocat,
apa, cat sa acopere ardeii,
smantana proaspata, pentru servit.
Mod de preparare:
Spalam ardeii si ii curatam de cotor si seminte, cu grija, sa nu ii rupem. Tocam ceapa, un ardei mic (pe care o sa il amestecam cu carnea), patrunjelul (din care pastram putin pentru ornat) si dam morcovul prin razatoarea mica. Amestecam carnea tocata cu jumatate din ceapa tocata, ardeiul tocat, patrunjelul, morcovul ras, sare, piper, condimente. Alegem si spalam orezul si il adaugam peste amestecul de carne. Punem si oul, plus o lingura de bulion si amestecam bine. Taiem capace din partile laterale ale rosiilor, cu care vom acoperi ardeii umpluti. Taiem cubulete restul de rosii si pastram pentru sos.

Luam din amestecul de carne si umplem fiecare ardei, lasand un spatiu liber, de un deget, la gura ardeiului. Acoperim cu cate un capac facut din rosii. Asezam ardeii umpluti, in pozitie verticala, pe cat posibil, intr-o oala mare, incapatoare. Umplem oala cu apa cat sa acopere ardeii si punem sa fiarba incet, la foc mic. Intre timp preparam sosul, astfel: calim ceapa pastrata, cu restul de rosii taiate cubulete.
Incercam daca s-au fiert orezul si carnea, turnam sosul peste ardei, mai lasam pe foc timp de 1-2 minute si oprim focul. Presaram pe deasupra frunzele de patrunjel ramase.
Servim ardeii cu putin sos si smantana proaspata.
Pofta buna!

Sărumâna pentru masă Gabi!

duminică, 24 februarie 2013

Mocanița- Zugul de pe valea Vaserului. Impresii și amintiri.

Într-o postare mai veche despre mocănițele din România, funcționale sau nu, puneam micul tren de pe valea Vaserului pe primele locuri, ca obiectiv cu potențial maxim.

Anul trecut prin august, în plină lună a concediilor, am ajuns în Vișeul de Sus, și de acolo la gara CFF( Căile Ferate Forestiere).
Pentru început și pentru cei ce nu au cunoștință despre  aceste trenuri, trebuie să știți că mocănițele sau ghezeșurile, sunt trenuri care merg pe șine cu distanță mică între ele( ecartament îngust), pentru a ușura astfel transportul lemnelor de pe munții. Dificultatea și energia reliefului din aceste zone, a obligat constructorii să recurgă la acest tip de ecartament.

Pentru cei ce doresc să ajungă aici și să se bucure de o călătorie cu trenul vechi, am să vă dau câteva sfaturi combinate cu experiențele trăite de mine și de familia mea.

Mergeți la gară până la 8.30 pentru că riscați să nu mai prindeți loc sau locuri în trenul supraaglomerat. Aici vin din toată Europa turisți atrași de minunea elvețianului care investit în renașterea CFF -ului.

Este probabil, sau sigur, cea mai profitabilă afacere feroviară din România.
Cei mai bine de 30 de kilometri de linie și trenulețele de călători sau de transport lemne aduc profituri bunicele.
Pentru o sută de lei de familie, ți se dau bilete de tren autentice și un pliant cu traseul și un scurt istoric al căilor ferate din zona Maramureșului estic.
Cei doi tineri frumoși, îmbrăcați în port tradițional și care te servesc cu pălincă, îi dau pe spate la propriu pe străinii dar și pe românii înstrăinați, din Italia sau Spania.

Trenul nu pleacă niciodată, în vârf de sezon, la ora stabilită, așa că înarmați-vă cu răbdare.
După primul moment de bucurie și după ce te-ai așezat pe băncuțele incomode, înguste și tari, timpul începe să treacă mult prea încet.

Cu greu, trenul se urnește din gara plină ochi de mașini, traversează depoul unde zărești câteva drezine care sunt alcătuite din caroserii de camioane vechi Tatra, Jiguli sovietice sau TV-uri comuniste.

