Postări

Se afișează postări din noiembrie, 2008

Osuarul și craniile de la Mânăstirea Neamţului

Imagine
masa din centrul încăperii vedeţi pe craniul de mai sus câteva inscripţii despre cine a fost călugarul respectiv cred că sicriile acestea mici conţin oase de monahi (n-am avut curiozitatea să le deschidem) Deşi am mai scris despre osuarul de la Mânăstirea Neamţului, acum sunt în măsura să postez o serie de imagini de acolo. Istoria este scurtă, în cimitirul de lângă mânăstire, mai precis din spatele acesteia, sub biserica veche se află o sală în care au pus craniile şi oasele unor călugari şi preoţi ce au slujit în biserică sau în mânăstire şi dezgopate cu diferite ocazii. Acestea sunt numerotate si însemnate, pentru o pioasă aducere aminte iar cele mai importante sunt puse pe o masă în centrul încăperii. Cine este mai slab de înger să nu meargă acolo, deşi dacă te detaşezi puţin de ideea de moarte şi de cimitir, te poti simţi chiar ca într-un film de groaza, dar cu cranii şi oseminte adevărate. Dacă ajungeti acolo, vă explic cum găsiţi osuarul- treceti de biserica

Parcul natural Dragoş Vodă - Vânători Neamţ

Imagine
capriorul si caprioarele zimbrul adult (500 kilograme) bine aparati de ninsoare cerbul (este înnebunit dupa jeleuri ) ursul brun carpatin Zimbrul pâna la urma nu este decât bou mai mare sau un taur daca preferati, dar este spectaculos, poate pentru ca a disparut din pădurile noastre si din Europa în urma vânării excesive (ultimul exemplar vânat la noi a fost undeva în codrii Bârgăului pe la 1800)? Poate stiti ca se înrudeste cu bourul-da cel de pe stema Moldovei- dar acesta a disparut de tot, nici macar în captivitate nu mai exista iar explicatia este simpla- a fost domesticit, a ajutat răzeşii sa cultive pamânturile (acestia drept multumire l-au pus ca simbol pe steagul lor) dar pentru ca se înmulteau numai între ei au degenerat aşa au devenit mai slabi si în cele din urma au disparut (cam asta se intimpla azi cu iacii din Tibet). Din familia bovideelor mai face parte si bizonul nord-american, din pacate si acesta tinut în rezervatii dar si boul moscat canadian s

Sovata

Imagine
un pui mic, cu febră lânga o miniopera de arta metalică cu mami lângă Lacu Roşu, îngheţat (desi apa sărată îngheaţă la -2 grade, datorita densităţii sale mari) şi cu tati Iani lângă Tinman de la pensiune un somnoros dulce lânga şemineul de la parterul pensiunii Sara Am mers la Sovata de doua ori în ultimul an calendaristic şi nu prea mi-a plăcut. Am stat să mă gândesc dacă să trec acest articol la drumetii de rău sau la ospitalitate secuiască dar m-am decis pentru drumetii. Aşa ca voi fi neutru în relatarea mea. Prima data am ajuns dupa un circuit lung si productiv prin ţară, ca ultima destinatie înainte de casă. Am ajuns ziua si m-a şocat aspectul statiunii-de litoral lacustru- oameni cu colace, pături, în ,,desuuri'' tipice anotimpului, care se revarsau dinspre lac. Al doilea lucru care m-a impresionat a fost aglomeratia din zona, orasul propriu-zis nu are practic casă care sa nu ofere ,,Kiado szoba " , adică cameră de închiriat cu diverse preturi si

