Carpații Curburii- caractere generale și obiective turistice

Pozitie geografică:  în sudul Carpaţilor Orientali

Limite:       - N – Depresiunea Brașov, Pasul Oituz, Valea Oituz( pot fi incluși și Carpații Curburii interne- Perșani, Baraolt, Bodoc);

-   S și E – Subcarpații Curburii;

-   V – Valea Prahovei;

Caractere generale ale reliefului:

-         Altitudinea maximă 1954 metri – M-ții Ciucaș (Vf. Ciucaș);

-         Alcătuiţi în totalitate din fliş( roci sedimentare cutate);

-         Fragmentaţi datorită depresiunilor, văilor transversale și pasurilor;

-         Cea mai mare depresiune din Carpati Românești (Depresiunea Brașov) – netedă ca o câmpie, cu altitudine de 500 de metri;

-         Relief pe conglomerate(ruiniform) în M-ții Ciucaș, cu forme ciudate, platouri și abrupturi;

-         Se schimbă orientarea culmilor de la NV-SE în grupele nordică și centrală, la N –S, E-V;

Subdiviziuni: Munții Vrancei, Muntii Buzăului, Munții Baiului, Munții Ciucas, Munții Întorsurii, Muntii Bârsei, Depresiuni: Brașov, Comandău, Întorsurii; Pasuri - Oituz (alt. 867 metri), Tușnad, Vlădeni, Tabla Buții, Bratocea.

Mânăstirea Petru Vodă, visul devenit realitate al Părintelui Iustin Pârvu

Mânăstirea Petru Vodă face parte din galeria selectă a așezămintelor monastice care sunt închinate martirilor luptei pentru dreptate și democrație. Din aceeași categorie face parte și mânăstirea Sfinții Români de la Poarta Albă, construită în amintirea miilor de deținuti politici morți la construirea Canalului Dunăre-Mare Neagră sau Schitul Aiud cu o biserică-mausoleu în memoria deținuților morți în închisorile comuniste.



Mânăstirea cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, este situată în județul Neamț, în comuna Poiana Teiului. Pe drumul care leagă viaductul de la coada Lacului Bicaz-Izvorul Muntelui, de Târgu Neamț, în satul Petru Vodă, faceți stânga, și după 5 kilometri ajungeți la mânăstire, pe un drum destul de desfundat.

Let's do it, sau cine reprezintă normalitatea

Natura zâmbește șăgalnic, și-ți face cu ochiul, ridicând pleoapa grea de sub un pet îndoit de mașina unui posesor de multe inele. Copacul pletos de lângă fântână cântă serenade unui ambalaj de înghețată vernil, agățat duios între crengile sale.

Eticheta de un albastru pur a unei ape minerale, care proslăvește puterea naturii, se dovedește a fi greu abordabilă și... degradabilă. O doză de bere cu concurs, stă strivită de sacul plin cu pamperși, aruncat în văioaga din mijlocul pădurii. Chiotele șatrei de romi aciuate în poienița cu frasini, te duc cu gândul la vreo sărbătoare tradițională precreștină, în care oamenii alamei și cuprului dezvoltă un ritual păgân, la botul caiilor răpănoși.

Pe lângă corturi, niste omuleți  ciudați cu mănuși portocalii și saci gri în mână, s-au apucat  de nebuni să strângă gunoaie.

- Da, ce faceți aicea domnu' ? Mă întreabă o balaoacheșă mai îndrăzneață.

O opţiune online: HAI SĂ MERGEM!

Toţi suntem mai mult sau mai puţin plecaţi de acasă, unii mai mult timp, alţii toti timpul, depinde din ce unghi priveşti problema. Atunci când planifici  o excursie sau pur şi simplu te străfulgeră un gând de plecare, căreia nu-i poţi rezista, nu spui partenerului decât: Hai să mergem!
Asta dă naştere la întrebarea :UNDE? Dacă nu cumva dorinţa de a vedea şi simţi un oraş sau un loc special, nu te-a bântuit o bună bucată de viaţă, şi atunci nu ai nevoie să cauţi ceva anume.

Ce urmează ştiţi cu toţii. Demersuri pline de nerv dar nu de nervi, de găsire şi de identificare a locaţiei sau a oraşului, a cazării, a eventualelor obiective turistice de vizitat, iar ceva mai la urmă, apare o ciudată întrebare: CUM?

Cele zece minuni medievale din România- în viziunea plecatdeacasa

Sunt convins că cei mai mulți ați auzit despre aceste monumente, așa că nu voi scrie despre fiecare decât foarte puțin, oferind câte un link către un articol  despre acestea.
Cu Cele zece minuni medievale din România, închei capitolul cu ,,minuni" românești.