Acestea sunt, orice am zice, niște apariții ciudate în peisajul dominat de munți, păduri și ape.

Sunt folosite de localnicii uitați pe coclaurii dinspre granița cu Ucraina sau de grănicerii care păzesc hotarul.
În tren sunt și ,,nași" sub forma unor fete sau băieți tineri și frumoși care fac poze cu turiștii sau împrumută copiilor șapca pentru o poză  mai haioasă.

După opriri repetate și un traseu destul de lung, trenul ajunge la destinație, în zona unde Vaserul face un cot larg și lasă pe stânga lui un platou, unde vă așteaptă câteva foișoare unde alți tineri vând cârnați, fripturele, și alte alcătuiri gastronomice cu iz germanic.

Toaletele sunt pline, malurile râului la fel, căldura zăpușitoare și copii obosiți, dar încă surescitați, în curând se vor plictisi și ei.
Este deja ora 13 și multă lume așteaptă să se întoarcă. Parcă este prea mult să stai o zi pe tren, chiar dacă este unul de jucărie care scoate mult fum.

Rememorez călătoria de acum 20 de ani cu acest tren, către pădurile Pop Ivanului și Farcăului, când am mers împreună cu colegii de facultate la o aplicație de cîteva zile în creierii munților. Câțiva kilometri în 6 ore, mecanici beți, opriri de zeci de minute ca să se răcească turbina, veselie și multă, multă tinerețe.
Atunci nu m-am plictisit, n-aveam cum. Acum da. La întoarcere.




joi, 21 februarie 2013

Turbăria Mohoș- un crater cât o mlaștină


Mlaștinile de munte se numesc științific oligotrofe sau tinoave. Cel mai mare și mai cunoscut tinov din munții vulcanici ai Harghitei este Mohoș. 

Acesta este craterul geamăn al și mai cunoscutului lac de crater vulcanic Sfânta Ana.
Mlaștina aceasta de 80 de hectare!,este străjuită de Vârful Ciomatu (1050 metri) și reprezintă gura unui crater acoperit de un strat de turbă și cenușă vulcanică de 10 metri grosime.
Sub acest strat se află o peliculă de apă pe care copacii și mușchii practic ,,plutesc".

Asta face din această turbărie un unicat în Europa.  Iar ce este mai spectaculos aici este prezența a nu mai puțin de 15 ochiuri de apă, cu o adâncime care depășește  60 de metri( Sfânta Ana are 7,4 metri adâncime).
 Le vedeți în fotografiile făcute de 1 decembrie, la o plimbare pe aici, însoțit de un ghid extrem de avizat și civilizat.
Am mai spus că acestă rezervație care include lacul, turbăria și munții și pădurile din jur este una dintre cele mai bine administrate zone naturale din țară.

Aici vegetează o plantă ,,carnivoră", de fapt insectivoră, numită foarte frumos Roua Cerului(Drosera rotundifolia var. obovata sau angelica), pini și mesteceni pitici dar și rozmarinul de turbărie.
Atenție vara sau toamna, pentru că în afinișil care umple spațiile dintre copaci te poți întâlni cu Moș Martin, stând în fund și savurând fructele de pădure, din acest motiv în Mohoș nu se intră decât cu ghid.
Mai multe despre mlaștină într-o altă postare-AICI.




duminică, 17 februarie 2013

12 ținuturi de poveste și obiectivele lor turistice.


1. Șaru Dornei- ținutul bujorului de munte
Comuna situată la poalele Călimanilor este o zonă de poveste, cu pășuni întinse, case risipite și peisaje vulcanice. Aici se întâmplă în fiecare an sărbătoarea bujorului de munte sau a rododendronului, în luna iunie, și despre care am scris AICI. În satul Gura Haitii( de la hait- acumulare de apă pentru bușteni) te întorci în perioada medievală vizitând moara de apă, ultima care funcționează în județul Suceava. Alte obiective: trasee către Pietrosul Călimanilor și cariera de sulf - adevărat dezastru ecologic, 12 Apostoli-o rezervație geologică unică. Locația pe hartă AICI.
 