Mânăstirea Putna

Imagine
la chilie cu ăsta micu' o băiţă la soare băieţii pe terasa la Pensiunea Dorina (este vara sa ştiti - aveţi grija ca o ploaie de vară acolo, aduce cu o toamnă rece ) Daca ajungeti la Putna, si sunt convins ca multi aţi făcut aceasta calătorie aproape iniţiatică în trecutul religios si istoric al Ţării Moldovei, nu se poate a nu fi rămas surprinsi de arhitectura caselor bucovinene (influenta germanica se vede în modul judicios de aranjare a anexelor gospodaresti) sau de intrarea în mânăstire pe o uşita mica, parca pentru a opri privirea păcătoasă, parca pentru a pastra spiritul religios si pur în interior. Mi-a placut Putna, mai ales ca merg în fiecare vara, la bunica sotiei, ce sta într-o casă micuţa (ei o numesc baracă - dar e mai mult decât atât) dar linistita, curatica si modesta. Putnenii sunt mândri, ca de altfel toti bucovinenii dar cu acestia este ceva mai special, n-ai cum sa nu stii ca nu este din Putna daca stai de vorba cu el (ei), aroganta acesta pe depli

Altitudini România

Poate foloseste cuiva care vrea sa învețe altitudinile maxime la Geografia României, pentru a scrie corect aspectul specific în cazul în care are de facut o caracterizare scurtă a unei unități de relief (la teste sau la teză), sau pentru situatia în care are de făcut o comparatie, pe aspecte specifice cu deosebiri între diferitele unități. --> Unitatea de relief Altitudinea maxima Grupa Nordică 2303m-vf.Pietrosu, M-ții Rodnei Grupa Centrală 2100m-vf.Pietrosu,M-ții Călimani Grupa Sudică 1954m-vf.Ciucaș, M-tii Ciucaș Bucegi - Leaota 2505m-vf. Omu, M-ții Bucegi Făgăraș 2544m-vf.Moldoveanu, M-ții Făgăraș Parâng 2519m-vf.Parângu Mare, M-ții Parâng Retezat - Godeanu 2509m-vf. Peleaga,M-ții Retezat Banatului 1446m-vf. Semenic,M-ții Semenic Poiana Ruscă 1374m-vf. Padeș Apuseni 1849m-vf.Bihor -Curcubăta, M-ții Bihor Subcarpații Moldovei

Cheile Bicazului- Hăşmaş

Imagine
portiunea cea mai îngustă,, Gâtul Iadului ", în spatele nostru mami, Iani și Bicazul învolburat, dupa confluența cu Bicăjelul Zona este foarte cunoscuta, pentru ca pe aici trece un drum national de legatura, între Moldova si Transilvania, prin pasul cu acelasi nume ca al râului( are 1256 m si îl traversati dupa Lacu Rosu, spre Gheorgheni), care leaga Piatra Neamt de Gheorgheni si Sovata - Praid. Parcul national din regiune, cuprinde Cheile Bicazului, Lacu Rosu, Muntii: Suhardul Mic, Ucigasul, Hasmasul Mare + Piatra Singuratica si Piatra Altarului, ultimele vizibile din diferite colturi ale văii si cu istorii si legende cu mirese suparate si deceptionate, care s-au aruncat de pe stânca si altele asemenea. Ce este o cheie?- o vale îngusta creata de un râu intr-un munte calcaros, de multe ori confundata cu notiunea de defileu. Aceste chei din zona Bicaz au între 5 si 7 kilometri lungime si sunt ,,săpate '' în calcare mezozoice (cam din timpul dinozaurilor- a

Mânăstirea Curtea de Argeş

Imagine
din păcate, mânăstirea este în renovare de vreo doi ani (noi am fost acolo în 2007) şi o parte din frumuseţea ei exterioară nu poate fi decât intuită aici este partea unde se presupune ca Ana fost zidită, dar asta ca să închida gura celor care vin pentru senzationalul poveştii şi pierd din vedere interiorul şi istoria adevarată a construirii acestui monument deosebit La Curtea de Argeş se ajunge relativ usor, dacă plecaţi dinspre Braşov, prin pasul Giuvala (1224 m), situat în Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele (zona depresionară înaltă dintre Muntii Bucegi la est si Muntii Piatra Craiului la vest), apoi treceti prin Câmpulung (Muscel) si urmati drumul spre Râmnicu Vâlcea până când ajungeti în orasul Mesterului Manole. Orăşelul, vechi de altfel (atestat documentar la 1330 si fostă capitală a Tării Româneşti), este destul de îngrămădit, cu străduţe înguste, cu sensuri unice derutante si cu o clara dificultate de a ajunge la Mânăstirea Curtea de Argeş, asta daca o luati prin centr

