luni, 24 februarie 2014

Cetatea Orății sau a Dâmboviței


Povestea Cetății Orății începe în epoca stăpânirii romane, când aceștia au construit celebrele valuri de apărare. Vestitul Limes Transalutanus pornit de la Dunăre, din fostul sat Flămânda, urca pe valea Vedei, trecând prin Rucăr, spre Transilvania.
În zona Podului Dâmboviței a fost construit un castru, pe Dealul Scărișoarei, constituind sediul unei garnizoane din Cohorta a II Flavia Bessorum, așa cum se poate citi pe cărămizile luate din zonă, și aflate la muzeul de la Câmpulung.

Castrul de la Rucăr a fost părăsit de romani în timpul domniei Împăratului Adrian(117-138). Între anii 1215-1220, pe dealul Orății a fost construită o cetate care apare sub această denumire, de Cetatea Orății sau Cetatea Dâmboviței, cu un rol important în viața Țării Românești.

 A fost numită de unii istorici și Cetatea Neamțului, nume ce ar arăta că a fost ridicată de cavalerii teutoni. Fiind așezată strategic, cetatea domina toată zona centrală a Culoarului depresionar Bran- Rucăr -Dragoslavele, și implicit drumurile comerciale care legau sudul țării de Transilvania.

Etimologic, numele de ,,Orății", ar proveni după Cezar Boliac, din vechiul cuvânt dac orao/orasis, care înseamnă vedere sau din oro/ora, care înseamnă băgare de seamă.

Ruinele cetății lasă să se întrevadă forma romboidală cu șanț, curtea exerioară spre est, și bastionul semicilindric de pe latura sudică, lucru nemaîntâlnit la nicio cetate teutonă.

Izvoarele locale o numesc Cetatea lui Negru Vodă, care are legătură cu trecerea prin aceste locuri, pe la 1290, a românului descălecător de țară, voievodul Tihomir al Făgărașului, identificat de A.D. Xenopol, cu Radu Negru, tatăl lui Negru Vodă( adică, spun documentele că ar fi chiar Basarab I ).

Mulți istorici identifică această cetate cu locul Posada, unde s-a dat lupta dintre Basarab și trufașul angevin Carol Robert de Anjou, regele ungurilor. În 1368, tot în zonă are loc lupta dintre Vlaicu Voievod și Nicolae Lackfi, conducătorul unei armate ungare, și tot în zona cetății în locul numit Roghină( Rovină?), se pare că s-a dat lupta dintre Mircea cel Bătrân și turci, încheiată, după cum știți nedecis.


4 comentarii:

Unknown spunea...

Acum cativa ani am fost la Podu Dambovitei si am cautat cetatea dar nimeni nu stia nimic de ea. Dupa inca vreun an am reusit sa aflu ca se vede dintr-o parcare de pe Dealul Sasului. Inca mai am in plan sa o explorez putin :-)

Viorel Iraşcu spunea...

Eu am gasit-o din intamplare, cautand un martor geologic interesant numit,, Babele de la Podul Dambovitei", pe care evident nu l-am...gasit si despre care nu stia nimeni din zona. Asta este viata noastra de bloggeri calatori, cautam ceva dam peste altceva.

Alex Petrescu spunea...

La ruinele cetății se ajunge cel mai bine chiar din Podul Dâmboviței urmând un drumeag chiar de la intersecția drumului național cu drumul spre cheile Dâmbovicioarei. De pe acest drum se pot observa destul de bine și acei martori (babe) de eroziune diferențială (sunt pe partea stângă, în curtea unor localnici). La un moment dat se părăsește drumul și se urcă spre Canionul Orății, apoi paralel cu el până ajungem la ruinele cetății. Am observant și eu că localnicii știu mai mult de canion (probabil e mai cunoscut pentru că vin mai mulți alpiniști aici să-l parcurgă). Postez aici un link de pe Wikimapia cu localizarea aproximativă a ruinelor cetății (cam pe unde am fixat “cruciulița”) http://wikimapia.org/#lang=ro&lat=45.412890&lon=25.221101&z=17&m=b&show=/6448326/ro/Cetatea-Oratia

Viorel Iraşcu spunea...

Multumesc mult Alex, pentru precizari. Cu respect.

Vaporeto pe Bega

Știați că pe Bega, în Timișoara, există un fel de autobuz... fluvial? Canalul a fost curățat, reamenajat, o adevărată oază de răcoare vara. ...