luni, 23 februarie 2015

A apărut Ghidul Mănăstirilor Catolice, de Viorel Irașcu

Aș dori să vă anunț, cu mare bucurie, că după mai bine de doi ani și jumătate de muncă, am reușit să editez și să tipăresc Ghidul Mănăstirilor Catolice, la o editură din Bacău. 
Un ghid complet de 243 de pagini al tuturor organizațiilor monastice catolice din țară.
Din păcate, nicio editură catolică nu a dorit sau nu a mai dorit să publice acest necesar, spun eu, demers, care are la bază nevoia de popularizare a tuturor congregatiilor și mănăstirilor de pe teritoriul României.

Cartea poate fi cumparată în format ebook de pe google play:



Multumesc foarte mult Parintelui Daniel care a incurajat până la un punct realizarea acestui ghid, si care mi-a permis ca în numele domniei sale, să trimit mailul în care ceream date despre mănăstire sau casa sau congregație.

Mulțumesc, de asemenea, tuturor superiorilor care au înțeles imediat să participe cu informații oficiale la alcătuirea bazei de date pentru ghid.

Dacă nu găsiti ghidul in librăriile catolice sau  în cele care au și carte creștină sau pe net la  editura ROVIMED, eu vă pot trimite un exemplar sau două( poate și mai multe!) contra cost, prin poștă, cu valoare ramburs.

Mai jos este argumentul si cuprinsul lucrării.

ARGUMENT

,, Ce s-ar întâmpla cu lumea, dacă n-ar fi călugării?”
                                                                                                Fericita Angela de Foligno