Un filmuleț cu minunile medievale din România-AICI
Celelalte articole sunt:
Cele zece minuni antice din România

Cele zece minuni naturale din România

Cele zece minuni tehnice ale României

Cornu, în culori de primăvară…

Azi, avem ca invitată o călătoare ce-și mărturisește dragostea pentru comuna cu nume de arbust fructifer- Cornu, de la poalele Subcarpaților Prahovei. 

Diana Camelia, este o romantică iubitoare de natură, care scrie frumos și scrie cum simte. 

Mulțumim Diana!

Circuitul mânăstirilor-peșteri din România

Încerc să produc o recomandare pentru cei interesați de mânăstirile-peșteri sau de grotele sihaștrilor pe lângă care au apărut schituri și mânăstiri. Asta pentru că grote și chilii în care s-au retras călugări sunt multe în zonele montane sau subcarpatice, doar câteva dintre ele au azi și viață monahală de obște.


1. Mânăstirea Peștera Sf. Andrei( GPS:44/5/26.46N, 27/49/31.57E)
Circuitul începe în Dobrogea de sud, în apropierea localității Ion Corvin, unde se spune că Sfântul Apostol Andrei ar fi propovăduit Evanghelia la populația romanizată de aici. Am scris despre acest loc binecuvântat și despre (prea)impresionanta( și preapictata) biserică construită în apropierea umilului altar, unde se crede că a viețuit Sfântul Românilor.

,,Fețele" stâncoase ale Carpaților

Cartea cu poze a lui Iuliu Floareș( Ed. Nona, Piatra Neamț, 2007), despre megaliții antropomorfi din România, reprezintă o incursiune în istoria geomorfologică și geologică a țării. Este de la sine înțeles, că aceste ,,figuri" au dat nastere unei întregi literaturi de specialitate, bolnavă de scenarita existenței unei civilizatii antedacice( pelasgii preindoeuropeni), care nu avea altceva mai bun de făcut decât să șlefuiasca megaliți cu chipuri ciudate în Carpați.
Mai jos am facut o selecție( sursa am precizat-o!) a câtorva fotografii interesante. Cei care au de gând sa viseze despre uriașii munților, să-l citească pe Nicolae Densușianu și a sa Dacie preistorică.

O listă completă cu toate stâncile ciudate din Carpați- AICI.

1. Sfinxul de la Topleț sau Sfinxul Banatului, situat pe teritoriul administrativ al comunei Topleț din județul Mehedinți(lângă Băile Herculane). Se poate observa din drumul E70 care leagă Craiova de Caransebeș, în zona vărsării Cernei în Dunăre.

Oferta de 1 Mai, pe malul Lacului Bicaz - Pensiunea Lostrița

Am avut ocazia să petrec un week-end deosebit la Lostrița. Vă recomand cu căldură pensiunea, priveliștea și... deliciile culinare ale lui Chef Petrică. 
Postarea despre sejur- AICI( poate vă ajută să vă hotărâți). Daca nu vizualizati pozele de mai jos, accesati postarea mea despre pensiune, mai sus.

Iată oferta de 1 Mai:

...platesti 3 nopti si a 4-a este din partea casei!

Mânăstirea Polovragi, de strajă în Cheile Oltețului

Cu mândria că legendele spun despre aceste locuri că ar fi fost udate de lacrimile lui Zamolxe, dupa înfrângerea dacilor, gorjenii de sub munte au lângă ei o minunată mânăstire. Situată chiar la ieșirea Oltețului din îngustele și spectaculoasele chei pe care le zimțuiește în calcarele Muntilor Căpățânii, biserica are o istorie de peste 500 de ani.

Radu Comisul  și Pătru Spătarul pun temelia bisericii în 1505, în timpul domnitorului Radu cel Mare.

Schiturile și mânăstirile munților noștri

O scurtă trecere în revistă a schiturilor cățărate de ctitorii lor pe crestele, platourile și versanții Carpaților.
Ordinea este pur și simplu aleatoare iar la fiecare am trecut și coordonatele GPS.

1. Schitul Sf. Ana, Cota 1400.( GPS: 45/21/37 N; 25/31/6.49 E)
Este binecunoscut celor ce urcă cu telegondola de la Sinaia, fiind așezat pe versantul estic(prahovean) al Bucegilor. La 200 de metri de hotelul Alpin, după 5 kilometri de drum din oraș. Are 4 călugari  și vreo trei hramuri, cel mai important fiind acela al Sfinților Părinți Ioachim și Ana.
( sursa foto-crestinortodox.ro)

Lacurile și barajele de pe apele Frumoasei(Sebeșului)

Amenajarea râului Sebeș, numit de păstorii Mărginimii și descris de Sadoveanu, ca Frumoasa(pe cursul său superior), a început în anii '70.
Mulți iubitori ai munților regretă și acum, și pe bună dreptate, modificările antropice de anvergură generate de construirea a trei lacuri de acumulare și patru hidrocentrale.
Acest lucru a permis și crearea drumurilor care traversează grupa Parâng de la sud la nord, în sensul de curgere al Sebeșului, sau de la vest la est, în sensul de curgere al Lotrului și Latoriței.

