blog de lărgit orizontul Admin: Viorel Irașcu, Bacău, e-mail viocalatorul@gmail.com sau v_irascu@yahoo.com
miercuri, 28 aprilie 2010
Biserica interzisă femeilor din Muereasca, Vâlcea!
( sursa foto-crestinortodox.ro)
Pastila de turism sau ce aş vrea să văd în România
Azi despre:
Comuna Muereasca situată la poalele Munţilor Căpăţânii, în judeţul Vâlcea, este accesibilă dinspre Râmnicu Vâlcea, Călimăneşti sau Băile Olăneşti.
În această comună(cu un nume ciudat şi în deplin contrast cu situaţia), în satul Şuta, se află mânăstirea Frăsinei, ctitorie a Sfântului Calinic, cu biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, construită între 1860-1863, care are tipicul Sfântului Munte Athos, adică femeile nu au voie sa intre în biserică, acesta fiind singura biserică din ţară care nu a fost secularizată.
În centrul comunei se afla Piatra de la Stolovan, un punct cu o rezonanţă istorică deosebită pentru localnici, pentru că aici se adunau haiducii din codrii Builei.
marți, 27 aprilie 2010
Biserica din Ulieş
O biserica reformată din 1798, judeţul Harghita, pe care am fotografiat-o în drum spre biserica UNESCO din Dârjiu.
Aspectul ei părăsit şi trist contrastează cu poza vie ce surprinde linşitea turlei desenată pe fundalul unui cer limpede de decembrie.
duminică, 25 aprilie 2010
Cota 1400 din Sinaia şi telegondola
Hotel Alpin, situat pe ,,buza '' prăpastiei, sau mai bine zis pe o brână sau poliţă ce aparţine uriasului abrupt al Bucegilor. Am aflat târziu ca în zonă, reîncepe activitatea monahală la un schit ce a disparut un timp, numit Sfânta Ana.
Sinaia văzuta din telegondola este ca o mică staţiune din Alpi. Lipsesc lacurile glaciare de la poale, autostrăzile si nemţii!
Intâlnirea cu telecabina care urca până la cota 2000, din centrul orasului, şi nu de la Taverna Sărbului de unde am luat telegondola.
Tehnic vorbind, acesta telegondolă a fost inaugurată în 2007, baza este la 1006 metri altitudine, vârful este la 1416 metri, lungimea este de 1385 metri cu o viteza de deplasare de 6 m/s.Este mai spectaculoasa si mai salbatica decit telescaunul de pe Kalinderu din Busteni.
vineri, 23 aprilie 2010
Târgul de produse realizat de elevii de la Cuza
Cu ajutorul prietenului Mitrut,postez câteva poze de la sfârşitul târgului, când copii si-au gasit linistea si au început sa danseze.
A fost o zi plina de evenimente, o zi în care a triumfat spiritul antreprenorial, bucuria obţinerii primilor bani cinstiţi.
Fără ajutorul scolii în mod deosebit(si mă refer la optionale de educatie antreprenoriala), societatea si părintii au inoculat acest spirit copiilor, pregătindu-i pentru ce va urma, ei trebuie doar bine organizati, în rest îşi fac treaba excelent.
Sunt mândru de toti copii acestei scoli, dar mai mândru sunt de copii de la a V a E care au reuşit performanţa de a vinde produse(hand made, popcorn si ciocolata calda), de a juca o sceneta cu trei reprezentatii, de a inventa un joc cu premii care le-au adus în final aproape 12 milioane de lei!!!!!
Este de necrezut, nu?
Cu banii obtinuti de toti elevii(vreo 2000!?) vom construi un foişor uriaş pentru orele în aer liber. Bravo, copii!
joi, 22 aprilie 2010
Podul monumental în formă de ,,S'', unic în ţară din Sângeorz Băi!
Azi despre:
Podul monumental
Staţiune balneoclimaterica din judeţul Bistriţa-Năsăud, situată la poalele munţilor Rodnei, acesta staţiune de renume în perioada comunistă, nu-şi mai regăseşte calea...turistică, deşi are cu se mândri.