Unii ar  putea spune că este o întreprindere riscantă, într-o țară în care catolicii, în general, dețin puțin peste 5 % din populația totală. Dar nevoia de cunoaștere, și de ce nu de popularizare, în rândul celor ce își propun mici pelerinaje către mănăstirile noastre, dorința de a împărtăși cu alții experiențe spirituale sau de reculegere, au reprezentat tot atâtea motive pentru a scrie acest ghid.
Am plecat de la ideea unei edituri bucureștene, care propune credincioșilor ortodocși un ghid al sutelor de mănăstiri răspândite pe plaiurile românești.
De ce nu am avea și noi un ghid al mănăstirilor catolice?
Prima problemă pe care am întâmpinat-o a fost aceea legată de structura internă a celor două biserici catolice prezente la noi, care au în subordine o multitudine de mănăstiri,  case, congregații sau comunități.
Un preot îmi scria că în nomenclatorul cultelor din România, nu există un termen pentru ,,casă de formare” astfel că acestea nu se pot numi decât mănăstiri, dar organizarea acesteia și activitățile desfășurate acolo au puține lucruri în comun cu ideea de mănăstire. Și așa ajungem să ne înpotmolim în definirea a ceea ce numim ,,mănăstire”, în sens catolic.
În conștiința comunităților catolice, orice casă în care activează persoanele consacrate este numită mănăstire, când de fapt  aproape sigura legătură cu viața monahală, în sens strict, este legată de așa numitele mănăstiri de ,,clauzură” , acolo unde măicuțele, în mod special, își dedică cea mai mare parte a timpului rugăciunilor.
Celelalate congregații aparținând diferitelor ordine călugărești au case, în care persoanele consacrate încearcă să ajute, în cât mai multe moduri cu putință, persoanele aflate în dificultate împlinindu-și astfel misiunea și afirmându-și carisma.
Consacră ore întregi  rugăciunilor, fac cateheze sau cursuri pentru copii preșcolari, elevi și chiar studenți, participă la slujbe, îngrijesc bolnavi sau oferă un cămin celor de pe străzi.
Una peste alta, este greu să definești termenii, rămânând ca în virtutea regulamentelor interne din aceste comunități să se includă sau nu casa sau institutul, în categoria mănăstirilor catolice.
Am încercat să identific toate mănăstirile catolice din țară, dar comunicarea dificilă cu anumite comunități, în special cu cele din centrul și vestul țării, a făcut ca unele dintre acestea să rămănă pe dinafară sau să fie trecute puține informații despre ele. Adresele de mail invalide și site-urile episcopiilor sau  ale unor parohii care nu sunt  în limba română, a făcut ca obținerea de  informații să se realizeze  pe alte căi și nu direct.
Pentru un catolic practicant, obișnuit să intre în contact cu biserica doar duminica și în zilele  de sărbătoare, navigarea prin hățisul de organizații, congregații, case și comunități catolice, a fost o mare provocare.
În schimb, mi-a oferit dimensiunea reală a structurilor bisericii catolice, structură și organizare pe care nu le bănuiești că s-ar afla în spatele părintelui de la biserica parohiei tale.
Cine ar bănui că în România, undeva în comuna Stânceni, vestită de altfel pentru apele sale minerale, se afla un schit catolic!?
Da, ați citit bine, un schit catolic al măicuțelor carmelitane de rit bizantin, unde o extrem de energică superioară- Maica Eliana- luptă pe toate căile spirituale pentru unitatea bisericii. Sau că în mijlocul aglomeratului București, Părinții Augustinieni Asupționiști, au creat un centru de întâlniri creștine, de înaltă ținută intelectuală, având ca sprijin un spațiu cultural oferit de Biblioteca bizantină, întemeiată de aceeași congregație.
Și aceste enumerări ar putea continua, cu surprinzătoarea( pentru mine!) organizare a bisericii greco-catolice, despre care 99% dintre români nici măcar nu au auzit, biserică care are o serie de mănăstiri în Ardeal, adevărate centre de spiritualitate românească, de sorginte transilvană. Ca să nu mai vorbesc despre Sora Ionela, care în beciurile securității a pus bazele unei congregații,  și care se luptă și acum cu o administrație ostilă, la casa pentru copii în dificultate de la Odorheiu Secuiesc.
Munca la acest ghid a presupus un efort uriaș, concretizat în contactarea tuturor congregațiilor, consultarea unor resurse virtuale și bibliografice vaste, dar din păcate insuficient structurate. Pentru comunitățile din zona Bacăului și a Moldovei a fost recomandată și necesară și o documentare la fața locului.
Nu am dorit să trec pur și simplu în revistă mănăstirile, ci am încercat să ofer date utile despre istoria mănăstrii sau institutului, localizare și căi de acces( inclusiv GPS), sau date despre congregația din care fac parte călugării și surorile.
Îmi exprim speranța că acest ghid va fi o călăuză discretă și utilă pentru pelerinul catolic- și nu numai- și de asemenea va fi perdeaua ridicată de pe necunoașterea muncii și dăruirii, uneori până la sacrificiu, a miilor de viețuitori monastici catolici.

Cuprins

Argument
Biserica Romano- Catolică
Arhiepiscopia Romano-Catolică București
Mun. București
Mănăstirea Sfinții Petru și Andrei
Mănăstirea Sfânta Familie
Jud. Ilfov
Mănăstirea Sfânta Agnes
Mănăstirea Părinți Carmelitani Desculți Snagov
Jud. Prahova
Mănăstirea Augustiniană Câmpina( de clauzură)
Jud. Brașov
Mănăstirea Timișul de Sus
Jud. Argeș
Mănăstirea Sfântul Eugen
Alte organizții monastice
Mun. București
Casa Sfântul Marcellin Campagnat
Casa Surorile de Caritate ale Sfintei Ioana Antida Thouret
Casa Surorilor Pauline
Centrul de Spiritualitate FCJ
Casa Surorile Franciscane ale Sfintei Inimi
Jud. Prahova
Casa Speranței
Casa Micile Slujitoare ale Inimii lui Isus pentru Bolnavii Săraci
Jud. Dâmbovița
Casa Miani-Padri Somaschi
Jud. Ilfov
Institul Surorilor Misionare Catehetice  ale Sfintei Inimi a lui Isus
Centrul de Tineret- Oratoriul Sfântul Leonardo Murialdo
Jud. Argeș
Școala Sfântul Iacob
Jud. Brăila
Casa de copii Sfânta Clara
Jud. Dolj
Casa della Speranza
Jud. Constanța
            Casa Santa Maria della Grazie
            Casa Surorilor Capuccine ale  Maicii Francesca Rubatto