2. Iacobeni- ținutul bisericilor evanghelice
Județul Sibiu abundă în obiective turistice care includ chiar biserici evanghelice fortificate, intrate în patrimoniul UNESCO( Valea Viilor) dar parcă niciuna nu are atâtea biserici evanghelice ca Iacobeniul. În centru de comună este o cetate țărănească cu biserică de incintă din sec. al XVI lea, în satul Movile o biserică și mai veche din sec. al XIII lea, în satul Netuș o alta din același secol, în satul Stejărișu o biserică evanghelică de secol XIV, iar în satul Noiștat o biserică luterană din secolul al XIX lea. Locația pe hartă - AICI.

3. Budești- ținutul bisericilor de lemn UNESCO
Județul Maramureș este recunoscut pentru bisericile de lemn construite cu tehnologie specifică și cu turle foarte înalte. Comuna Budești dispune de minunea inclusă în patrimoniul mondial, cu hramul Sf. Nicolae, construită în 1643. Picturile murale ale biserici de lemn, datează din secolul al XVIII lea, și tot aici se află o colecție de icoane pe lemn pictate pe ambele părți. Budeștiul este recunoscut pentru cultul avut pentru haiducul Pintea, a cărei cămasă de zale și coif sunt păstrate aici cu multă grijă. Țiuntul mai are și alte atracții: rezervația botanică Tăul Brebului, Lacul Morărenilor, portile maramureșene și Mănăstirea Sf. Împ. Constantin și Elena aflată pe crestele vulcanice ale Gutâiului.Locația pe hartă AICI.
4. Boșorod- ținutul cetăților dacice UNESCO
Deși rușinea națională de aici ne întristează și anume lipsa unui drum de acces normal către cetățile dacice, monumente UNESCO, zona tot rămâne atractivă.Vizitează cele două cetăți incluse în patrimoniul mondial, Sarmisegetusa Regia și Piatra Roșie din satul Luncani( jud. Hunedoara). Ele făceau parte din uriașul sistem defensiv imaginat de Decebal, pentru luptele cu romanii. În satul Cioclovina mergi la rezervația speologică Peștera Cioclovina Uscată și viziteaza în satul Alun, biserica placată cu marmură din 1938 cu picturi murale. Locația pe hartă AICI.
5. Padeș- ținutul peșterilor gorjene
Zona de nord a județului Gorj este foarte bogată în obiective turistice naturale dar și istorice.  La poalele munților Vâlcan, explorează Peștera Cloșani, un monument al naturii, considerată cea mai frumoasă din această parte a țării. Sau caută Peștera Cioaca cu brebenei sau Peștera Lazului din Cheile Motrului Sec. În centrul comunei găsești monumentul Revoluției de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, în satul Cloșani Casa lui Tudor iar în apropiere niște chei unice cu aspect de defileul, numite Cheile Corcoaiei. Clima mai blândă de aici a favorizat creșterea unui arbust submediteraneean în zona Gorganu. Este vorba de o rezervație de alun turcesc sub formaă de arboret. Bucură-te de casele de lemn și arhitectura rurală nord oltenească, de izvoarele cu ape minerale de la Călugăreni sau de serbările populare din luna iunie. Locația pe hartă AICI.
6. Săliște- ținutul muzeelor etnografice
O regiune din județul Sibiu extrem de bogată din punct de vedere etnografic. Mărginenii sunt foarte atenți cu tradițiile pastorale si obiceiurile lor anuale, din acest motiv în comună se găsesc trei asemenea muzee etnografice: la Săliște, în satul Galeș unde se află Muzeul etnografic și de artă populară, și în satul Sibiel unde se flă un muzeu etnografic de icoane pe sticlă. Poți adnmira portul popular al zonei, creatorii și meșterii populari din zonă sunt vestiți pentru: cojoace și pentru prelucrarea artistică a pieilor, pentru cregile și cusăturile populare sau pentru arta în lemn și cerdacele lor crestate. Oprește-te pentru tihna sufletului la schiturile din apropierea satelor, Sf. Opris Miclăuș-Foltea sau schitul Sibiel, admiră bisericile de secol XVII și urcă pe coclaurii Cândrelului la iezerele sale glaciare. Locația pe hartă AICI.
7. Sasca Montană- ținutul rezervațiilor naturale
În sudul-vestul județului Caraș- Severin, la poalele Munților Aninei, găsești o zonă cu puncte de plecare spre cele mai spectaculoase chei din țară, Cheile Nerei. Zona te va încânta cu versanții golași de calcar, cu peșterile din pereții abrupți( Peștera Dubova), cu cascadele Beușniței( declarate de curând cele mai frumoase din Europa) sau cu izbucul Ochiul Beiului. Caută în satul Slatina-Nera mănăstirea Sf. Cuv. Parascheva, unde se află un celebru laborator de plante medicinale. Ținutul se află într-o zonă cu climă blândă unde poți întâlni o grămadă de esențe submediteranene, ca iasomia, liliacul, mojdreanul sau cărpinița. Locația pe hartă AICI.

