blog de lărgit orizontul Admin: Viorel Irașcu, Bacău, e-mail viocalatorul@gmail.com sau v_irascu@yahoo.com
sâmbătă, 28 noiembrie 2009
Vidraru- cel mai înalt baraj de beton din ţară
barajul şi în fundal statuia simbol a barajului
un pui creţ şi o mamă frumoasă şi mândră
tunelul ramificaţie ce merge spre cabana Cumpăna
Statuia Electricităţii, situată pe platforma belvedere şi construită de sculptorul C-tin Popovici
lacul are la baraj o adâncime de peste 70 metri, după alte surse 165!
Situat pe şoseaua ce traversează cei mai înalţi munti din ţară, numită Transfăgărăşan, barajul Vidraru este o minune tehnică pentru ţara noastră, ca şi barajul de la Bicaz sau cel de la Vidra din Muntii Parâng.
Într-o zonă în care Argeşul intră pentru doi kilometri în cheile sale maiestuoase, undeva între Munţii Ghiţu (1672 m) situaţi pe stânga râului şi Munţii Frunţi( 1534 m) pe dreapta, s-a construit acest baraj.
Date tehnice
-baraj din beton în dublu arc;
-înălțimea 166 m - absolut spectaculoasa imaginea văii Argeşului după baraj!
-volumul de beton 480 000 metri cubi - cred că se putea construi un cartier de blocuri!
-grosimea/lăţimea la stradă, sus pe baraj, 6 metri, iar la baza 25 de metri;
-lungimea barajului, la coronament 307 metri;
-suprafaţa lacului de acumulare format 870 ha;
-volumul apei din lac 465 de milioane de metri cubi;
-lungimea lacului de acumulare, până la poalele Făgăraşului 14 kilometri;
-al şaselea din Europa, la momentul construirii şi al noulea din lume!
Later edit:
Există un baraj mai înalt decât Vidraru, care are 168 de metri si este situat pe Râul Mare, afluent al Streiului, se numeşte Gura Apei si se afla în Grupa Retezat-Godeanu, între Muntii Godeanu, Ţarcu şi Retezat.
Ai aici articolul !
joi, 26 noiembrie 2009
Mânăstirea Humor- mică și îngrijită
pridvorul deschis cu picturile ctitorilor bisericii
asediul Constantinopolului(1453), indica dorința moldovenilor de a-i vedea învinşi pe turci
turnul clopotniţă adăugat de Domnitorul Vasile Lupu(1641)
intrarea în mânăstire și semnul UNESCO
Este prima, în ordine cronologica, dintre cele cinci biserici cu picturi exterioare din zona prezentata în catalogul UNESCO ca fiind o regiune cu mânăstiri pictate unice pe Glob.
Anul 1530 este momentul in care logofatul Toader Bubuiog si sotia sa pun piatra de temelie a noii biserici construite lânga ruinele alteia mai vechi ridicate de vornicul Oană.
Cea mai mica, ca dimensiuni, dintre bisericile bucovinene aceasta are un pridvor deschis, ceea ce constituie o inovatie in arhitectura medievala din Bucovina acelor vremuri.
Frescele exterioare, desi restaurate in anii '70, nu mai sunt foarte vizibile, cele mai cunoscute fiind ,,Asediul Constatinopolului" , viata Sfântului Nicolae precum si picturile ce înfătiseaza pe ctitorii sai Toader Bubuiog si Petru Rareş.
Lânga manastire s-a construit o biserica mai mare in care au loc slujbele sătenilor, asta pentru a nu uza picturile originale din interior care sunt asemuite de specialisti cu cele ale cupolei baptisteriului din Ravenna.