Episcopia Romano-Catolică Iași
Jud. Bacău
Ordinul Fraților Minori Conventuali, Conventul Sfântul Iosif, Soțul Preacuratei Fecioare Maria
Ordinul Fraților Capucini, Custodia Fericitul Ieremia din România
Mănăstirea Sfânta Monica
Mănăstirea Benedictină Măgura/ Casa Sfânta Față
Mănăstirea Sfântul Carol Borromeu
Mănăstirea Casa Sfânta Maria
Mănăstirea Carmelitană Luncani
Mănăstirea Carmelitană Sfântul Iosif
Mănăstirea Sfânta Cruce
Jud. Neamț
Mănăstirea Sfânta Maria a Îngerilor
Mănăstirea Benedictină Maica Unității
Mănăstirea Sfântul Iosif
Jud. Iași
Mănăstirea La Salle
Mănăstirea Don Orione
Mănăstirea Sfânta Rita
Mănăstirea Cavanis
Alte organizații monastice
Jud. Suceava
Conventul Regina Sfântului Rozariu Cacica
Casa Surorilor Dominicane Siret
Jud. Bacău
Instituitul Diecezan Slujitoarele lui Cristos Marele Preot/Mănăstirea Buna Vestire
Institutul Maria Bambina
Casa Sfântul Iosif
Casa Buna Vestire- Fundația Victorine Le Dieu
Casa de copii Maria Montini Lavezzari
Centrul pentru tineret Don Bosco
Grădinița Roza Venerini
Centrul Don Calabria
Casa Conventuală- Grădinița Sfântul Paul
Casa Anna Maria Adorni
Jud. Iași
Casa Domus Mariae
            Casa Providenței
Grădinița Suroile Providenței
Casa Misionarelor Pătimirii Butea
Casa- Grădinița Sfântul Nicolae
Casa Notre Dame de Sion
Fundația  Frații Carității
Jud. Neamț
Casa de Formare a Misionarilor Verbiți/ Mănăstirea Ss. Ciril și Metodiu
Centrul Sfântul Leonardo Murialdo
Casa Micile Slujitoare ale lui Cristos Rege
Centrul Social Sfântul Anton de Padova
Casa Slujitoarele Săracilor
Orfelinatul Buna Vestire- Fundația Teodora Campostrini
Casa Maica Speranța
Casa Fiicele Sfintelor Inimi
Casa Arnold Janssen
Episcopia Romano-Catolică Oradea
Jud. Bihor
            Abația Sfântul  Ștefan
            Mănăstirea Surorilor Milostive ale Sfintei Cruci Șinteu
Alte organizații monastice
Jud. Bihor
             Comunitatea Surorilor Vincentine
Episcopia Romano-Catolică Timișoara
Jud. Timiș
            Mănăstirea Călugărilor Salvatorieni
            Mănăstirea Fiicele Sfântului Francisc de Asissi
            Mănăstirea Notre Dame
Jud. Caraș-Severin
Mănăstirea Franciscană Caransebeș
Jud. Arad
             Mănăstirea Maria Radna
             Mănăstirea Franciscana Minorită Arad
Episcopia Romano-Catolică Satu Mare
Jud. Maramureș
            Mănăstirea Lauretană
Jud. Satu Mare
            Mănăstirea Franciscană Căpleni
Alte organizații monastice
Jud. Satu Mare
            Centrul de zi al Surorilor Piariste
Casa Bucuriei/ Funtația Sacro Cuore
Casa Surorilor Misionare Inima lui Isus (Hiltrup)
Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia
Jud. Mureș
            Mănăstirea Sângeorgiu de Mureș
Jud. Harghita
            Mănăstirea Franciscană Șumuleu Ciuc
            Mănăstirea  Clariselor Csíksomlyó Ágacskája (de caluzură)
            Mănăstirea Franciscană Lăzarea
Jud. Hunedoara
            Mănăstirea Franciscană Deva
Alte organizații monastice
Jud. Cluj
Centrul de Spiritualitate Manresa
Casa Sfântului Duh
Jud. Harghita
            Casa de Studii Piariste
            Casa Surorilor Ajutătoare ale Sufletelor din Purgator
Casa Surorilor de Mallersdorf
Jud. Covasna
            Casa Surorile Sfântului Francisc de Assisi Îngrijitoare ale Bolnavilor

Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
Arhieparhia de Alba-Iulia și Făgăraș
Jud. Harghita
Schitul Sfânta Cruce
Alte organizații monastice
Jud. Harghita
Casa Sfântul Iosif
Jud. Sibiu
            Grădinița Grădina Mariei
Eparhia de Oradea
Jud. Sălaj
            Mănăstirea Preasfânta Inimă a lui Isus
Jud. Bihor
            Mănăstirea Franciscană Adormirea Maicii Domnului, Conventul Sfânta Maria
Alte organizații monastice
Jud. Bihor
            Fundația Căminul Francesco
            Casa Margherita
Eparhia de Cluj-Gherla
Jud. Cluj
            Mănăstirea OSBM Cluj Napoca
Mănăstirea Sfânta Cruce Mintiu Gherlii
Mănăstirea Sfântul Anton de Padova Gherla
Mănăstirea Maicii Domnului
            Mănăstirea Sfânta Macrina
            Mănăstirea Buna Vestire
Jud. Bistrița Năsăud
            Mănăstirea Coborârea Sfântului Spirit Molișeț
Alte organizații monastice
            Casa Surorilor Sfântului Iosif al Apariției
Eparhia de  Lugoj
Jud. Timiș
            Mănăstirea Preasfânta Treime
            Mănăstirea Nașterea Sfintei Fecioare Maria
Eparhia de Maramureș
Jud. Maramureș
            Mănăstirea Sfânta Maria
            Mănăstirea Buna Vestire
            Mănăstirea Maica Îndurerată
Jud. Satu Mare
            Mănăstirea Sfinții Arh. Mihail și Gavril Prilog
Alte organizații monastice
            Casa Familială a Surorilor Benedictine Sighet
Institutele seculare
Institutul Sfânta Tereza a Pruncului Isus
Mişcarea Schönstatt- Institutul Surorilor Mariane

Ordinul Franciscan Secular- Terțiarii Franciscani

Ordinul Greco-Catolic Terțiar Bazilian

duminică, 15 februarie 2015

Cetatea dacică Piatra Roșie- Luncani -monument UNESCO


Una dintre cetățile dacice-monument UNESCO- bine ascunse turiștilor, unică prin poziția ei și care domină o regiune spectaculoasă, frumoasă și patriarhală este Piatra Roșie- Luncani. 

Situată la poalele Șureanului, între pădurile nesfârșite( și tocmai de aceea cu lemn de fag suficient pentru furat!), cetatea poate fi văzută dacă urmăriți atent indicațiile mele sau ale oricui altcuiva care a fost acolo.

 Cum ajungeți!

Călan-Ohaba Streiului- Chitid- Boșorod- urmați în continuare DC66BA- Luncani- în sat mergeți înainte pe DC 57C, lăsând 66BA, continuați printre case sărăcăcioase, fânețe și gropi multe, până la Pensiunea -păstrăvărie cu nume de cetate, iar de acolo mai aveți câteva sute de metri până la indicator. Acolo lăsați mașina și începeți urcușul prin pădurea de fag.


