Cele mai înalte şi importante pasuri/trecători din România

Carpaţii Orientali







1. Pasul Prislop (1416 m)- între Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului; şoseaua Borşa-Vatra Dornei; cel mai înalt din Carpații Orientali. Locația pe hartă AICI.
2. Pasul Păltiniş(1355 m) - leagă Depresiunea Dornelor de Depresiunea Drăgoiasa; şoseaua nemodernizată Vatra Dornei-Panaci-Broşteni; Locația pe hartă AICI
3. Pasul Bucin(1273 m)-în Munții Gurghiu, între Depresiunea Giurgeu şi Depresiunea colinară a Transilvaniei; şoseaua Gheorgheni-Praid-Sovata; Locația pe hartă AICI.
4. Pasul Rotunda (1271 m)- între Munţii Rodnei şi Munții Suhard; şoseaua Rodna-Cârlibaba; Locația pe hartă AICI. Un articol de spre acest drum extraordinar AICI.
5. Pasul Bratocea (1263 m)- în Munţii Ciucaş; face legătura între Depresiunea Braşov și Depresiunea Văleni de Munte; şoseaua Braşov-Cheia-Vălenii de Munte; Locația pe hartă AICI.
6. Pasul Bicaz ( 1256 m)- în Munţii Hăşmaşu Mare; şoseaua Gheorgheni-Lacu Roşu -Bicaz; Locația pe hartă AICI.
7. Pasul Tihuța/Bârgău(1201 m)- între Munţii Bârgău şi Munţii Călimani; face legătura între Depresiunea Dornelor şi Depresiunea colinară a Transilvaniei; şoseauaVatra Dornei-Bistriţa, sau ,,Şoseaua Nordului". Locația pe hartă AICI. Despre obiectivele turistice din zonă-AICI.
8. Pasul Tarniţa (1161 m)- Munţii Stânişoarei; legătura între valea Bistriţei şi Valea Moldovei; şoseaua nemodernizată Holda- Ostra-Stulpicani-Gura Humorului;
9. Pasul Ghimeş(1159 m)- în Munții Ciuc; legătura între Depresiunea Comăneşti şi Depresiunea Ciuc; şoseaua Comăneşti-Miercurea Ciuc; Locația AICI.
10. Pasul Borsec(1105 m)-în Munții Giurgeu; legătura între Depresiunea Giurgeu şi Depresiunea Borsec; şoseaua modernizată Topliţa-Borsec-Ceahlău; Locația AICI.
11. Pasul Mestecăniş (1096 m) - în sudul Obcinei Mestecăniş; legătura dintre Depresiunea Dornelor şi Depresiunea Câmpulung Moldovenesc; şoseaua Vatra Dornei-Gura Humorului; Locatia AICI.
12. Pasul Uz (1085 m)- în Munții Ciuc; legătura dintre Depresiunea Ciuc şi Depresiunea Comănesti; şoseaua nemodernizată Miercurea Ciuc-Sânmartin-Valea Uzului-Dărmăneşti; Locația AICI.
13. Pasul Tabla Buţii(1078 m)- între Munții Ciucaş şi Siriu; legătura între Vama Buzăului şi Valea Teleajenului;

      14.  Pasul Neteda (1039 m)- în Munții Gutâi; legătura între Depresiunea Baia Mare şi Depresiunea Maramureşului; şoseaua Baia Mare-Cavnic-Ocna Şugatag-Sighetul Marmaţiei;