Podul acesta pe care vreau să-l văd are o forma ciudată de ,,S'' ceea ce îl face unicat între podurile din ţara noastră şi se afla în localitatea componentă Cormaia( din păcate nu stiu dacă este pietonal, rutier sau feroviar,pentru că informaţia mea nu este completă).
Ce aş mai vrea să văd sau să vizitez aici: Casa memoriala a lui Liviu Rebreanu din Maieru, depunerile de carbonat de calciu de la Valea Borcutului(vagi asemănări cu Pamukale din Turcia), biserica maramureseană ,,de peste apă".
Podul monumental
Staţiune balneoclimaterica din judeţul Bistriţa-Năsăud, situată la poalele munţilor Rodnei, acesta staţiune de renume în perioada comunistă, nu-şi mai regăseşte calea...turistică, deşi are cu se mândri.
Podul acesta pe care vreau să-l văd are o forma ciudată de ,,S'' ceea ce îl face unicat între podurile din ţara noastră şi se afla în localitatea componentă Cormaia( din păcate nu stiu dacă este pietonal, rutier sau feroviar,pentru că informaţia mea nu este completă).
Ce aş mai vrea să văd sau să vizitez aici: Casa memoriala a lui Liviu Rebreanu din Maieru, depunerile de carbonat de calciu de la Valea Borcutului(vagi asemănări cu Pamukale din Turcia), biserica maramureseană ,,de peste apă".
marți, 20 aprilie 2010
Câteva precizări despre vulcanul islandez Eyjafjallajökull
Mă supără situaţia acesta cu erupţia vulcanului, din mai multe motive care nu ţin de milioanele de pasageri care stau în aeroporturi ci de precizarile care ar trebui să vină de la specialisti, care culmea, nu mai sunt invitati, si mă refer aici la geologi sau vulcanologi. Plus că au apărut temeri că acesta erupţie face parte dintr-o ecuaţie planetară similara cu subiectul filmului 2012.
Precizări...tehnice
1.Vulcanul Eyjafjallajökull se află în sudul Islandei si are altitudinea de 1666(?) de metri, si este situat la est de capitala Reykjavik;
2.Insula Islanda este cea mai mare insulă vulcanică de pe Glob, fiind situată la capătul nordic al marelui rift atlantic( rift: crăpătura formată de curentii magmatici din manta între două plăci tectonice cu sensuri diferite), rift din care se mai ridica vulcani precum Jan Mayen, Teide din Tenerife/Canare, vulcanii din Azore, Capul Verde si Ascension;
3.Vulcanii islandezi, în număr de 100, din care 30 activi si foarte activi, nu sunt vulcani propriu-zisi, cu caracteristici de con înalt, coş sau crater, ci sunt eruptii longitudinale localizate pe mijlocul insulei pe o directie NE-SV, asta pentru că riftul trece prin mijlocul insulei.
4.Vulcanii de tip islandez se caracterizează prin curgeri de lave bazice în lungul unor crăpături ce pot atinge si 20 de kilometri. Cea mai cunoscută este linia Laky (gresit asociata cu un vulcan) pentru ca în lungul ei sunt 150 de miniconuri cu înăltime de maxim 150 de metri. Un alt vulcan cunoscut este Hekla, iar cea mai devastatoare eruptie de cenusă vulcanica din Islanda s-a produs pe insula Heimaey(in 1973, acoperind cu cenusa orasul Vestmannacjyar), la sud de Eyjafjallajökull, pe aceeasi linie de rift asociată si cu apariţia în anii '60 a insulei Surtsey.
Cenuşa vulcanică
1.Este un material foarte fin, rezultat din arderea particulelor de lavă sau din fărâmiţarea materialului cazut în crater.
2.Una dintre cele mai mari eruptii de cenuşă, numite de specialisti ,,val de praf vulcanic", a avut loc în 1982, în vulcanul El Chicon din Mexic, când cenusa si praful vulcanic au ajuns în stratosfera la 30 de kilometri înaltime, răspânditi de curetii Jet-stream( ce au viteze de sute de kilometri pe ora) în toata emisfera nordica, generând cel mai rece august din toate timpurile din America de Nord, ca si o cumplita iarna între 1982 si 1983.
