Postări

Se afișează postări din martie, 2011

Manifestări Târgul de Turism al României

Imagine
PROGRAM MANIFESTARI CONEXE TARGUL DE TURISM AL ROMANIEI 31 MARTIE 2011 - 03 APRILIE 2011 JOI 31 MARTIE 2011 LOCATIE - CENTRUL DE PRESA 12.00 – 13.00 "BUCURESTIUL NON STOP SAU BUCURESTIUL ALL INCLUSIVE" - dezbatere organizata de Asociatia de Turism a Municipiului Bucuresti in colaborare cu asociatiile de turism locale si organisme locale si guvernamentale interesate in dezvoltarea potentialului turistic al Bucurestiului si promovarea Bucurestiului ca destinatie turistica in tara si strainatate. 13.00 - 14.00 " STRATEGIA DE DEZVOLTARE SI PROMOVARE A POTENTIALULUI TURISTIC AL BUCURESTIULUI " Prezinta Vicepresedinte ATMB , Presedinte APOT, Carmen Pavel LOCATIE - SALA CUPOLA 14.30-15.30 “GREENARTS FOR HOTELS”, SOLUTIE PENTRU DESIGN-UL DURABIL AL UNEI STRUCTURI DE CAZARE TURISTICA GreenArts este un nou fenomen cultural de educatie pentru mediu prin arta, initiat si promovat de Asociatia Ecologica Turismverde Prezinta Constantin Serban

Sfaturi pentru excursionişti, de la Moş Butmăloi

Imagine
Pe la începutul anilor 1900, prin Munţii Bucegi îşi făcea veacul un om al muntelui cum rar a fost, printre membri Touring Clubului Român. Acesta este Niculae Butmăloi, care în dragostea sa neţărmurită pentru munte a fost meteorolog, cabanier, vânător şi călăuză neîntrecută, un adevarat deschizator de drumuri pentru tot ceea ce înseamnă azi poteci, marcaje şi alpinism. Prin 1927 el scoate un ghid cu sfaturi pentru excursionişti, care reprezintă şi astăzi un ghid de bun simţ al relaţiei pe care fiecare trebuie să o avem cu muntele şi cu oameni lui. Iată câteva sfaturi: Nu merge singur pe munte, pentru că: ,, ... nu-i a bună, omul ori capătă vreo ameţeală, ori rătăceşte drumul şi nenorocirea-i gata"; Plecaţi întotdeauna în grup şi nu uitaţi bastonul , pentru că: ,, ...nu-i numai o glumă, pentru că el îţi este de ajutor şi la coborâş şi la urcuş, plus că la tot pasul întâlneşti câini ciobaneşti care îţi sar furioşi înainte"; Respectă-i pe oamenii muntelui, ciobani sau că

STIRI EXTERNE.COM, un site dinamic şi util

Stiriexterne.com este un site nou, dar care este extrem de dinamic, din cel puţin două motive, primul ar fi că lumea şi evenimentele imprimă o dinamică ce schimbă harta percepţiei globale imediat ce aceasta s-a format în mintea noastra, iar al doilea motiv este faptul că în spatele lui se află o echipă de tineri entuziaşti, muncitori, inteligenţi şi conectaţi la tot ce înseamnă eveniment politic, social, economic cu impact regional sau global. Este un site de nişă cum se spune, în fapt un făgaş pe care tinerii aceştia s-au înscris cu curaj, pentru că nu este uşor sa începi un drum, să realizezi un site de o asemenea anvergură despre ştirile externe , şi nu aiurea despre orice, numai să faci trafic. Un site de nişă se construieşte cu răbdare, publicul te găseşte mai greu, poate, dar cu siguranţă rămâne statornic, pentru că îi place ceea ce citeşte, vede sau aude. Spun asta din proprie exprienţă, pentru că bloggeri care să scrie DOAR despre România sunt extrem de puţini, nu mai mult d

Ce poţi face iarna la Harghita Băi

Imagine
O veritabilă mini ,,Poiană" se află la câţiva kilometri de Miecurea Ciuc, într-un decor dominat de măguri vulcanice şi de păduri dese de molid. Este staţiunea Harghita Băi( mai multe poze aici ), parte componentă a municipiului mai sus menţionat, apărută iniţial datorită apelor minerale descoperite aici, mofetelor şi exploatării de caolin(o varietate de argilă). După 1990, mai ales, începe să se dezvolte puternic pentru că iubitorii de schi, din Harghita, Covasna, Bacău, Braşov, Neamţ şi chiar Galaţi, aleg să vină să petreacă un week-end la zăpadă, la peste 1300 de metri altitudine, mult mai ieftin şi mai rustic şi mai puţin aglomerat decât pe Valea Prahovei. Pârtia de schi Csipike, care nu este foarte lungă şi nici foarte abruptă, este atracţia principală, vreo patru pensiuni sunt situate chiar în buza pârtiei, unele apărute în ultimii doi-trei ani. Lângă ele sunt trasee de snowmobil, dar şi un parc aventura pentru amatorii de căţărat prin copaci. O urcare este 2 lei,