Harghita Băi

Imagine
copii pe schiuri sunt tare simpatici (noi parintii n-am avut acest noroc, macar ei sa simta placerea coborârii pe pârtie ) o mogâldeaţă cu schiuri mai mari decât el (Iani la 3 ani) Anul acesta am fost la Harghita Băi( alte poze aici ) în vacanta intersemestriala pe o vreme frumoasa cu puţina zapada la noi dar cu foarte multa pe munte. Am ajuns acolo plecând din Bacău prin Moinesti, Comănesti, Pasul Ghimes (situat în Muntii Ciuc), apoi am coborât în Depresiunea Ciuc spre orasul Miercurea Ciuc. De aici, aproape de oras la câtiva km. pe dreapta în drumul spre Vlahiţa si Odorheiu Secuiesc ajungeti pe un drum de 7 kilometri în statiune. Atentie, eu nu am avut cauciucuri de iarna si fiind zapada am alunecat serios pâna am ajuns în vârf, cu destule peripetii (m-am întors în Miercurea Ciuc si mi-am cumparat lanţuri pentru ca cele pe care le aveam nu se potriveau). Aici, în mica statiune, sunt multe vile, cabane si pensiuni (jumatate dintre masini erau de Bacău, altele de Harghita cu

Sibiu - o altă Românie

Imagine
Păcat, mare păcat pentru cei ce n-au ajuns în 2007 în capitala culturală europeană. Era o ocazie nemaipomenită să vezi, să traieşti şi să simţi atmosfera unui oraș în care efervescenţa culturală se observă la tot pasul. Nu știu, dar am, sau încerc, un sentiment special de fiecare dată când străbat ţara şi ajung în locuri cu urme culturale şi etnice săseşti (poate pentru că originile germanice ale soţiei mi s-au transmis telepatic). Este o altă lume, locuită astăzi de români, ţigani sau maghiari si de foarte putini saşi (la ultimul recensământ erau cam 0,3% - populatie germanică în totă ţara, adică şasi, şvabi din Banat, zipţeri din Bucovina), care au ştiut să conserve, cum este cazul Sibiului sau Brasovului, acele elemente de decor arhitectural central european. Sibiul nu este un oraș mare ca populaţie (undeva la 150-170 de mii de locuitori, oricum sensibil mai mic decăt Băcaul), dar are de oferit multe, de la Muzeul Bruckenthal (Baronul Bruckenthal fost guvernator al T

Venus -Hotel Raluca

Imagine
băietii pe o terasă din Saturn copii pe plajă, la discoteca si la ciupit ceva cipsuri hotelul Raluca, arata bine, iar gradina interioara are exemplare de zadă argintie (extrem de rar), Gincko Biloba, Luleaua Turcului, un superb Albizia (niste flori parca sunt aripile păsării Colibri) crepusculul asupra mării o maimutică mică sub masa noastră întrecere în parcul de distracții din Venus ( da ..parcul ala prăfuit ) castele, răţuşte și copii multumiti piscina hotelului Pentru ca tot se apropie iarna, ce-ar fi sa vorbim despre vară, despre mare, despre hotelurile vizitate sau despre micile distractii de vacanţă. Anul acesta am fost la Venus, stiu ar spune unii, statiune de rahat pentru amarâti si pentru sindicalisti veniti sa mănânce la restaurante împuţite, în hoteluri de o stea sau doua care de fapt sunt una. Noi am stat la Hotel Raluca, pentru prima data si a fost bine, cu conditii, pe masura pretului cu mic dejun inclus. Acum despre micul dejun am ceva de spus, leg