Urcușul nu este greu, dar la un moment dat apare de nicăieri o poartă cu un indicator de interdicție. Ce faci? Intri în curtea omului, ce faci cu câinii? Casa se vede undeva printre ramurile groase, este din bârne si este formată din două corpuri, este neagră și nu pare prea primitoare. Totuși, am văzut dealul de calcar cu oxizi de fier curgând printre diaclaze, știu că sus se află ruinele cetății și că ăsta este singurul drum, pe partea asta de munte.

Îmi iau inima în dinți și copilul aproape, și călcăm timizi pe proprietatea omului, printr-o iarbă mare și umedă. Pe copacul mare din stânga noastră scrie ,,cetatea". Răsuflăm ușurați și începem cea mai grea parte a urcușului, vreo 20 de minute epuizante, prin fâneață și apoi prin pădure.
Am întâlnit pietre din zidul exterior peste care au crescut arbori-frați, un drum pavat, care ducea la cetate și care era, se spune, străjuit de trei turnuri de apărare. Sus, peste ruine se așterne un strat sănătos de iarbă grașă și de piciorul cocoșului, așa că încerci o oarecare dezamăgire.


Nu prea s-au făcut săpături arheologice aici și pare să nu intereseze pe nimeni. Știu, nu sunt bani pentru istoria noastră, mai bine o aruncăm la coș. De altfel, faptul că drumeagul trece prin curtea omului, mă lămurește că nu s-a lămurit nici care este regimul de proprietate stat/ privat.


Cetatea este situată pe dealul cu același nume la altitudinea de 831 de metri, și domină valea întortocheată a Luncanilor. Forma  de patrulater și cele 5 turnuri, erau menite să apere capitala statului dac, în cazul unei invazii armate care ar fi venit pe valea Streiului.
Dincolo de rolul strategic și de impozantul deal, rămân cu sentimentul și emoția pozitivă de a fi ajuns totuși la cea mai izolată dintre cetățile dacice monument UNESCO dar și cu regretul că drumul este imposibil până aici și că o minimă și necesară ,,dezvelire'' a pietrelor și sanctuarului aflat în lateral, ar fi dat, totuși, acestei cetăți șansa și dimensiunea turistică pe care o merită.

joi, 5 februarie 2015

Barajul Kölnbrein- Maltatal din Austria



Sunt fascinat de baraje și de lacuri de acumulare, construite în creierii munților. Am umblat prin România pe la cele mai înalte și mai spectaculoase baraje, la Gura Râului în Retezat- de 137 m, considerat cel mai înalt din țară, sau pe Latorița , la Petrimanu și Galbenu, ca să nu mai vorbesc de Vidraru și Bicaz-Izvorul Muntelui.

În Austria, în zona de nord a Carinthiei, l-am văzut pe regele barajelor, un ,,dam,, înalt de 200 de metri, în dublu arc, pe valea râului Malta, se numește Kölnbrein, și este o minune tehnică cu care austriecii se mândresc, nevoie mare.

Au și cu ce dacă, ne uitam bine, pentru că dincolo de peisajul dat de Alpii din jur, incluși în Parcul Național Hohe Tauern (2500-3500 de metri) au amenajat în zonă un centru turistic care are, un hotel ( Berghotel Malta), un mic muzeu tehnic, un magazin de suveniruri și un cinema 5D, care te lasă cu gura căscată, la propriu. Pe baraj se află un  skywalk, construit în 2010 pentru amatorii de bungee jumping, iar traseele montane se intersectează în zona barajului, fie că este vorba de drumeție, bird watching sau alpinism în stare pură.
Ce face însă acest baraj atractiv, este drumul de altitudine construit în anii '70, Maltatal Hochalm Strasse, pentru camioanele și mașinile care trebuiau să alimenteze șantierul cu materiale de construcție. Sute de cascade, pereți abrupți și câteva tuneluri prin care autocarul se strecoară cu mare dificultate, completează aventura numită Kölnbrein.