8. Târgușoru Vechi- ținutul cetăților domnești
Nu te-ai aștepta ca în sudul țării, în județul Prahova, să poți vizita un ținut încărcat de istorie, cu ruinele unei cetăți de la 1400, construită de Mircea cel Bătrân sau ruinele curții domnești ctitorite de Neagoe Basarab. În cetrul comunei vizitează Conacul Moruzzi, în incinta căruia se află un muzeu sătesc sau mănăstirile Turnu

și Sf. Pantelimon. Iar dacă chiar te pasionează istoria, mergi în pădurea Strejnicu la monumentul ridicat pe locul unde a fost asasinat Nicolae Iorga în 1940. Locația pe hartă AICI.

9. Poșaga- ținutul izbucurilor carstice
În inima Munților Apuseni, în județul Alba, mergi către cele două izvoare unice, numite izbucuri. Apa ce umple diaclazele pereților calcaroși, iese pe neașteptate la suprafață. Încearcă izbucul Feredeul  cu apă caldă chiar și iarna! și Bujorelul cu apă rece toată vara!În satul Poșaga de Jos vizitează mănăstirea Izvoru Poșaga din 1935 iar în satul Poșaga de Sus rezervația botanică cu rarități floristice, Șesul Craiului unde se află și Peștera Belioara.Locația pe hartă AICI.
10. Coronini- ținutul minunilor defileului
Defileul Dunării are  atracții turistice ascunse, cum sunt și cele din ținutul Coroniniului. Platoul carstic cu același nume abundă în forme desenate de apă, cum ar fi lapiezurile( șanțuri de șiroire), doline(adâncituri circulare) sau lacuri cum este Vârtacul lui Pitra. Zăbovește pe malul Dunării lângă Stânca Babacai și  ruinele cetății medievale Sf. Ladislau, cu piatra de temelie în secolul al XI lea, sau urcă către peștera Gaura Chindiei, unde s-au descoperit picturi rupestre unice în Europa.Locația pe hartă AICI.
11. Cața- ținutul cetăților țărănești
Județul Brașov este recunoscut pentru numeroasele cetăți medievale impozante, unele în patrimoniul mondial( Prejmer), dar sunt și comune mari unde aproape în fiecare sat component se află câte o cetate sătească. În Cața, se află o cetate de secol XIII,  cu biserică evanghelică în stil romanic, în satul Beia o biserică fortificată cu turnuri de apărare cu un altar valoros, iar în satul Drăușeni o altă cetate țărănească. Vizitează casele vechi din secolul al XIX lea sau muzeul de istorie și etnografie din satul Paloș.Locația pe hartă AICI.
12. Poiana Teiului- ținutul legendelor nemțene