3.Datorita eruptiei vulcanului Galunggung din Indonezia tot din 1982, unui Boeing 747 al British Airlines, care zbura la 12 000 de metri i s-au oprit motoarele timp de 16 minute, aterizând fortat la Jakarta. Alti vulcani ,,cenuşari" sunt Irazu din Costa Rica, Tambora din Indonezia, Fuego din Guatemala, Katmai din Alaska si Pinatubo din Filipine, cu o eruptie catastrofala în 1991, ce a acoperit luni întregi tot sudestul Asiei.
Concluzii
1.Incălzirea Terrei, ca în filmul 2012 nu este posibila, iar acest lucru ar trebui sa fie ,,anuntat,, de eruptia marilor vulcani din toata lumea.
2. Cutremurele recente au legatura doar partial cu eruptiile vulcanice, cum ar fi zonele din Chile sau din Indonezia, iar cel din China nu are legatura cu vulcanismul, la fel ca si în tara noastra.
3.Eruptii de cenusa vulcanica au mai avut loc si au avut urmari infinit mai catastrofale decât deranjul sutelor de pasageri europeni care si-au amintit pentru o saptamâna că sunt oameni si nu semizei tehnologici.
luni, 19 aprilie 2010
Fosta staţiune Solca şi durerea unui localnic
Am primit pe mail de la Alexandru, o reactie la câteva postari facute despre Solca si împrejurimile acestui oras bucovinean. Dupa cum veti observa, din cuvintele lui Alexandru razbate o tristete care vine si de la meleagurile copilariei( nu avem toti asa ceva ?) dar si de la gândul legat de ,,ce ar fi putut deveni Solca".
,,Am placerea de a te saluta si de a-ti spune ca e bine ceea ce faci. Daca ar exista mai multi sau ai avea o buna echipa cred ca turismul romanesc ar avea doar de cistigat.... insa ai dreptate, sunt si alti care ar trebui sa faca ceva pentru aceste zone, putine, dar care inca exista, frumoase si pe cale de a fi distruse. Am vazut o fotografie din ce ai publicat si vad ca padurea dispare intr-un mod.... ,uite am regasit doua foto mai clare si placute daca vrei sa le publici. Da cunosc o parte din obiceiuri, am vazut Pietrele Muierilor urmarind un traseu cu indicii care erau evidente, dese si pline de locuri unde apa cristalinacu mici izvoare te astepta sa iti potolesti setea, zone amenajate (perioada lui Ceausescu nu-mi pare rau ca s-a dus, imi lipsesc insa aceste frumuseti si "interesul" pentru natura). Asa cum ziceam era un orasel in care traiau in jur de 20.000 de persoane, unde in fiecare an veneau pentru a se trata cu izvoarele( ape minerale clorurosodice) captate la unu din cele doua "spitale", multi bolnavi, iar in fabrica de bere erau angajati in jur de 1.000 persoane in trei schimburi, iar in 2005 am ajuns sa aud ca tot orasul, de la primar pina la gunoier sau fie 200 in total??( n.m. in jur de 5000) suparat? trist? cine a facut bine si cine nu?.Nu stiu! Sti, cind ajungi si vezi ceea ce vezi, si sti cit a fost de frumos, cind vezi ceea ce a mai ramas... e dureros. Toate pasunile erau pline de animale care ofereau o brinza si un lapte extraordinar, si cind zic ca nu am regasit aceste arome e si pentru faptul ca orasul Solca este locul doi in Europa ca si puritate de atmosfera??? O zic alti, eu l-am simtit. Te salut si sper sa reusim intr-o zi sa bem si o bere impreuna( era foarte buna)."
