Transcălimani sau Drumul Mariei Tereza

Am trecut mai discret ca în alți ani peste euforia aniversării blogului, undeva la începutul lui septembrie. Luna asta n-a fost tocmai bună pentru mine, mai degrabă m-am bucurat că a trecut decât că n-am scris nimic.Oricum, am împlinit 7 ani de bloggereală turistică, în fapt, o joacă de-a mersul și lăudatul prin țară sau pe coclauri. 

Printre restanțele mele dragi  din Călimani de vara asta și despre care mă pregătesc de mult să scriu se află și acest drum făcut de zeci de ori până la carieră sau chiar mai sus prin Șaua Tarnița, dar pe care nu l-am terminat niciodată, din cauză de mașină cu gardă joasă. Asta până când voi putrea face traseul cu un off road autentic.

Transcălimani este o alternativă transcarpatică de o sălbăticie rar întâlnită, un drum care întinde pe maximul lui undeva la 60 kilometri, și începe de la ieșirea din satul Gura Haitii( jud. Suceava) și se termină la intrarea drumului forestier în DN 15 Toplița- Borsec( jud. Harghita) adică în Defileul Toplița -Deda.

Complet, traseul ar suna astfel:
Gura Haitii-Cariera de sulf abandonată- drum pietruit abrupt, îngust-curbe strînse-pe sub Negoiul Românesc-prin Șaua Feții( sau Tarnița)- străjuită în dreapta de cupola Negoiul Unguresc-Pietrosu(2100 m)- flancul sudic al Vf. Rețițiș- se trece pe lângă cabana meteo și se coboară spre refugiul Salvamont și lacul Iezer din vale- valea Puturosului- valea Lomașului- și valea Topliței până în zona la ,,Monument". 

Negoiul Unguresc și Pietrosul( piramida de 2100 m)

Variantele propuse de mine pe hărți sunt un circuit în jurul lacului nivo-glaciar Iezer-Rețițiș sau un traseu de la carieră până la Mănăstirea Gura Izvorului de lângă Toplița.

Drumul acesta a fost folosit destul de intens în perioada stăpânirii austro ungare, când era utilizat de ambele tabere, strategic, pentru aprovizionarea regimentelor de grăniceri care se întindeau din zona Sângeorzului și a pasului Rotunda lângă Rodna, până pe zona istorică a Sucevei Ițcani- Burdujeni.
Pus în actualitate de dezvoltarea tot mai puternică a zonei Vatra Dornei, ar putea o deveni un drum transcarpatic spectaculos, original care ar pune în valoare cel mai mare organism vulcanic din țara noastră.

cariera de sulf semi acoperită- în sfârșit

drumul șerpuit spre zona defileului

fără off road, niciodată

Cetatea Argamum de la Capul Dolosman

Vestigiul ce poarta amprenta cea mai veche a locuirii organizate pe teritoriul tarii noastre

Cetatea Argamum (in limba greaca antica Orgame), este un sit arheologic situat pe faleza Capului Dolosman, in partea estica a Lacului Razim. In antichitate Capul Dolosman, forma un golf deschis al Marii Negre.

Cetatea Argamum a fost localizata pentru prima data de catre istoricul Vasile Parvan in anul 1916 si estecea mai veche asezare atestata pe teritoriul romanesc lucru descoperit intr-un izvor antic ce dateaza de la inceputul secolului al VI-lea i.e.n. intr-o scriere a lui Hecateu din Milet (Cazare Delta Dunarii).

Ea a fost intemeiata de catre colonistii greci care veneau din Asia Mica, prin sec. VII i.e.n., si care s-au stabilit inca de atunci pe malul Marii Negre, azi malul Lacului Razelm.
In secolul I dupa Hristos, cetatea a intrat sub stapanirea romana, fiind un port de escala al navigatorilor care circulau pe ruta Bizantului spre Tyras. Timp de cinci veacuri, cetatea a continuat sa prospere si sa se dezvolte.(Pensiuni Delta Dunarii).

 

Binenteles ca mitologia nu a ocolit locul, astfel, exista o legenda care spune ca Argamum este unul dintre locurile unde Argonautii s-au oprit in drumul lor spre patrie, cand erau urmariti de flota regelui Aetes (Uliul), tatal Medeei, dupa ce au gasit "lana de aur". (Cazare Dobrogea)

Cercetarea zonei din punct de vedere arheologic s-a facut foarte greu si desi situl arheologic se intinde pe circa doua hectare si jumatate, foarte multe lucruri nu au fost scoase inca la suprafata. Descoperirea de pana acum se identifica prin prezenta unor ruine si a catorva elemente arhitectonice: o poarta, cateva strazi, zidul de aparare si deasemenea cateva basilici paleocrestine si valuri de pamant care au fosrmat sistemul de aparare.