Situat pe valea Bistriței, ținutul are în centru stânca Piatra Teiului, cu o faimoasă legendă care leagă Ceahlăul - muntele sfânt - de Scaraoțchi. Mergi în satul Petru Vodă și caută locul din mijlocul pădurii, unde Părintele Iustin a ridicat o minune de mănăstire pentru eroii căzuți pentru libertate în 1989. Treci viaductul monumental, aflat la coada lacului Izvorul Muntelui, și vizitează biserica de lemn Sf. Gheorghe din satul Galu sau bisericuța, tot de lemn, Trei Ierarhi, din satul Poiana Largului.  Locația pe hartă AICI.

joi, 14 februarie 2013

Ați auzit de Băile Șugaș?

Băile Șugaș( Șugaș Furdo) sunt situate în proximitatea orașului Sfântu Gheorghe, din județul Covasna.

La ieșirea din oraș, după un kilometru, vă așteaptă un angajat al primăriei care vă ia o taxa simbolică pentru accesul în stațiune.
Aceasta este situată la aproape 7 kilometri de oraș, într-un cadru natural superb, la poalele Munților Baraolt.

Mergând pe drumul în serpentine, până la altitudinea de 750 de metri unde se află stațiunea și pârtia de schi, ai impresia că  împărăția pădurilor de fag care te înconjoară, te va absorbii cu respirația sa liniștită.

Sus, nu te așteaptă aglomerația de Harghita Băi și nici fițele de la Kalinderu. Un loc uitat, la propriu, care renaște pentru schi, pe scheletul vechilor izvoare de ape minerale( încă active și tămăduitoare) și a mofetelor reci și uscate.

Cine dorește schi pentru copii într-un loc retras, frumos și aerisit poate veni aici oricând, în perioada rece. Sunt trei-patru pensiuni în zonă, două pârtii de schi cu instalații  moderne, monitori și scoli de schi pentru micuți.

În plus, cei ce caută relaxarea după o perioadă grea o pot găsi aici, departe de lumea nebiună și dezlănțuită a marilor stațiuni.
Cred că viitorul acestor mici zone de agrement este deschis, pentru că din ce în ce mai multe familii cu copii, își doresc astfel de ieșiri în natura nesufocată de vile, pensiuni, și cluburi.

Este drept, este nevoie de mult decât o instalație de schi sau o nocturnă, trebuie să mai existe și alte posibilități de agrement, dar începutul este bun.
Și nu vă faceți griji, se vorbește destul de bine românește și nu flutură nicăieri steagul secuiesc sau al Kazahstanului, cu care seamănă.












duminică, 10 februarie 2013

Pensiunea Cetate- Hotel Transilvania, Balvanyos


Mai întâi să lămuresc de ce am pus titlul astfel. Firma care deține Pensiunea Cetate și restaurantul de la parterul acesteia, a construit peste drum un hotel pe care l-am numit Transilvania.

Este simplu. Balvanyos, o mini stațiune, situată la câțiva kilometri de Târgu Secuiesc, are la intrarea  pe drumul ce urcă spre Sfânta Ana, o pensiune interesantă, numită Cetate. 
Nu întâmplător. Pe vârful din apropiere se află încă, ruinele Cetății Secuilor.

Restaurantul acestei pensiuni, este o surpriză plăcută penrtu oricine întră aici. Nu te întâmpină un lux orbitor, granit negru și draperii somptuoase, nu oglinzi care să dea spațiului anvergură, ci căldură, intimitate, atmosferă rustică și mâncare bună.