Localitatea Mânăstirea Humorului se afla la trei kilometri de orasul Gura Humorului, o zona frumoasa cu zeci de pensiuni ce marcheaza drumul pina la poarta mânăstirii, din pacate foarte putine cu dotari de restaurant, pentru cei care nu se duc neaparat la gratare si manele.
marți, 24 noiembrie 2009
Insula Pastelui- Kon-Tiki, Aku -Aku, Thor Heyerdahl
dezlegarea enigmelor
pluta din lemn de balsa
faimosii virachocas sau ,,urechile lungi"
Am facut un mic sondaj între copii mei si am descoperit cu uimire ca nu stiu nimic despre Insula Paștelui ! Am rămas dezamăgit că, în era internetului cărțile tinereții, cum este Aku Aku, rămân pitite și prafuite în rafturile bibliotecilor sau anticariatelor.
Istorie
In 1722 navigatorul olandez Roggeveen descopera aceasta insula izolata in partea central sudica a Oceanului Pacific chiar in a doua zi de Pasti, abia dupa cincizeci de ani mai trec pe aici navigatori spanioli si apoi marele James Cook si francezul La Perouse.
In anii care urmeaza venirea misionarilor are ca urmare decimarea bastinasilor, prin vânare, sclavie, rapiri si violuri plus bolile aduse de europeni. Fortati sa munceasca la exploatarile de guano( excremente de liliac) acestia se pierd usor in negura istoriei si zestrea lor genetica si culturala dispare. Asa ii gaseste marele Thor Heyerdahl, calatorul norvegian care pe o pluta de balsa reuseste sa traverseze Pacificul de la est la vest, adica dinspre America de Sud catre insula Pastelui, beneficind de curentii oceanici.
Statuile si enigmele
Va imaginati uimirea primilor navigatori si nu numai, atunci cind pe acesta insula stearpa si fara copaci au vazut zeci de statui inalte de 7 metri cu faţa catre mare, ce stajuiau tarmurile oceanului, mai ales ca unele dintre ele aveau si o ciudata palarie pe cap, de vreo citeva tone!!!
Cercetatorii vorbesc despre civilizatii extratereste in timp ce Heyerdahl asculta legendele bastinasilor si raspunde la intrebarea cum au aparut si mai putin la intrebarea ce rol au avut.
Intrebari:
1. Cum au putut oamenii primitivi, chiar si ,, urechi lungi" ( populatii albe venite din Peru) sa ciopleasca in piatra bazaltica dura acesti colosi? - Cu cutite si topoare din piatra!
2.Cum au putut sa aseze palariile pe capul statuilor? - Un sistem ingenios de funii si maluri de pamint!
3.Care este originea si rolul tablitelor ,, rongo-rongo" cu o ciudata scriere hieroglifica(mayo) atribuita de bastinasi stramosilor cu par rosu, barbi si urechi lungi? ------????? Asta ramine fara raspuns pentru ca nu mai exista decit vreo 20 de asemenea tablite, restul fiind arse de un misionar francez pentru ca reprezentau scrierea satanei !?
Final
Aku-aku inseamna in credinta bastinasilor duhul pazitor, rau sau bun ce vegheaza asupra fiecarei fiinte si asupra locurilor din insula.
Numele original al insulei spune multe despre credintele locuitorilor fie ei ,,urechi scurte"( slujitori ) sau ,,urechi lungi", si anume ,, Buricul Pam#ntuluii" sau ,,Ochiul care vede raiul" sau ,,Vama paradisului".
Ce n-a putut Heyerdahl sa demonstreze a fost legatura insularilor cu celelalte constructii din Polinezia franceza, cu limbile polineziene de origine indoneziana care sprijina teoria venirii primilor locuitori din Asia de Sud-Est si nu din America de Sud.
Lectura placuta! Aku-Aku, Thor Heyerdahl
sâmbătă, 21 noiembrie 2009
Techirghiol sau lacul măgarilor
Legenda
Într-o zi, un turc ce locuia lângă lacul cu nămol urât mirositor, îşi duce magarul care nu mai asculta de nimeni la marginea satului, cu gândul să-l lase acolo să moară, mai ales că acesta era și foarte bătrân.