Predeal

1. Pasul Predeal(1033 m)- legătura între Valea Prahovei și Depresiunea Brașov; şoseaua Sinaia - Braşov;
2. Pasul Tulgheş/Ditrău(1025 m)- în Munții Giurgeu; șoseaua nemodernizată Ditrău -Tulgheş;
3. Pasul Şicaş( 1000 m)- între Munţii Gurghiu si Harghitei; legătura între Depresiunea Giurgeu şi Vârşag din estul Transilvaniei; şoseaua nemodernizată Gheorgheni-Odorheiu Secuiesc;Locația AICI.
4. Pasul Gutâi/Paltinu (987 m)- în Munții Gutâi; legătura între Depresiunea Baia Mare și Depresiunea Maramureşului; şoseaua Baia Mare-Mara-Sighetul Marmaţiei; Locația AICI
5. Pasul Vlăhița/Harghita( 985 m) - în Munţii Harghitei; legătura între Depresiunea Ciuc și Depresiunea colinară a Transilvaniei; şoseaua Miercurea Ciuc-Odorheiu Secuiesc;
6. Pasul Oituz ( 866 m)- între Munţii Nemira si Munţii Vrancei; legătura între Depresiunea Tazlău-Caşin și Depresiunea Braşov; şoseaua Oneşti-Braşov;
7. Pasul Şetref (818m)- între Munţii Rodnei şi Ţibleş; legătura între Depresiunile Maramureşului şi Transilvaniei; şoseaua Salva-Vişeu de Sus;
8. Pasul Tuşnad(640 m)- între Munţii Harghitei şi Muntele Ciomatu; legătura dintre Depresiunile Braşov si Ciuc; şoseaua Braşov-Miercurea Ciuc;
9. Pasul Huta/Fargău (583 m)- în Munții Oaş; legătura între Depresiunile Oaş şi Maramureşului; şoseaua Negreşti-Sighetul Marmaţiei;
10. Pasul Ciumârna-Secrieș -în Obcina Mare; legatura între Rădăuți-Sucevița-Sadova-Câmpulung Moldovenesc;

Carpații Meridionali

1. Pasul Urdele (2141 m)- în Munţii Parâng-cel mai înalt din ţară!!!; şoseaua 67C- Transalpina, de curând modernizată Novaci-Rânca-Obârşia Lotrului-Sebeş; Locația AICI.
2. Pasul Giuvala (1290 m)- în Culoarul Bran-Rucăr; legătura între Depresiunea Braşovului și Depresiunea Câmpulung; şoseaua Braşov-Câmpulung, E574;Locația AICI.
3. Pasul Merişor/Băniţa (759 m) - legătura între Depresiunile Petroşani şi Haţeg; şoseaua Deva -Haţeg-Petroşani; Locația AICI.
4. Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei (700 m)- între Culoarul Bistrei şi Depresiunea Haţeg; şoseaua Oţelu Roşu-Haţeg;
5. Pasul Domaşnea/Poarta Orientală ( 540 m)- în Culoarul Timiş -Cerna; şoseaua Timişoara Caransebeş-Orşova- Drobeta Turnu Severin( E70);
6. Pasul Lainici (450 m)- în Defileul Jiului; şoseaua Târgu Jiu -Petroşani;
7. Pasul Turnu Roşu (400 m)- în Defileul Oltului; legătura între Depresiunea Loviştei şi Depresiunea colinară a Transilvaniei; şoseaua Râmnicu Vâlcea -Sibiu;
8. Pasul Cozia (309 m)- în Defileul Oltului; şoseaua Râmnicu Vâlcea -Sibiu;

Carpaţii Occidentali

1. Pasul Vârtop(1160 m)- în Munţii Bihor; legătura între Valea Arieşului şi Depresiunea Beiuş; şoseaua Câmpeni -Arieşeni-Ştei; Locația- AICI.
2. Pasul Bucium (925 m)- în Munţii Metaliferi; legătura între Depresiunea Zlatna şi Depresiunea Abrud; şosea nemodernizată între cele două orașe, pe la Bucium, Mogoș, Întregalde; Locația AICI.
3. Pasul Buceş (725 m)- legătura între Depresiunile Brad şi Abrud; şosea modernizată(DN 74) între cele două orașe;Locația AICI.
4. Pasul Vârfurile(650 m)- legătura între Depresiunile Hălmagiu şi Beiuş; şoseaua Brad-Beiuş; Locația AICI.
5. Pasul Ciucea( 582 m)- în Defileul Crişului Repede; legătura între Depresiunea Huedin din vestul Transilvaniei şi Depresiunea Vad Borod; şoseaua Cluj Napoca-Oradea;
6. Pasul Vălişoara(461 m)- în Munţii Metaliferi; legătura între Culoarul Mureşului şi Depresiunea Brad; şoseaua Deva-Brad;

Grupa Bucegi -Leaota- caracterizare fizico geografică și obiectivele turistice

POZIŢIE: În E Carpaţilor Meridionali;