Meniul este gros ca o carte de bucate și are preparate pentru toate gusturile și  pretențiile.
Peste tot pe unde am umblat, în meniu sunt trecute aiurea preparate care nu s-au făcut decât la deschidere, iar chelnerul îți spune încurcat că nu au tipul acela de mâncare.
Ei, aici găsești de toate, de la friptura de căprioară în sos negru, la pâine cu untură și ceapă și cotlet vânătoresc, sau chiar piure de castane!

Dacă mâncarea este bună și servirea rapidă, surpriza vine seara când apare formația ce întreține atmosfera de bună dispoziție și dansul până când pleacă ultimii cheflii. Asta mi-a plăcut, că se cântă de toate, de la muzică disco, la cea ungurescă săltăreață, și de la latino la populara noastră.
Oamenii de toate felurile și categoriile sociale, lasă inhibițiile și trec la dans fără jenă, chiar dacă ringul este unul improvizat. Iar dacă prinzi vreo petrecere( Halloween, 8 martie, Revelion, Crăciun, etc.) ai distracția asigurată până după ora 2.



În conluzie, este unul dintre locurile unde revin cu plăcere. Un loc unde combin liniștea și plimbările lungi, cu dansul și mâncarea bună.
Și dacă nu v-am convins iată ce m-a mai încântat:
- porțiile se pot înjumătății pentru copii, și vă asigur ca vor primii mai mult decât suficient;
- cazarea cu mic dejun ori la Cetate ori la Hotel Transilvania, este de 90 lei;
- șansele sa vedeți urșii ,,la treabă" prin tomberoanele pensiunii este mare;
- plimbările lungi printre cele douăzeci de case și pensiuni, într-un aer mai curat sau la fel de curat ca la 2000 de metri;
Enjoy!




joi, 7 februarie 2013

Bazilica martirică paleocreștină Niculițel, unicat în Europa

Deși nu se bucură de prea mare reclamă, în afara zonei Niculițelului, bazilica  de aici are ceva unic. Cripta în care s-au găsit trupurile a patru martiri creștini, este un unicat în ceea ce privește forma camerei mortuare și elemntele păgâne care caracterizează construcția.
Sfinții  Martiri Zotic, Atal, Camasie și Filip, sunt sărbătoriți în calendarul ortodox, în ziua de 4 iunie.

Povestea este simplă și complicată, în același timp. Cei patru martiri, de origine asiatică, au fost uciși de romani, cam prin secolul IV d. Ch.

Locuitorii din zonă i-au găsit și i-au înmormântat în bazilica lor. Astfel se explică și elementele precreștine, descoperite la această construcție. Localnicii erau considerați creștini, dar în zorii Creștinismului, locurile unde se săvârșeau ritualurile, erau dintre cele mai ciudate.

În anii '70, localnicii din Niculițel au văzut o cruce care ieșea din pământ, și au început să sape descoperind această construcție. În 1973, pe 17 ianuarie, în mănăstirea Cocoș din apropiere, sunt aduse moaștele celor patru Sfinți Martiri, pentru a fii păstrate cum se cuvine.

Cum au fost identificați ca fiind martiri creștini?

În criptă au fost găsite șase trupuri, din care două nu au putut fi identificate sub nici o formă, celelalte patru aveau inscripții pe peretele criptei cu numele lor.
Astfel un mic mister al dispariției lor a fost descoperit, asta pentru că la Constantinopol se știa despre martiriul lor, dar nu  e știa unde sunt îngropați.

Găsiți bazilica la un kilometru de centrul localității, urmând indicatoarele. Veți rămâne oarecum dezamăgiți de peisaj.
Praf, gunoaie, case sărăcăcioase care înconjoară clădirea ce adăpostește cripta, câini hămesiți, iar dacă mergeți lunea și marțea aflați că este închis.