Măgarul bolnav și obosit intră în mlaștina de lângă lac.
Aici, picioarele sale amortite și reumatice s-au afundat atât de tare, încât nămolul i-a ajuns la burtă.
După ce a urlat două zile și două nopti, iată că în cea de a treia reuși să iasă din mlaștină.
Bucuros, găsi repede drumul către casa stăpânului ce nu-l mai voia, sărind si țopăind de parcă avea doi ani și nu cinsprezece. Mare i-a fost mirarea turcaleţului când văzu cum măgarul lui hăhăie de fericire la poartă.
Atunci întelese că nămolul acela urât mirositor, tare bine i-a mai facut măgarului. i așa i-a rămas numele de techir(măgar) ghiol( lac, balta).
Formare
Din punct de vedere geografic/genetic Techirghiolul este un liman maritim.
Ce înseamnă asta?
Un firicel de apă ce străbatea Dobrogea de sud si care se vărsa în mare, este blocat de un cordon de nisip(o plajă) creat de valuri si curenți marini.
Astfel că în spatele acestui baraj natural de nisip și scoici se formează în timp un lăcuşor. În acest caz, din Marea Neagră se infiltrează apă de mare, astfel salinitatea( care se măsoara în mg/l ) lacului crește.
Plus că pârâul și apele din jur dizolvă sărurile conținute de rocile grezo calcaroase din zonă. Așa se ajunge la o salinitate de peste 80 la mie, ceea ce asigură condițiile necesare pentru ca bacteriile să dizolve sedimentele și să le transforme în nămolul sapropelic cu rol terapeutic în tratarea oaselor și a articulațiilor.
Distrugere
Din păcate proprietățile nămolului nu mai sunt aceleași ca pe timpul măgăruşului sau ale lui Carmen Sylva pentru că regimul comunist, deși a finantat crearea unei baze de tratament, a distrus-o indirect, în momentul în care s-a decis cultivarea terenurilor din jurul lacului.
Irigațiile practicate au făcut ca infiltrarea apelor dulci să se realizeze mai ușor, astfel salinitatea scade și calitatea nămolului, de asemenea. Oprirea cultivării terenurilor din jurul lacului este singura soluție de a salva acest lac extraordinar.
joi, 19 noiembrie 2009
Satisfacţie profesional-emoţională
Stimate d_le Viorel Irascu !
marți, 17 noiembrie 2009
Povestea tristă a pânzarului moldovenesc de la Galaţi
Ar fi trebuit sa fie un punct de atracție suplimentar pe faleza Dunării din Galati, ceva care să poată înlocui ,,Libertatea" cea atât de grațioasă, vaporul duminicilor de vară și plimbărilor de promenadă pe malul batrânului fluviu( pentru cei ce nu stiu, vasul Libertatea a fost emblema orașului Galați multe decenii, până când a fost cumparat și dus în Germania).
,,Libertatea" a plecat, și în locul ei a apărut această creatură inspirată din stampele de epocă, menționate de Gheorghe Asachi sau din picturile mânăstirilor bucovinene.
Pânzarul moldovenesc reușea să se descurce atât pe apele Dunării cât și pe apele învolburate ale Mării Negre și chiar ale Mării Egee, comertul din secolul al XV lea permițând acestora să aducă faimă si bogăție micii ţărişoare dintre Carpați și Nistru.
Așa cum arată reproducerea, nava avea două vele pentru vânt și pentru travers, un echipaj de până la 6 marinari, o covertă destul de bine dimensionată și o cârmă puternică.
Acest vapor a fost construit la Galati, fără a avea specificațiile tehnice scrise undeva, ci doar după o veche stampă moldavă, de către un ofițer de marina inimos, pe numele lui Maximilian Popescu.
El a fost construit cu ocazia aniversarii a 500 de ani de la nașterea Domnitorului Ștefan cel Mare, aniversare ce a avut loc în 2004.