LIMITE:N-Depresiunea Brașov;S -Subcarpații Curburii;E-Valea Prahovei;V-Valea Dâmboviței;

CARACTERE GENERALE:

- Altitudinea maximă 2505 m – M-tii Bucegi (Vf. Omu)

- Alcătuirea geologică cuprinde: şisturi cristaline(M-tii Leaota), calcare(M-tii Piatra Craiului), conglomerate (M-tii Bucegi)

- Se delimitează prin abrupturi față de zonele înconjurătoare;

- Relief glaciar (Vf. Omu), circuri şi văi glaciare puţin dezvoltate;

- Relif carstic (pesteri și chei) – Peștera Ialomiței, Peștera Dâmbovicioarei;

- Relief pe conglomerate (Sfinxul, Babele, platourile din Bucegi);

- Masivitate datorată altitudinilor mari şi lipsei depresiunilor şi văilor.

SUBDIVIZIUNI:M-tii Bucegi, M-tii Leaota,M-tii Piatra Craiului,Culoarul Rucăr- Bran

CLIMA:factorii ce influenţează clima în această zonă sunt: circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest,relieful prin altitudine si orientare; t.m.a. 0° - 6° C; şi chiar sub 0°C,media anuala pe Vf.Omu= -2,6 grade ,precipitatii medii anuale – 1000 – 1200 mm/an şi peste 1200 mm/an în unele masive muntoase; vânturile: Vânturile de Vest, brizele montane, Etaje de climă: - climat montan şi climat alpin în M. Bucegi şi în M. Piatra Craiului

HIDROGRAFIA: Dâmboviţa (limită vestică a acestei grupe), Prahova (limită estică a acestei grupe), Ialomiţa izvorăşte din Bucegi într-o zonă situată sub Vf. Omu

LACURILE: lacuri de acumulare pe Ialomiţa( Scropoasa și Bolboci)

VEGETATIA:zone de vegetatie : zona pădurilor și zona alpină

Zona pădurilor : et. fagului 600-1200m, et. coniferelor 1200-1800m ( molid, brad, pin, zadă)

Zona alpină: etaj subalpin 1800-2000m (jneapăn si ienupăr), etaj alpin( pajisti și pășuni alpine);

FAUNA: mistret, cerb, urs, capra neagră;

SOLURI: Cambisoluri (brune acide), Spodosoluri (podzoluri si alpine brune acide)

Obiective turistice:staţiunile de pe Valea Prahovei: Buşteni, Sinaia și Predeal( Azuga este în Muntii Baiu), Castelul Peleş din Sinaia, Platoul Bucegilor cu Babele si Sfinxul,Vârful Omu, Vârful Caraiman și Crucea reginei Maria, Peştera Ialomitei, Lacurile de acumulare Bolboci și Scropoasa, Cheile Orzei, Zanoagei și Tătarului de pe Ialomița, Releul de televiziune de pe Coştila, Vârful Bucşoiu cu fenomene paranormale, Casa memoriala George Enescu din Sinaia, Cascada Urlătoarea din Buşteni, traseele turistice din Piatra Craiului.

Podişul Dobrogei- caracterizare fizico geografică

Poziție geografică: în sud-estul tarii

Limite:N-Lunca Dunării si Delta Dunării;

S- Granița cu Bulgaria;

V- Lunca Dunării( Bălțile Dunării);

E- Complexul lagunar Razim și Platforma continentală a Marii Negre;

Lacul Techirghiol

Aspecte specifice ale reliefului:

Muntii Măcinului și vegetatia de stepă

-culmi joase dispuse sub forma unui evantai în nord;

-altitudinea maximă 467 m M. Măcinului (Vf Greci-Țuțuiatu) și 204 în sud, în Podisul Oltinei;

-relief îmbătrânit cu altitudini mici iar în sud, ușor ondulat si abrupt pe margini;

-alcătuirea geologică complexa: granit în Măcin,calcare în Dealurile Tulcei, șisturi verzi în Podisul Casimcei, calcare și loess în Dobrogea de Sud;

-Relief litoral cu faleze și plaje;

-M-tii. Măcinului s-au ridicat în orogeneza hercinică;

-Pod Casimcei format din şisturi verzi, s-au ridicat în orogeneza baikaliana;

-Podisul Dobrogei de Sud s-a format prin depunere de sedimente.Podișul Babadagului

Subdiviziuni:

- Masivul Dobrogei de Nord cu M-tii Măcinului, Dealurile Tulcei, Podişul Babadagului;

-Podisul Dobrogei de Sud cu Podisul Medgidiei, Podisul Oltinei, Podisul Negru Voda si Zona litorala;

- Podisul Casimcei sau Podisul Dobrogei Centrale.