În restul săptămânii este deschis de la 10 la 14, iar biletul  de intrare costă 4 lei pentru adulți și 2 lei pentru copii. Este bine să sunați la numărul 0745769874, pentru informații suplimentare, în caz că vreți să completați cu această bazilică, circuitul de aur al Dobrogei de Nord: Cocoș- Saon- Celik Dere- Niculițel.



marți, 5 februarie 2013

Palatul Victoria

by Sofia Flori

Palatul Victoria a fost construit dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu,  intre anii 1937 - 1944. Din cauza bombardamentului din 1944, a suferit multe avarii si a trebuit refacut, si abia in 1952 a fost  terminat  (fatada principala  si fatadele laterale au fost imbracate initial in marmura de Carrara, dar dupa bombardament au fost inlocuite cu placi de travertin).
Initial a fost proiectat pentru sediu Ministerului de Externe  si abia in 1994 a devenit sediul Guvernului Romaniei, iar in 2004 a fost inclus pe lista monumentelor istorice.

Pe 1 decembrie 2012 a avut loc ziua portilor deschise la Guvern, prima data s-a putut vizita in 2004.
Imediat ce am trecut de usa principala, la intrarea in cladirea a urmat un control amanuntit de catre mai multe persoane competente.
Pe holul de la parter, imediat in dreapta si in stanga se afla " Galeria primilor ministri ai Romaniei "  cu portretele acestora si cateva detalii despre fiecare dar si "Holul de primiri".

Din acest hol se urca "Scara de onoare " care face legatura cu "Holul de onoare " de la etajul 1.  Treptele si palierele scarii  sunt facute din marmura alba cu vine verzi.

Atat pe scara, cat si in cele 2 holuri de onoare( cel de la parter si urmatorul care se vizita) peretii sunt placati cu travertin de la Deva, in culoarea cea mai deschisa. (aceste informatii sunt luate de pe panourile informative din fiecare incapere).

Holul de onoare este cel de-al doilea hol de primiri dar si un spatiu de receptie. Peretii sunt placati tot cu travertin de la Deva, pardoseala este executata din marmura de Ruschita si altele, iar plafonul este decorat cu motive geometrice extra - plate.

Urmatoarea camera vizitata este "Galeria Oglinzilor ",care este formata din 36 de coloane din marmura. Intre coloane se aflau pe perete, oglinzi imense si banci/canapele.  Pardoseala este decorata cu placi de marmura de Alun si Botticino. Plafonul acestei galerii este decorat cu 15 calote sferice plate care servesc ca si surse de iluminat fiind prevazute cu lumina indirecta. La acest etaj toate  incaperile au inaltimea  de 7 m.

Galeria Oglinzilor comunica prin 3 usi cu urmatoarea pe lista: "Sala Transilvania". Aceasta sala are 71 metri lungime si 10 metri latime. Pardoseala este acoperita  cu  parchet din lemn de nuc, de stejar si de paltin, iar peretii sunt din marmura verde.
In " Sala Moldova " se desfasoara intalnirile bilaterale ale primului -ministru, dar si reuniuni de lucru. Peretii sunt placati cu marmura rosie de Verona.

"Sala Muntenia " sau "Sala Sedintelor de Guvern" este cea mai frumoasa si cea mai importanta.  Aici se tin sedintele de Guvern. Sala are 37 de metri lungime si 7 metri inaltime.
Lambriurile care acopera jumatate din pereti sunt din lemn de nuc semi lustruit. Pe restul din suprafata peretilor s-au montat stofe care imita bracarturile, in culorile indicate de Duiliu Marcu. 
Plafonul este facut din lemn de diferite esente si culori, cu efecte geometrice, iar pardoseala este din marmura verde de Isoria si marmura rosie de Verona.