Deși s-ar fi putut exploată în scop turistic cu mici croaziere pe Dunăre, acest lucru nu s-a prea întâmplat, astfel că de fiecare dată când revin în orașul meu natal, îl găsesc ridicat pe mal apărând stingher, ca o pată de istorie pe fundalul Muntilor Măcinului.
Later edit:
Am primit o corectura la acest post, pe care, cu voia Domnului Panait o voi insera aici.
Domnule Irașcu
Stiti ca un panzar de tipul celui prezentat in blogul Dvs. a fost construit si este si astazi construit de marangozi (cel ce stie sa construiasca ambarcatiuni). Si sub nici o forma nu poate fi facut de un ofiter de marina inimos, care din pacate nu stie sa bata un cui intr-o scandura.
Amintitii de fratii Panait Gheorghe si Jan, care au avut bunatatea sa-l lase sa filmeze din cand in cand construirea panzarului si care in final vad ca ridica pretentii.
Este doar o deformare profesionala de pe vremea cand lucra la cabinetul secretarului de partid si opera cu imagini viata tumultuoasa a construirii socialismului in RSR.
Pentru conformitate va atasez o poza a D-lui Panait Gheorghe in timp ce lucreaza la reconditionarea unei ambarcatiuni.
Acest text a fost scris la rugamintea D-lui Panait de către Bobeș Ovidiu
duminică, 15 noiembrie 2009
Stâlpul lui Vodă
Surpriza.
Comuna Vama nu are ceva superdeosebit fata de celelalte comune mânăstiresti din Bucovina, ci doar un monument ,,stâlp" situat chiar in curtea primariei din localitate.
Din pacate nu este nici un indicator si a trebuit sa îl caut prin centru, mai ales ca este ,,ascuns" dupa un alt stilp, dar de iluminat! Pe piatra de linga primarie este trecut anul atestarii documentare a localitatii ca punct de vama pentru negustorii maramureseni si transilvaneni.
Stilpul lui Voda nu este !
Ar fi trebuit sa vad un bloc din gresie silicioasa dură sau un fel de obelisc ,,aranjat" de oştenii lui Mihail Racoviţă, domnitorul moldovean care se intoarce în 1717 victorios dintr-o campanie in Transilvania, dar aflu ca este in vestul localitatii bine pitit de urmasii lui Voda Racovita, in asa fel incit sa nu-l vada nimeni!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!. Bineinteles ca nu l-am gasit.
Totusi unde este Voda Racoviţă si stilpul lui?
vineri, 13 noiembrie 2009
Gura Haitii - Călimani- Patriarhal
Am mai scris despre Gura Haitii.
Iubesc zona asta, iubesc liniștea dimineţilor de iunie când jderii se joacă în casa meteorologului de peste drum.
Iubesc fâneaţa de lângă pensiunea lui Nea Traian.
Iubesc oamenii pădurilor care îşi beau adălmaşul în ceaţa crepusculului de dimineaţă.
Iubesc muşchii ce acoperă solul pădurii şi îl umezesc în zilele ploioase.
Iubesc pârâul Haita ce curge abrupt spre Neagra şi îmi ,,deranjează " mirosul cafelei sorbite pe balcon.
Iubesc căpiţa de fân ridicată pe coclaurii Călimanilor şi iubesc frăguţa de lângă pod sau zmeura din desiş.
Iubesc herghelia de pe deal, de lângă casa pădurarului,
Patriarhal!
De demult!
Deosebit!
miercuri, 11 noiembrie 2009
Tradiţii româneşti-Târgul meşterilor populari
sâmbătă, 7 noiembrie 2009
Moscheea (Geamia) Gazi Ali Paşa- Babadag
semiluna musulmană, simbolul Islamului
o curte interioara îngrijită
intrarea în moschee
minaretul( 23 m, sec.XVII) de unde muezinul cheamă credincioșii la rugăciunea de dimineață și la cea de seară
Se
spunea, de multe ori, în ghidurile turistice comuniste că acest
oraș mai poartă supranumele de ,,Sinaia Dobrogei'', datorită
dealurilor lungi și spectaculoase și pădurilor de stejar ce îl
înconjoară.