Denumiri ciudate 2

Continuăm cu denumirile ciudate, doar pentru noi, pentru că în țările de origine sunt termeni uzuali. Știați că: - cel mai mare lac tectonic (creat în crapaturi ale scoartei) din America de Sud se numeste TITICACA , este situat in Muntii Anzi, intre Bolivia si Peru. ( puteti sa-l cautati pe harta din atlasul vostru) - al doilea lac tectonic din America de Sud, situat de aceasta data in centrul Boliviei se numeste POPOO; - pasul de altitudine din Muntii Gurghiu, la 1287 m, si care face legatura intre orasul Gheorghieni (HR) si Sovata (MS) se numeste BUCIN ; - a existat in zona luncii Dunarii, dintre Câmpia Româna la vest si Dobrogea la est un oras medieval, mare, numit Târgul de Floci ; - cred ca stiti despre moneda din Botswana (stat situat in sudul Africii, la granita cu Republica Africa de Sud) care oficial se numeste Pula e Nngwe adica One Pula; - un vulcan mare din Mexic se numeste POPOCATEPETL ( iar lânga el altul care se numeste Citlaltepetl)  si inseamna in limb

Denumiri ciudate

Sper sa nu mi-o luati in nume de rau, dar hai sa ne si distram un pic chiar daca aceste denumiri pe care le voi enumera mai jos, fac parte din ceea ce numim limbaj licentios dar pâna la urma suntem nevoiti, obligati de imprejurari sa le rostim. Este un fel de stiati ca? - denumirea oficiala a republicii Tonga , situata în Oceanul Pacific, în Polinezia, este Pule'anga Tonga (denumire folosita, cred, si la ONU) ; - un râu important din Regatul Bhutan, la poalele Himalayei, este Kuru; -orasul situat în Peninsula Istria din nordul Croatiei, la Marea Adriatica se numeste Pulla (cu unul sau doi de ,,l,, ), sau în atlasele românesti Pola( curios ca aici traieste o populatie care vorbeste un dialect romanesc numit istro-româna, dar este o pura coincidenta); - una din cele 20 de regiuni, care compun Italia, se numeste Puglia(in italiana G nu se rosteste) si se afla în ,,tocul " cizmei italiene, între Bari si Taranto; - capitala republicii Ngwane este orasul Mbabane, azi ţ

Săcel - Maramureş

Imagine
în restaurantul pensiunii, mai exact pe terasă, este amenajat un spațiu cu piei și blănuri de lup, vulpe sau urs și cu unelte de tors lâna, iar copilașii nostri au ales să se joace exact acolo unde nu era voie stăm doar pe blănuri, cică cuminți (aiurea!!) o căruţă cu coviltir plină de țigănuși si o gloabă amărâtă intrarea (monumentală) în pensiune poarta cu motive traditionale inspirate din ethosul popular- soarele, lanțul, colacul un pui mic de maramureşean, cu traista mai mare decât el Nu stiu dacă ați ajuns în sudul Depresiunii Maramureșului (situată în nordul țării între Muntii Maramureșului și valea Tisei la nord și Muntii Rodnei, Țibles și Gutâi la sud), dar zona merită vizitată. Anul acesta, într-un circuit ce lega Brasovul si Sighisoara de Maramures, am ales sa mergem prin Bistrita apoi pe valea Sălăuţei, spre nord, am trecut prin zona Salva- Viseu ( cunoscuta de cei mai batrâni prin proiectul de constructie a căii ferate ce a scos din izolare întinsa depresiune

Durău-aşa şi aşa

Imagine
  Nu mi-a plăcut niciodată Durăul, dar am ajuns acolo cu elevii la Hotel Bistrița (acceptabil, sala mare, camere curate), apoi mai jos de Durau, la Pensiunea Ioana am petrecut pe cinste cu prietenii, într-o seară de februarie cu grătar, țuică si vin fiert la minus 10 grade. Altadată am fost la Pensiunea Lebăda si m-am simtit relativ bine și unde am gătit în curte, la aer curat.  Totuși, ce nu mi-a plăcut ? Atmosfera de sat uitat de lume între munti, peisajul dezolant cu versanți despăduriți (singurul rămas împădurit este Ceahlăul), case în paragină si case de vacanță în constructie, magazinul sătesc cu aerul unui vestigiu comunist, tarabele cu nimicuri scumpe, drumul din statiune plin de gropi și de pietre de la ultima revărsare a pâraielor din zona.  Sau poate era hotelul părăsit si bântuit de la buza padurii, pensiunile putine si mici, cu așa zise restaurante scumpe, mucegaite, cu chelneri pusi pe harță si pe ciupit fraieri (cel putin doua faze am trait acolo) gr