Alexandru Tehanciuc
Câmpia Română- caracterizare fizico-geograficâ
Pozitia: în sudul țării;
LIMITE: N – Pod. Getic, Subcarpaţii Curburii, Pod. Moldovei
- S – Lunca Dunării;
- E – Lunca Dunării(Sectorul Baltilor)
- V – Lunca Dunării;
CARACTERISTICI: cea mai mare unitate de câmpie din România ;
altitudinea minima în Campia Siretului Inferior (5 – 6 m);
altitudinea maxima Campia Piteştilor 300 m;
s-a format prin sedimentare (nisipuri şi pietrişuri) într-un fost lac, la sfârşitul orogenezei alpine;
înclinată spre S şi E, lucru indicat de direcţia de curgere a râurilor: Oltul şi Jiul la S, Argeşul spre SE, Ialomiţa spre E, Buzău spre NE;
;acoperită de un strat de loess gros de 40 m care scade de la E la V;
crovuri = mici adâncituri de tasare în loess;
- 3 tipuri de câmpii: înalte(piemontane) se află la contactul cu podişurile şi cu Subcarpaţii (Piteştilor, Târgoviştei, Ploieştilor, Râmnicului), joase (de subsidenţă) se află la altitudini mici (C. Titu, C. Buzăului, C.Siretului Inferior), orizontale, netede (tabulare), cu dune şi crovuri (C. Găvanu-Burdea, C.Boianului, Burnasului, C. Vlăsiei);
Trei sectoare:Vestic (C. Olteniei), între Olt şi Dunăre, Central între Olt şi Argeş si Estic, între Argeş şi Prut;
CLIMA: factorii ce influenţează clima în această zonă sunt:
circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest;
circulaţia frecventa (geruri) a maselor de aer din NE;
t.m.a. 10° - 11° C şi sub 10° în zonele sudice;
pp.m.a – 500 – 700 mm/an dar şi 400 – 500 mm/an in est;
vânturile: Crivăţul, Vânturile de Vest, Austrul;
HIDROGRAFIA: Dunărea în S, Jiul, Oltul, Vedea, Dâmboviţa afluent al Argeşului, Mostiştea, Ialomiţa, Călmăţui, Buzău, Siret ,Prutul în NE;
LACURILE: în crovuri, partea estică (dulci: Plopu si sărate: Amara, L. Sărat) ,între dune, sectorul vestic, limane fluviale – Snagov, Căldăruşani, Mostiştea, hidroenergetice: Olt, Dunăre (Ostrovu Mare)
VEGETAŢIA: zona stepei în E, zona silvostepei în S şi E; zona de pădure: etajul stejarului fufos (cer şi gârniţă – sectorul central al C. Române), vegetaţie azonală în SV ;
SOLURILE: molisoluri cu cernoziomuri, argiluvisoluri:cu soluri brune şi brun roşcate;
joi, 15 aprilie 2010
Hotel Riviera din Sinaia, plus şi minus
Situat cam la stradă, cu iz de popas pentru camionagii, cu o priveliste interesantă(din pliant reiese că acesta este un vis, dominat de Crucea de pe Caraiman, care se afla în Buşteni??), acest hotel îţi rezervă totuşi surpize plăcute.
Aflat pe varianta ce ocoleşte Sinaia, în drum spre Bucureşti, îşi merită numele de rivieră sau de ,,margine", pentru că prin spatele lui curge linistită Prahova, dincolo de care se afla casa lui George Enescu şi cartierul Cumpătu. Cazarea se face separat de intrarea în restaurant într-o atmosferă glaciară, holul fiind prea mare ca sa fie încălzit, în schimb în camere este cald si bine, cu conditii de două stele la care se poate adauga chiar si un ,,+". Ce deranjează în faţă este zgomotul permanent făcut de traficul pe care îl stiti, iar în spate o pădurice de arini plus vreo câteva bălării din curte si vreo cincizeci de câini, strică cu totul cheful privitorului.
Mâncarea dă nota deosebită a hotelului, mai ales că este NON STOP, cu feluri traditionale(sarmale delicioase!) cu un vin al casei excelent, cu un mic dejun bunişor (cu variante la alegere) si cu ciorbe proaspete. Chelnerii au acea blazare caracteristică, de genul ,,multumeşte-mi că te bag în seamă", se miscă când mai repede când mai încet, iar unii nu reuşesc să-si steargă rictusul nici atunci când zâmbesc. Aici am observat un lucru interesant si anume ca multi turisti asa zişi de fiţe vin si mănâncă relativ ieftin, iar asta se vede după caii putere ai masinilor lor.