14 situri foste sau actuale din patrimoniul UNESCO, mai puțin vizibile, din România

Imagine
România are minunății UNESCO cunoscute în țară și în lume, cum ar fi cele din Munţii Orăştiei( Şureanu) care cuprind cetăţi de pământ și piatră, în frunte cu Sarmisegetuza Regia (Blidaru, Costeşti, Băniţa, etc.), apoi zona bisericilor fortificate şi a cetăţilor ţărăneşti din sudul Transilvaniei (Prejmer, Câlnic, Biertan, etc.) la care adăugăm Cetatea Sighişoarei. plus zona bisericilor pictate din Bucovina, bisericile de lemn din Maramureş şi nu în ultimul rând Mânăstirea Horezu din sudul țării . Cel e 14 situri de mai jos, care se află sau au fost incluse pentru scurt timp pe lista extinsă UNESCO ori au primit diverse avize de includere la un moment dat , sunt mai puţin cunoscute. De unele dintre ele nu a auzit nimeni, aşa că le-am pus oarecum în ordinea, subiectivă bineînţeles, a indicelui de popularitate. Încă un motiv în plus să investigăm țara aceasta plină de surprize turistice deosebite. 1. Biserica Sf. Ioan Botezătorul din satul Teţcoiu, comuna Mătăsaru, ju

171 de ani de la primul ghid turistic românesc

Imagine
În 1840 apare primul ghid turistic românesc, scris în limbile franceză şi română(cu litere chirilice), despre traseele din Muntii Ceahlău. Apărut la Iaşi cu titlul românesc " Dokia şi Traian după zicerile populare a românilor, cu itinerarul muntelui< Pionul>", acest minighid este scris de Aga G. Asaki, adică de Gheorghe Asachi. Dacă mă gândesc bine, nici nu putea fi alt munte, decât Ceahlăul , mai ales că el este cunoscut în literatura de specialitate internaţională încă de pe timpul lui Dimitrie Cantemir, cu numele său vechi Pionul sau Koghaion, şi reprezintă muntele sfânt al românilor, după unele ziceri religioase. Ghidul începe cu legenda arhicunoscută a Dochiei, fiica Regelui Decebal de care s-ar fi îndrăgostit însuşi Împăratul Traian, după luptele din anul 101 î.Ch., fiind redată şi o baladă populară foarte veche ce vorbeşte despre sfârşitul acestei poveşti, care se termină tragic cu prefacerea fetei într-o stâncă. Sunt propuse două itinerare, unul ca

Biserica luterană fortificată din Daia (Sibiu)

Imagine
O construcţie religioasă relativ mică se iţeşte pe stânga drumului, care coboara de la Agnita spre Sibiu, situată pe coama unui deal. Un indicator ruginit te îndrumă către satul Daia, localitate componentă a comunei Roşia. Ajungem lângă biserica de pe deal trecând pe lângă o serie de case cu arhitectură săsească, şi ne oprim în poarta unui cămin pentru copii defavorizaţi. Doamna care are în grijă cei 25 de copii cu vârste de la 3 la 17 ani, se ocupă şi de biserica luterană, conducând puţinii turişti prin incinta fortificată a acestei bisericuţe. Pe scările ce urcă spre turnul clopotniţă ce stă cu faţa către SV, doamna sprintenă pentru vârsta ei, ne spune despre aşezământul de copii, finanţat de o fundaţie elveţiană, şi despre cât de greu se descurcă cu banii, solicitându-ne ajutor pentru a obţine fonduri în urma mediatizării problemelor cu care se confruntă- ceea ce şi facem! Impresionaţi de povestea şi hotărârea acesteia, intrăm pe portiţa mică de sub turnul de cărămidă, în

Muzeul civilizaţiei populare din Dumbrava Sibiului

Imagine
Muzeul din Dumbrava Sibiului concurează cu Muzeul Satului din Bucureşti, prezentând într-un spaţiu grandios de peste 42 de hectare, sute de construcţii şi monumente din toate zonele etnografice ale României, cu accent pe regiunile carpatice şi de podiş. Deschis în 1905 ca primul muzeu istorico-etnografic al românilor din Transilvania, de unde şi numele de ASTRA de la cunoscuta societate transilvană, a fost închis în 1950 din motive ideologice, reaşezându-se în matca sa tradiţională în 1990, printr-un ordin de ministru ce poartă semnătura lui Andrei Pleşu, pe atunci ministru al culturii. Parte a Muzeului Burkenthal din 1963, aceasta secţiune debutează ca un muzeu al tehnicii populare ce cuprinde cinci sectoare tematice, acumulând până azi una dintre cele mai complexe colecţii şi arhive documentar-ştiinţifice despre universul creaţiei tehnice ţărăneşti din ţara noastră. Muzeul acoperă pe o suprafaţă uriaşă toate ocupaţiile tradiţionale româneşti: vânătoare şi pescuit în Delta D