Clima: factorii ce influenţează clima în această zonă sunt: circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest si dinspre nord –est; Marea Neagră;

- temp. medii aanuale - 10° - 11° C şi sub 10° în zonele mai înalte;

- precipitatii medii anuale – 400 – 500 mm/an si sub 400 mm in sud;

- vânturile: Vânturile de Vest; brizele marine, crivăţul;

- nuanţe climatice: de ariditate si pontice;

- etajul de climă : climat de dealuri joase si climat de campie în sud si climat de litoral

Hidrografia: Râuri :Teliţa şi Talţa, Slava, Casimcea

Lacuri: lagune :Razim,Sinoe Siutghiol( Mamaia)

limanuri maritime:Taşaul, Babadag,Tatlageac, Mangalia, Techirghiol;

Vegetatia: zone de vegetatie: zona padurilor si zona stepei si silvostepei

Zona pădurilor: et. stejarului la 200 – 500m

Zona stepei și silvostepei la 200 – 300m

Fauna: veverita, bursucul, lupul, jder, rozatoare, vipere, păsări

Soluri: argilovisoluri si molisoluri( cernoziomuri si soluri bălane dobrogene)

Obiective turistice:
1. Litoralul Românesc cu staţiunile (în ordine de la nord la sud): Năvodari, Mamaia-Constanţa, Eforie Nod, Eforie Sud,Techirghiol, Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, Vama Veche-2 Mai;
2. Cetăţile greco-romano-bizantine: Histria, Tomis, Callatis, Enisala, Argamum, Libida, Carsium, Axiopolis, Arrubium, Noviodunum, Aegyssus, Păcuiul lui Soare;
3. Mânăstirile ortodoxe: Peştera Sfantului Andrei, Dervent, Cocoş,  Celik Dere, Dervent, Niculițel;
4. Mânăstirile de rit vechi: Uspenia, Vovidenia;
5. Moscheile: Ali Gazi Paşa din Babadag, Esmahan din Mangalia, Geamiile din Constanţa, Ovidiu, Hârşova, Azzizie din  Isaccea;
6. Canalul Dunăre-Marea Neagră cu sistemele de ecluze de la Cernavoda și Agigea;
7. Muntii hercinici ai Măcinului;
8.Peşterile din sudul Dobrogei și Canaraua Fetii;
9. Limanurile maritime și lagunele de pe litoral: Razim, Sinoe, Zmeica, Golovița, Siutghiol-Mamaia, Techirghiol, Tatlageac, Mangalia.

Grupa Făgăraş - caracterizare fizico-geografică

POZIŢIE: în jumătatea estică a Carpaţilor Meridionali, la est de valea Oltului

LIMITE : N – Depresiunea colinară a Transilvaniei(Depresiunea Fagaras);S – Subcarpatii Getici; E – Valea Dambovitei; V – Valea Oltului (Depr. Loviştei)

CARACTERE GENERALE:

- Alt max. 2544 m M-tii Făgăraş ( Vf . Moldoveanu ) , 2535m (Vf . Negoiu)

- Alcătuirea geologica cuprinde doar sisturi cristaline ;

- Relief glaciar (M-tii Făgăraş şi Iezer) cu circuri glaciare şi văi glaciare;

- se delimitează prin abrupturi faţă de zonele înconjuratoare;

- masivitate ridicată (roci dure si putine râuri care îi traverseaza);

- cea mai lunga culme din Carpatii Româneşti (Culmea Făgăraşului);

SUBDIVIZIUNI: Munţii Iezer; Munţii Ghiţu; Muntii Frunţi; Munţii Făgăraş, Munţii Cozia;

 

CLIMA: factorii ce influenţează clima în această zonă sunt: circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest, relieful prin altitudine si orientare;

- t.m.a. 0° - 6° C; şi sub 0°C în M-ţii. Făgăraş;