Poate nu este un important obiectiv turistic, nici nu este in "top 10 " si chiar daca privit de afara nu este  "cea mai frumoasa cladire din Bucuresti" - este o institutie importanta a tarii noastre iar interiorul  te surprinde la fiecare pas.
Pentru ca am vizitat pentru prima data aceasta constructie, nu am cautat sa ii gasesc defecte si m-am bucurat de fiecare particica din acest loc, chiar daca mi-as fi dorit sa gasesc mai multe informatii. Abia astept urmatoarea data cand se va putea vizita.

sâmbătă, 2 februarie 2013

Arborii personalităților istorice din România

Am încercat să identific arborii care sunt asociați cu marile nume din istoria noastră, fie că aceștia sunt sau nu  plantați de către ei. Evident că stejarul este cel mai întâlnit, cu varietatea sa Quercus petraea, adică gorunul. 
Iată mai jos ce a ieșit:

 sursa foto- infopensiuni.ro
1. Gorunul lui Horea, situat la Țebea, lângă orașul hunedorean Brad. Se află în curtea bisericii pe care moții au pictat-o în interior cu steagul României, pe timpul stăpânirii austro-ungare. De sub acest gorun, Horea i-a chemat la luptă pe moții din Apuseni, și tot aici este înmormântat și marele nostru erou Avram Iancu, în ceea ce locuitorii numesc ,,Panteonul Moților"


 sursa foto- albumdefamilie.ro
2. Teiul lui Eminescu, din grădina Copoului, este reperul cultural cel mai vizitat, din acest parc atât de cunoscut din Iași. Bătrân și scorburos, teiul rezistă poluării și insectelor și secolelor, în scurt timp însă se va usca, bretelele de metal care îl înconjoară sunt doar niște biete proptele. Timpul își va spune cuvântul.

3. Stejarul lui Tudor Vladimirescu, din comuna Măciuca,  județul Vâlcea, sub care se spune că în 1821, s-a odihnit Tudor împreună cu pandurii săi. El se află aproape de sat în puctul numit,, La țarină", și este declarat monument al naturii.


4. Gorunul lui Cuza, din comuna Vorona, județul Botoșani, situat într-o pădure frumoasă de foioase, aflată lângă mănăstirea Vorona. Sub acest arbore se spune ca medita domnitorul, la reformele pe care le avea de legiferat.

sursa foto-hoinariromani.ro
5. Stejarul din Borzești, al lui Ștefan cel Mare, atât de cunoscut de toți copii, din povestirea lui Eusebiu Camilar, nu mai există. Locul unde a vegetat sute de ani se știe însă. Se spune că a ars acum mulți ani.


6. Stejarul lui Ștefan, de la Cajvana, județul Suceava, este un arbore care are vârsta de 800 de ani, și sub care, legenda spune, că s-ar fi oprit marele domnitor in 1476. Tot legenda vorbește desptre denumirea satului, care ar venii de la ,,caș" și ,,vană", pentru că așa a fost întâmpinat Ștefan, de către locuitorii satului, cu un caș uriaș făcut într-o vană.


7. Bradul lui Tudor Vladimirescu, din curtea mănăstirii Samurcănești, județul Giurgiu, este arborele sub care se odihnea neobositul revoluționar. Există și azi, și este la fel de verde, măicuțele numindu-l simplu ,,bradul lui Tudor".

8. Stejarii Regelui Ferdinand, sădiți acum mai bine de 100 de ani la Timișoara, cu ocazia vizitei regelui numit ,,Întregitorul". Astăzi, arborii falnici se află în fața Edificiului Garnizoanei, din Piața Libertății.


 sursa foto- turistintransilvania.com

9. Stejarul lui Avram Iancu, de la Blaj, numit așa în cinstea marelui patriot român. Stejarul de 600 de ani, din centrul orașului, aduce aminte de marile adunări populare din timpul revoluției de la 1848, care au avut ca scenă principală de desfășurare, orașul de la confluența celor două Târnave.

10. Bradul lui Horea, din satul Poaian Horea, comuna Beliș, se află într-o pădure din apropiere numită Scorușeț. Este trecut ca obiectiv turistic din Munții Apuseni, iar numele lui este legat strict de locurile natale ale marelui revoluționar.

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...