Cetatea Câlnic- Alba. Monument UNESCO.

Accesibilă dar necunoscută, în sudul județului Alba, în acel ghimpe administrativ care se înfiripă între Hunedoara la vest  și Sibiu la est, se află singura dintre cetățile transilvane din patrimoniul mondial( în 1999 este inclusă pe lista UNESCO), care aparține acestui judet. Celelalte cetăți și biserici fortificate săsești se află pe teritoriul județelor Sibiu ( ex. Valea Viilor), Brașov( ex. Prejmer și Viscri) și Mureș( ex. Dârjiu și Biertan).




Pe drumul național 67 C, care în zona montană poartă numele de Transalpina, și care se termin

Unde să mergi de Paște în România Rurală

Dincolo de regiunile turistice consacrate, se află o Românie rurală cu tradiții destul de bine păstrate și cu obiective  naturale sau antropice de vizitat în perioada sărbătorilor. Am identificat cinci astfel de comune din diferite județe ale țării, despre care nu știați mare lucru. 

1. ROMÂNAȘI- ȚARA CERGILOR ȘI A LALELELOR PESTRIȚE

Plusuri
- pozitie pitorească la poalele micilor dar împăduriților munți ai Meseșului( capătul nordic al Apusenilor), situată la maxim 15 kilometri de Zalău, pe E 81;
- obiective turistice religioase: biserici de lemn pictate în satele Chichișa, Ciumârna, Păușa, Poarta Sălajului și Romita( secolele XVII-XIX);
-surs- vinsieu.ro
- sărbătorile tradiționale Maialișul( 20 mai) și Fântăna lui Simion Bărnuțiu( ultima duminica din mai) și confecționare de cergi tipice meleagurilor sălăjene;
- poiana cu lalele pestrițe din satul Poarta Sălajului, plus ruinele daco-romane de la Porolisum( Moigrad) și stâncile din Grădina Zmeilor de la Gâlgăul Almașului;
- la câtiva kilometri, comuna Hida cu două conace din secolele XIX-XX și câteva biserici de lemn cu picturi interioare.
- locatia comunei pe google maps-aici.

Minusuri

- lipsa pensiunilor( cele mai apropiate sunt la Cuzăplac, Zalău sau Șimleul Silvaniei)
- drumurile comunale și judetene nemodernizate.

Supa crema de ardei copti

Invitația -Aici.
Motto-ul acestui miniproiect l-am găsit într-o carte de bucate, vinuri și obiceiuri românești( Ed. Paideia, 2008) scrisă de regretatul Radu Anton Roman:

,,...în spectacolul care tocmai începe, scenografia și costumația corecte sunt: copil bine educat dar desculț, murdar și flămând, bunica gălăgioasă, dar pâinea lui Dumnezeu, curtea țărănească, cu iarbă moale, nuci și flori de regina nopții, și seara, ca o amețeală blândă și misterioasă de pe cea lume, lumini arămii ce se sting într-un început leneș, aproape adormit, de toamnă târzie, se aud harapnice depărtate, aici sunt un sunet ce confirmă pacea, ca și năvala bivolilor pe uliță, cu răget cald, domestic, o, Doamne, ce imagini interioare, ce cărți poștale imprimate pe sufletul meu, Ohabă, moșie nesmintită decât de amintiri prea duioase, ești mai mult decât hotarul viselor vechi și inocente, ești o închipuire".

Totul se învârtea, în acel articol, în jurul... unturii, aceea mâncată cu pâine prăjită și frecată cu usturoi ori ceapă. Ferice de cel ce se (RE)descoperă, în aceste descrieri absolut răscolitoare pentru orice suflet de copil închis în carapacea de adult (semi)corporatist.



Ţara Maramureşului ( iubită și descrisă de prietenii de la jurnal de călătorii) este asociată marii depresiuni intramontane a Maramureşului, dar şi zonelor aferente din județul cu același nume.
Este mărginită la est de Munţii Maramureşului, la sud şi vest de Munţii Rodnei, Ţibleş şi Gutâi, iar la nord de râul Tisa, unde se află graniţa cu Ucraina, continuându-se şi dincolo, cu regiunea omonimă din ţara vecină.