Daţi-mi voie să mă îndoiesc de faptul că
numai cadrul natural este de ajuns, pentru că în acest oraș
sunt aatât
de
multe de făcut în ceea ce privește infrastructura turistică, aşa
că: … mai este mult până departe!
Singurele repere turistice sunt de natură sau, mai corect spus, de origine musulmană (minus limanul maritim), datorită rolului important pe care acest oraș l-a avut în perioadele de ocupaţie otomană (aproximativ 500 de ani, această provincie a apartinut marelui imperiu).
Aşadar,
după un drum de coşmar pe un drum judetean de doar 8 kilometri
dintre Slava Rusă și Babadag, cum rar am văzut, ajung în orășelul
acesta uitat parcă de lume, pe malul lacului cu acelasi nume, în
care se varsă principalele râuri dobrogene, Teliţa și Taiţa.
Am dorit mult să văd una dintre cele mai vestite moschei/ geamii din România, Moscheea lui Ali Gazi Paşa, construită în secolul al XVII-lea cu bogate decoraţiuni din lemn în interior, decorațiuni pe care n-am putut să le ,,gust” pentru că era închis (și era într-o zi obişnuită din săptămână!).
Ali
Gazi era un conducător de regiune și de oşti otomane, care a
locuit aici în secolul al XVIII-lea, după
ce reședință
pașei
este mutată de la Silistra(Cadrilater/Bulgaria de azi), pentru ca
mişcările ţariştilor ruși de la nord de deltă să fie
contracarate mai eficient. Astfel, după ani mulți petrecuți la
fruntariile imperiului, temutul paşă îsi află sfârșitul
în cetatea Babadagului, unde este și îngropat, în cavoul său
monumental.
Lângă
moschee se află și un izvor de apă (cişmeaua Kalaigi) unde
pelerinii îşi spălau picioarele înainte de intrarea în locaşul
de cult. În
Babadag mai trăiesc vreo 50 de familii de turci, care nu mai au
puterea financiară să întreţină și să renoveze geamia, astfel
că în 1998 clădirea, casa imamului (liderul religios local) și
cavoul paşei au
fost restaurate
de o fundatie cultural-religioasă
din Turcia. Asta în condițiile în care statul român ar fi
trebuit, sau
este obligat,
să
se implice și
apoi să
popularizeze acest monument deosebit.
În apropiere se află și un muzeu etnografic cu obiecte orientale, dar nu l-am găsit sau nu l-am văzut pentru că, spre disperarea turiștilor și a mea implicit, nu este nici un indicator în centrul orasului, care să indice așa ceva!
Ideea
unui ținut dobrogean unic, în care bunele relații dintre
populațiile regiunii ( turci, tătari, ruși-lipoveni, ucraineni,
bulgari, greci, armeni, evrei, aromâni) și conviețuirea religioasă
între musulmani tradiționaliști, ortodocși -inclusiv cei de rit
vechi, catolici, mozaici, neoprotestanți, poate începe de la
refacerea tuturor locașurilor de rugăciune ale diferitelor culte de
aici. Dar, cum , spuneam la început, mai este mult până departe!
joi, 5 noiembrie 2009
Palma de Bucovina
Pasul sau trecătoarea Ciumârna, din Obcina Mare este mai cunoscut de către geografi, pentru că face legatura dintre Valea Moldoviţei și Podişul Sucevei.
Cei care trec prin acest pas (1100 metri) cunosc monumentul acesta ciudat, sub numele simplu de ,,Palma",care are o istorie interesantă.