Barajul a fost construit în anii 1971-1977, cam în aceeași perioadă cu victoriile comuniste Vidraru și Bicaz de la noi, fiind dat efectiv în folosință în 1979, după ce au constatat că în baraj apăruseră fisuri generate de presiunea apei și ridicarea nivelului  lacului de acumulare. Odată reglate aceste aspecte tehnico-fantastice, barajul lung de 626 de metri, hidrocentrala cu o putere de 1200 de GW și rezervorul uriaș de apă( 1,5 mil. mc), și-au adus aportul la dezvoltarea Austriei centrale.

Una peste alta, drumul de Spittal an der Drau, prin Gmund spre valea râului Malta este o încântare, însă atenție cu programul, pentru că după ora 17 nu mai permit urcarea. În plus de asta, se plătește la barieră la intrarea pe Hochalm Strasse, și trebuie mers cu grijă pentru că la întâlnirea cu alte mașini este foarte complicat, drumul având o singură bandă, și din loc în loc sunt amplasate chiar semafoare. Timp suficient de așteptare, numai bun pentru poze, pentru admirarea molizilor și zâmbrilor( o specie de pin montan), a cascadelor și a pereților surplombați.


duminică, 25 ianuarie 2015

Partiile din Vatra Dornei

Vatra Dornei este in primul rand, orasul sporturilor albe. Partiile de schi si sanie, pentru concursuri si agrement primesc in fiecare an mii de turisti.
Statiunea Vatra Dornei, supranumita si "Perla Bucovinei", este situata la o altitudine de 802 m in Depresiunea Dornelor, la 112 km distanta de Suceava (vezi Pensiuni Bucovina) si 89 km de Bistrita Nasaud, la confluenta Bistritei Aurii cu Dorna.



Regiunea Dornelor este ferita de vanturi fiind aparata de Muntii Carpati care ocrotesc zona. Zona are un climat temperat continental de nuanta alpina, cu o temperatura medie anuala de 4,5 grade Celsius.

Precipitatiile bogate si relieful sub forma de terase au favorizat dezvoltarea unei intinse panze freatice, care iese la lumina sub forma de izvoare cu apa minerala. Se poate spune ca aici ne aflam intr-o adevarata imparatie a apelor minerale, exploatate si industrial la Poiana Negri, Sarul Dornei si Floreni.

Vatra Dornei este cunoscuta ca o statiune pentru toate varstele, adresandu-se atat persoanelor care doresc sa-si fortifice organismul prin ascensiunile montane sau prin sporturile de iarna. Are partii de schi cu grade diferite de dificultate dotate cu instalatii pe cablu.

Partia Dealul Negru- are o lungime de 3200 m, si o diferenta de nivel de 400 m.
Este dotata cu un teleschi care costa 4 lei pentru o urcare.
Gradul de dificultate al partiei este mediu. Nu are nocturna si nu foloseste zapada artificiala.

Partia Dealul Runc- Are o lungime de 5000 m si este dotata cu un teleschi care costa 4 lei pentru o urcare. Este o partie usoara, recomandata pentru incepatori si nu are nocturna si nici nu foloseste zapada artificiala.

Partia Parc- este lunga de 1200 m cu o diferenta de nivel de 200 m si o inclinatie de 28.5%. Este dotata cu mijlode transport pe cablu, un teleschi, cu pretul per urcare de 4 lei. Gradul de dificultate al partiei este mediu. Nu beneficiaza de nocturna si nu foloseste zapada artificiala.

Partia Poienita- este lunga de 550 m cu 50 m diferenta de nivel. Se poate urca cu teleschi ce costa 3 lei per urcare. Este o partie cu grad usor, pentru copii si incepatori. Nu are nocturna si nici nu foloseste zapada artificiala.