Pietrele, Sfincşii şi Stâncile Carpaţilor Româneşti

Imagine
Nu am pretenţia de a scrie sau inventaria toate stâncile, pietrele, sfincşii şi babele din Carpaţi, sunt sigur că mai există cel puţin încă pe atâtea. Dar această investigaţie de mici obiective naturale, din care o mică parte văzute şi cele mai multe citite, reprezintă, cred eu, un reper de la care să plece listarea tuturor acestor forme ciudate de relief care populează munţii noştrii. Munţii Oaş-masiv vulcanic din nord-vestul ţării, distrus de eroziune; Sfinxul Oaşului; Muntii Gutâi Creasta Cocoşului-rest de crater vulcanic, numit şi Turnul Gutâiului sau Creasta Gutâiului; Obcina Mare- munti situaţi în Bucovina; Pietrele Muierilor (lângă oraşul Solca) Munţii Bistriţei Piatra Râpa Scară, de pe valea Bistriţei; Muntii Rarău-masiv alcatuit din calcare, într-o KLIPPĂ triasică, în inima şisturilor cristaline; Pietrele Doamnei Adam şi Eva(lângă Giumalău unde se mai afla Colţii Acrii, pe valea Bistriţei) Piatra Şoimului ;Piatra Zimbrului;Piatra lui Osman-pe valea

Cascada Vârciorog- săritoarea de sub Piatra Grăitoare

Imagine
Pe drumul ce leagă Gârda de Sus şi Arieşeniul de Nucet, peste pasul Vârtop unde se află Groapa Ruginoasă , undeva pe stânga, un indicator peste care poţi trece uşor cu vederea în goana maşinii, te îmbie să drumeţeşti până la Cascada Vârciorog, cale de vreo trei kilometri şi jumătate. Pentru cei ce nu doresc doar un week-end la vreo pensiune cu jacuzzi, această călătorie de maxim două ore nu poate fi decât o bună ocazie de a-şi fortifica şi spiritul şi trupul în afară, bineînţeles, de o mică febră musculară. Lăsaţi maşina după ultimele case, şi înaintea podeţului de lemn, undeva mai ferit, pentru că TAF-urile ce cară lemne, o pot avaria şi porniţi pe jos, înarmaţi cu răbdare şi cu bocanci impermeabili, pentru că micile pâraie şi noroiul frământat de tractoare şi de copitele cailor, pot pune probleme. Drumul nu este de speriat, se aşterne frumos ba în stânga ba în dreapta râului ce formeaza mai departe la ieşirea din strâmtura pragurilor, Cascada Vârciorogului. Un popas cu

Mânăstirea Râşca- biserica semipictată

Imagine
Multe au trecut peste această aşezare bucovineană, peste locuitorii ei şi peste aşezământul mânăstiresc de aici. O istorie îndelungată, care începe prin secolul al XIV lea, pe timpul descălecării lui Bogdan Maramureşeanul, marchează zidurile şi stăruinţa călugărilor de aici. Distrusă de tătari, este refacută în 1511 de un alt Bogdan, fiul lui Ştefan cel Mare, dar cade pradă prigoanei semilunei turceşti în anii ce vestesc venirea marelui voievod, ctitorul de Moldoviţa , Petru Rareş. După înscrisurile de pe zidul bisericii, 1540, după alte documente 1542, Petru Rareş reuşeşte să ridice aici o impresionantă mânăstire cu pictură exterioară, din care azi s-a păstrat doar cea de pe faţada sudică, pe care umbrele dimineţii joacăștrengărește v-ați ascunselea cu chipurile sfinţilor. Nenumăratele adaugiri, precum pridvorul cu turlă, o serie de anexe de pe latura vestică, zidul de incintă din secolul al XVII lea sau reclădirea celor 8 chilii în anii 1830-1840, nu ştirbesc cu nimic măreţia

Satele cu meşteşuguri tradiţionale din România

Imagine
Afumaţi(IF) - ţesături populare şi covoare cu motive florale deosebite; Albeşti de Argeş - dărăcit, piuă de apă, sumane, pături; Băleni(DB) - realizarea traistelor din păr de capră şi diverse împletituri din răchită; Ghindăoani, com. Bălţăteşti( NT) - confecţionarea celebrelor bundiţe de Ghindăoani ; Negrileşti, com Bâ rseşti(VN) - realizarea de tipare tradiţionale din lemn, pentru caş; Berzunţi( BC ) - măşti populare şi broderii pe piele; Brodina(SV) - realizarea ouălor încondeiate ; Brusturoasa(BC) - confecţionarea de cojoace şi cusături populare; Budureasa(BH) - confecţionarea uimitoarelor lăzi de zestre ; Bucium(AB) - centru de cojocărit, dulgherit şi confecţionarea costumelor populare; Buteni( AR) - cusături şi costume populare + cojocărit; Bulzeştii de Sus( HD)- confecţionarea instrumetelor muzicale tradiţionale+cojocărit şi dulgherit; Balcani(BC) - ceramică neagră nelustruită; Beleţi-Negreşti(AG) - prelucrarea tradiţională a lemnului: rotărit, dulgherit, unel