În anii '60 a început construcția drumului dintre Sadova (lângă Câmpulung Modovenesc) și Rădăuţi, un drum deosebit de dificil, astfel că două echipe de muncitori pornesc simultan din cele două direcții. Asta pentru ca în 1968 cele două echipe să se întâlneasca în punctul cel mai înalt din acesta obcină, și să-și dea mâna pentru ca soseaua să se încheie( mai exista un pas, Curmătura Boului de 1156 metri în Obcina Feredeu, pe același drum).
Astfel a apărut ,,Palma" un monument ciudat, dar reprezentativ pentru spiritul drumarilor.
miercuri, 4 noiembrie 2009
Gura Humorului- da, dar nu în România
o chestie simpatica, folosita ca mascotă pentru festivalul de umor de aici
fântâna din centru orasului, cu catedrala ortodoxa in fundal
padurea de amestec din jurul oraşului
Gura Humorului este un oras simpatic pâna la un punct.Este situat la capatul estic al unui culoar depresionar traversat de râul Moldova, culoar ce incepe undeva la vest de Câmpulung Moldovenesc.
Orasul are o pozitie pitoreasca chiar lânga versantul sudic al Obcinei Mari, la intrarea in zona montana bucovineana.
Sa vedem ce are.
-o populatie de vreo 16-17000 de locuitori.
-inconjurat de paduri de fag si de amestec( fag+ molid), ce dau o nota elvetiana peisajului;
-altitudine de 425 de metri, in lunca râului Moldova si alte câteva sute de metri pe dealurile-munţii din jur;
-o mica pârtie de ski situata, am putea spune, chiar in oras;
-o zona centrala destul de atractiva, semi îngrijita, cu un vag aer de oras austriac, asta daca nu ar fi traficul infernal, pentru ca drumul national trece prin centrul orasului( camioane, tractoare,automobile, carute sau faetoane);
-un muzeu etnografic al tarii Bucovinei;
-un festival de UMOR la HUMOR destul de vestit in ţară si in afara ei;
-la doua ore si jumatate de condus obraznic, fata de Bacău;
De ce nu in România?
Pentru ca potentialul turistic al acestui oras este infinit, dar aproape nimic din acest potential nu este exploatat sau nu este exploatat cum trebuie.
Nu stiu cine este primar si nici nu ma intereseaza, dar atita timp cât drumul de la Falticeni este OK, drumul de la Suceava este recent modernizat( arata f.f. bine), ca si cel spre Câmpulung, si deci, nu se pot plânge de izolare sau de proasta infrastructura, nu vad de ce nu se fac mai multe pentru zona.
Mânăstirea Humor situata la trei kilometri de oras este un punct de atractie supervizitat, asta face( din pacate) ca orasul se fie doar un biet punct de tranzit, când ar putea oferi turistilor, un aer curat daca ar exista o centura ocolitoare, drumetii in padurile de fag, ski iarna, expozitii etnografice si mai ales liniste, impunând o zona de promenada, printre casele vechi si renovate(!?) , prin parcul orasului, pe linga catedrala si primarie, ceva care sa aduca aminte de oraselele alpine, pentru ca POATE ...
Plus ca in zona exista si sanctuarul catolic de la Cacica si vechiul oras Solca cu ale sale Pietrele Muierilor si Mânăstirea Voroneţ.
Păcat de acest oraş!
Re-Descoperă România Episodul 9. Detunatele Apusenilor de la Bucium/Roșia Montană
Detunatele Apusenilor de la Roșia Montană sursa foto: alba24.ro Sat Bucium Șasa/Ciuculești, comuna Bucium, județul Alba, Munții Metal...
-
Principalele zece lacuri din ţara noastră sunt situate în trepte și forme de relief diferite şi sunt dintr-o varietate de tipuri genetice....
-
Carpaţii Orientali Pasul Prislop (1416 m) - între Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului; şoseaua Borşa-Vatra Dornei; cel mai ...
-
Am muncit foarte mult la această listă, cu ajutorul unui ghid/index al localităţilor turistice, scris de Victoriţa Novac şi Leon Magdan, Ed....