- pp.m.a – 1000 – 1200 mm/an şi peste 1200 în unele masive muntoase;

- vânturile: Vânturile de Vest, Vântul Negru cu caracter de foehn;

- Etaje de climă: climat montan, climat alpin în M-ţii Făgăraş şi Iezer;

HIDROGRAFIA: Dâmboviţa (limita estică a acestei grupe); Oltul (Depr. Loviştei) este limita vestică a acestei grupe; Argeşul izvorăşte din M-ţii Făgăraş; Toplolog afluent al Oltului izvorăşte din M-ţii. Făgăraş;

 

LACURILE: L. Bălea , L. Capra, L. Ursu – lacuri glaciare în M-ţi. Făgăraş; L. Vidraru pe Argeş – lac hidroenergetic;

VEGETATIA: zone de vegetaţie :zona pădurilor ; zona alpină

Zona pădurilor : et. fagului 600-1200m; et. coniferelor 1200-1800m ( molid, brad, pin, zadă)

Zona alpină : et. subalpin 1800-2000m (jneapan şi ienupăr); et. alpin cu pajisti alpine;

FAUNA: mistret, cerb, urs, capra neagră;

Soluri: cambisoluri (brune acide); spodosoluri (podzoluri, alpine brune acide)

Obiective turistice:Cetatea Poienari( Cetatea lui Vlad Tepes), Tranfagarasanul-cea mai inalta sosea din Europa, Lacul si Barajul Vidraru, Lacurile glaciare:Balea, Podragu, Capra, etc., Cascada Balea, Complexul Turistic Sambata, Manastirea Sambata, Muntele Cozia si Manastirea Cozia, Masivul Iezer,Valea Vilsanului cu pestele unic Aspretele.

Grupa montană Retezat-Godeanu- caracterizare fizico- geografică și obiectivele turistice

 

Valea Râușorurului

Poziție: În vestul Carpaţilor Meridionali;

Limite: N – Culoarul Bistrei și Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei;

     S – Subcarpaţii Getici şi Podişul Mehedinţi;

    E – Valea Jiului (Depr. Petroşani), Pasul Bănița și Depr. Haţeg;

   V – Culoarul depresionar Timiș-Cerna și Pasul Domașnea;

Aspecte specifice ale reliefului:

- Altitudinea maximă este de 2509 m M-ţii Retezat (Vf. Peleaga);

- Alcătuirea geologică – şisturi cristaline + calcare;

- Relief glaciar (M-tii Retezat, Godeanu şi Ţarcu) – circuri glaciare şi văi glaciare;

- Relief carstic ( M-ţii Mehedinţi, Vâlcan si Cernei) peşteri si chei;

- se delimitează prin abrupturi faţă de zonele înconjurătoare;

- dispunerea culmilor în sens radiar, din nodul orohidrografic Godeanu

Subdiviziuni: Munţii Godeanu, Vâlcan, Retezat, Ţarcu, Cernei;

Depresiuni: Hateg( Strei), Petroșani+Defileul Jiului.

Clima: factorii ce influenţează clima în această zonă sunt:

- circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest;

- relieful prin altitudine şi orientare;

- t.m.a.- 0° - 6° C şi sub 0 în M-ţii. Godeanu, Ţarcu şi Retezat;

- pp.m.a – 1000 – 1200 mm/an şi peste 1200 mm/an în unele masive muntoase;

- vânturile: Foehnul, Vânturile de Vest;

- nuanţe climatice: submediteraneeană în extremitatea sud-vestică, oceanică în nord;

- Etaje de climă:climat montan, climat alpin (Godeanu, Retezat şi Ţarcu)

Hidrografie:

- Jiul (Depr. Petrosani) – limita de E a acestei grupe, Streiul cu Râul Mare

- Timiș-Cerna în V , Bistra, Motru – afluent al Jiului izvorăşte din M. Godeanu

Vegetația: zone de vegetatie: zona pădurilor, zona alpină;

Lacul glaciar Bucura

Zona pădurilor: et. fagului 600-1200m, et. coniferelor 1200-1800m ( molid, brad, pin, zadă)

Zona alpină: et. subalpin 1800-2000m (jneapăn, ienupăr), et. alpin (Retezat, Godeanu, Tarcu)

Vegetatie azonală( submediteraneană): în extremitatea de sud cu liliac, iasomie;

Fauna: mistreţ, cerb, urs, capră neagră, viperă cu corn şi scorpion.