Accesul la partiile din Vatra Dornei (vezi Pensiuni Vatra Dornei) se poate face atat cu masina cat si cu trenuldin majoritatea oraselor invecinate distantele fiind in felul urmator: Suceava - Vatra Dornei 105 km; Campulung Moldovenesc - Vatra Dornei 40km; Bistrita - Vatra Dornei 85 km; Piatra Neamt - Vatra Dornei 165 km; Bucuresti - Vatra Dornei 560 km.
Sezonul de ski in Vatra Dornei dureaza din decembrie pana in aprilie.

duminică, 4 ianuarie 2015

Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava- Monument UNESCO

Undeva pe o străduță lăturalnică, din inima cetății de scaun a Moldovei, se află un mic paradis monastic, înconjurat de arbori seculari și de un gard înalt de piatră. 
Este Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou, în mijlocul căreia se află și biserica Sfântul Gheorghe, ansamblu aflat în patrimoniul mondial UNESCO,  fiind împreună cu centrul istoric al Sighișoarei, singurele monumente de pe lista UNESCO care sunt construite în interiorul unor orașe.


Poziția lăcașului de cult, numită de toată lumea Biserica Mirăuți, este una extrem de favorabilă, un spațiu de rugăciune și de meditație pus în valoare de parcul în care te poți reculege la umbra bătrânilor stejari.
Biserica Sf. Gheorghe este ridicată în timpul lui Bogdan al III lea( cel care îi urmează la tron Marelui Ștefan)  însă este terminată în  1522, în timpul lui Ștefan cel Tânăr, pentru a servi drept Mitropolie a Sucevei.


Devenită neîncăpătoare, pe locul acesteia este ridicată o altă catedrală de dimensiuni considerabile pentru perioada medievală, este pictată la interior și la exterior în timpul lui Petru Rareș.
La sfârșitul secolului al XVI lea Domnitorul Petru Șchiopul, reface acoperișul bisericii și construiește impozantul turn de la intrare, și tot el mută moaștele Sfântului Ioan cel Nou în noua catedrală.
În timpul Domnitorului Miron Barnovschi( 1626-1629), cel care ridică și micuța mănăstire de la Buhalnița din județul Neamț, mitropolitul Anastasie Crimca (ctitorul  Mănăstirii Dragomirna) ridică un paraclis dreptunghiular pe latura de est a  curții mănăstirii.


Restaurată în secolul a XVIII lea și devenită mănăstire de călugării în secolul al XIX lea, biserica și întregul ansamblu monastic intră în secolul al XX lea într-un amplu proces de restaurare, sub îndrumarea arhitectului Karl Romstorfer, când au fost puse în valoare picturile exterioare de pe laturile de sud și de vest.
Pentru vechimea sa, arhitectura moldovenească cu influențe muntenești, picturile interioare și exterioare și pentru rolul jucat în veacurile tulburi ale miezului de Ev Mediu, biserica a intrat sub și în atenția patrimoniului mondial al UNESCO, lucru care ar trebui prețuit mai mult de români.

Alte monumente UNESCO vizitate și admirate de plecatdeacasa.net  AICI.

duminică, 28 decembrie 2014

Datini la Putna de Crăciun- Sceneta cu Ștefan, Urșii, Căiuții și Cerbul

De câțiva ani, la Putna, după Crăciun se desfășoară un mic festival al datinilor și obiceiurilor de iarnă. Mai multă lume decât credeți, localnici și turiști deopotrivă, se adună să vadă urșii, căiuții, capra, cerbul, dar mai ales sceneta de teatru popular în care apare Ștefan cel Mare, răzeșii lui, solii turci  și buciumenii.
Mai jos, voi pune câteva fotografii lângă care voi pune și explicația iar la final filmulețele.

 Urșii din Preutești
Ceata are mai multi urși, dar și un ursuleț, care stă pe spinarea celui mai mare, cu costume făcute din blană, piele, cu clopoței și canafi. Jocul ursului are trei momente: chemarea ursului, ridicarea pe ciomag și hora ursului, legate de moartea și învierea sa ritualică odată cu Anul Nou.
Filmulețul pe youtube AICI.