Soluri: Cambisoluri (brune acide), 
Spodosoluri (podzoluri, alpine brune acide).

De pe canalul de youtube, un top cu cele mai faine obiective turistice din Ro:-AICI

Obiective turistice( selecție)
Lacul Bucura- cel mai întins lac glaciar din țară, cel mai înalt baraj din țară- Gura Apelor, zimbri de la Hațeg, Cetatea Colț- evocată de Jules Verne în Castelul din Carpați, biserica de la Densuș, mănăstirea Prislop și Colț și Sarmisegetusa Ulpia Traiana, sau defileul Râușor cu stațiunea de iarnă, cu același nume.

Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei- caracterizare fizico- geografică

  

Ineul, 2279 m, Masivul Rodnei

Poziţie: În N Carpaţilor Orientali;

Limite : -N – graniţa cu Ucraina( parţial pe Tisa);

-S – Depresiunea Dornelor, Depresiunea Câmpulung Moldovenesc, Pasul Mestecăniş şi Tihuţa;

-E – Podişul Moldovei (Podişul Sucevei);

-V – Dealurile de Vest si Depresiunea Colinară a Transilvaniei şi Câmpia de Vest;

Caractere generale: - altitudinea maximă este  de 2303m în Munţii Rodnei (vf. Pietrosu);

- dispunere pe 3 şiruri paralele de roci - şirul central (şisturi cristaline), dur, înalt;

- şirul estic (fliş), roci moi,sedimentare, cutate(calcare, conglomerate, gresii, argile, nisipuri si pietrisuri).

- şirul vestic: roci vulcanice (andezit si bazalt);

- relief vulcanic erodat cu conuri vulcanice și cratere vulcanice;

- relief glaciar cu circuri glaciare (izolat in Rodnei) si văi glaciare;

-fragmentati datorită depresiunilor si pasurilor;

-altitudinile scad din centru spre E;

-orientarea generala a culmilor este NV – SE;

Diviziuni: - roci vulcanice (vestic): Oaş, Gutâi, Ţibles;

- sisturi cristaline (central): Maramureş, Rodnei, Suhard, Obcina Mestecăniş;

- flis (estic): Bârgău, Obcina Feredeu, Obcina Mare;

- depresiuni: Oaș, Maramureș, Cămpulung Moldovenesc şi Dornelor

- pasuri: Tihuţa, Mestecăniş, Prislop,Huta, Rotunda

lacul Lala Mare

;

CLIMA: factorii ce influenţează clima în această zonă sunt: circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest; circulaţia frecventă (geruri) dinspre NE si relieful;

- t.m.a. 0° - 6° C; în depresiuni peste 6°C (D. Maramureşului), sub 0°C în M. Rodnei;

- pp.m.a – 700 – 1000 mm/an şi peste 1200 în unele masive muntoase;

- vânturile: Vânturile de Vest, crivăţul (Obcina Mare),brize montane;

- nuanţe climatice: - scandinavo – baltică si oceanice;

- Etaje de climă: climat montan si climat alpin (M. Rodnei, M. Suhard);

HIDROGRAFIA: Tisa cu Vişeu şi Iza prin Depr. Maramureşului, Someşul Mare din M. Rodnei, Bistriţa în Dep. Dornelor (M-tii Rodnei), Moldoviţa afluent al Moldovei, Suceava;

Lacurile: lacuri in masive de sare: L.Coștui, Ocna Sugatag, lacuri glaciare: L.Lala și L. Buhăescu (M. Rodnei)

Vegetatia:zone de vegetatie cu zona pădurilor si zona alpină;

Zona padurilor cu et. fagului 600-1200m si et. coniferelor 1200-1800m ( molid, brad, pin, zada)

Zona alpina cu et. subalpin 1800-2000m (jneapan ienuper si et. alpin (M-tii Rodnei);

Fauna: mistret, cerb, urs, capră neagră,marmotă;

Soluri:Cambisoluri (brune acide), Spodosoluri (podzoluri, alpine brune acide)