Teatrul popular Ștefan cel Mare din Vicovul de Sus
Este o scenetă mult așteptată, care se desfășoară de câțiva ani, și care presupune prezența lui Ștefan și a ostenilor săi, într-o adunare în care fiecare are câte un rol. Sceneta cu oștenii și marele Domnitor se desfășoară pe caii frumoși ai Putnei, cai de poveste, din rasa semigreului românesc. Momentele de recitare și textele sunt separate de cântece și urături care umplu sufletul de mândria de a fi român.
Filmulețul pe youtube AICI


 Cerbul din Corlata
Este o variantă a caprei, în care rolul principal îl joacă un cerb, care are prins de capul clămpănitor un trofeu impresionant cu coarnele împodobite cu panglici colorate. Dansul Cerbului este asemănător celui al caprei, plin de vervă și cu mișcarea ritmică a măștii. În zona Corlata, Cerbul este singura mască care joacă, fiind însoțită la origine de tineri neînsurați, îmbrăcați în costume populare.
Căiuții din Dolheștii Mici
Se remarcă prin dansul perfect sincronizat și prin costumele naționale. Capul de cal, făcut din lemn, cu dârlogi din frânghii, este legat de corp de care se prinde și o coadă de cal. Fustanela sau lăicerul colorat, sunt decorate cu mărgele, clopoței,oglinzi și curele, iar cei ce dansează  în centru poartă un fel  tunică militară.Cel mai bun dintre căiuți conduce ceata și impune ritmul dansului, prin fluiere și strigături.
Filmulețul pe youtube AICI

duminică, 21 decembrie 2014

Trovanții de la Costești și pământurile rele

În memoria colectivă, relativ recentă, Costeștiul de Vâlcea( la 6 kilometri de Horezu) este locul unde minerii lui Miron Cozma au dat o lecție de război de gherilă jandarmilor și polițiștilor, în drumul lor către București. Pentru geografi, acest loc este zona cu cei mai frumoși și mai mari trovanți din țară, un loc unic, un loc tainic, unde se spune că pietrele ,,cresc".

În credința populară, aceste pietre formate în pereții cu șiroiri de nisip, și care apar în timp, pe măsură ce eroziunea eoliană și pluvială acționează, pare că efectiv se ,,nasc", când de fapt ele sunt formate deja și stau ascunse privirii în piramidele de ,,badland", adică de pământ rău, sterp și nefuncțional din punct de vedere agricol.
Sau se mai spune  că după o ploaie abundentă nisipul ud începe să se coaguleze  în concrețiuni sferoidale specifice pietrelor din zonă, de unde procesul de ,,creștere".

Ce sunt trovanții?
Sunt concrețiuni sau formațiuni sferoidale nisipo-grezoase, care apar în mod accidental în depozitele de gresii din zona de deal și de podiș dar și în câteva regiuni de munte. Le întâlniți în dealul Feleacului, pe valea Lotrului- în munți, în zona Drobeta Turnu Severin de lângă Podișul Mehedinți și chiar în Colinele Tutovei din zona județului Bacău.

Geologii le situează în miocen, când Marea Sarmatică, a lăsat în urmă cantități uriașe de nisip, care s-a cimentat sub forma acestor pietre rotunde, a căror formă se repetă la nesfârșit, și care în interior au inele de creștere la fel ca în cazul copacilor.

Zona situată la doi pași de drum într-o curbă a drumului( unde n-ai loc să parchezi!) a fost amenajată ca un muzeu în aer liber, aflat în custodia autorităților locale.

Vaporeto pe Bega

Știați că pe Bega, în Timișoara, există un fel de autobuz... fluvial? Canalul a fost curățat, reamenajat, o adevărată oază de răcoare vara. ...