Aşa cum ziceam, plus şi minus.
Să nu-mi ziceţi că sunt două stele si nu trebuie să am pretenţii, pentru că nu m-am plâns de preţuri ci de servicii- şi asta parţial!
miercuri, 14 aprilie 2010
Mânăstirea Răteşti- Buzău
atât am reuşit să fotografiez în biserică, un pui mic mâncând colivă
o măicuţă răzbate cu greu prin zăpadă
un ponei de la ocolul silvic din apropiere
Atestată documentar ca un schit încă din 1634, acestă mânăstire este situată într-o zonă deosebită, în mijlocul unei păduri de fag de pe dealul subcarpatic Soimul.
Din comuna Berca, chiar după podul de peste Buzău, faceţi stânga şi treceţi prin satele Cojanu şi Răteşti, drumul începând să urce către ocolul silvic şi mai apoi către mănăstire şi seminar.
Biserica mare a mânăstirii este construită în 1844 cu două hramuri! Sfânta Treime şi Sfântul Dimitrie -Izvorâtorul de mir, iar la câtiva ani distanţă, în cimitir s-a ridicat biserica Invierea lui Lazăr.
Pictura este absolut superbă(din nou interdicţie la fotografiat) şi este creatia lui Nicolae Teodorescu şi a nepotului său, marele pictor de mai târziu, Gheorghe Tăttărăscu.
Lângă mânăstire functionează un seminar liceal aparţinând Episcopiei Buzăului şi Vrancei.
marți, 13 aprilie 2010
Semmeringul din Banat sau cea mai frumoasă cale ferată din România!
sursa-http://motosudvestresita.wordpress.com
Deşi blogul meu se bazează exclusiv pe zone, destinaţii sau locaţii turistice vizitate PERSONAL, nevoia de cunoaştere a cititorilor si ,,căutătorilor" acestui blog m-a îndemnat să încep acest minifoileton turistic.
Azi despre:
Semmeringul din Banat sau cea mai frumoasă cale ferată din România!
Semmeringul este un tren şi o cale ferată din Alpii austrieci, după care a fost construită şi calea ferată Oraviţa-Lişava- Gârlişte- Anina.
Zona acesta a muntilor Locvei este străbătută de o cale ferată absolut spectaculoasă care te poartă pe 33 de kilometri peste prăpăstii adânci, peste care au fost construite nu mai puţin de 10 viaducte şi 14 tuneluri.
Tăiată în stânca cristalină dură, începând din 1854 linia şerpuieşte prin păduri neumblate, prin zone fără nicio aşezare umană, pe o diferenta de nivel între cele doua capete de 337 de metri.
Locomotivele speciale care tractează cele trei trenuri mixte pe zi(marfa şi călători) trebuie să facă faţă unor curbe cu o deschidere de pâna la 114 metri.
duminică, 11 aprilie 2010
CASTELUL emblemă de PE LEŞul turismului românesc
Cel mai uşor este să critici. Oricum în România toată lumea critică pe toată lumea. Și cum turismul este o activitate pe care o practică aproape toată lumea iar ministerul este condus de doamna Udrea, asta duce lucrurile(criticile) la paroxism. Reflecţiile de mai jos sunt generate de o vizită la palat, după care m-am întrebat: Ce naiba facem noi aici, în ţara asta sau cu ţara asta?
Castelul nu m-a impresionat niciodată în mod deosebit, atât doar ca mândria de a călca pe acolo pe unde alergau Prinţesa Maria sau Prinţul Mihai sau pășea gânditoare Regina Elisabeta, era consumată frenetic de abundenţa de stiluri ce îmbrăcau fiecare cameră a palatului.
Urcând aleea- evident necurăţată- spre castel, într-o dimineaţă de martie, după ce am lăsat maşina în parcare și am plătit taxa- evident fără chitanţă- mă gândeam ce peisaj frumos a ales Regele Carol, pentru a construi castelul, probabil ca urmare a vizitelor la Mânăstirea Sinaia cea atât de dragă.
Se gândea probabil la Bavaria natală și la frumuseţea unui Neuschwanstein, în mare i-a reuşit( sau mai bine în mic!), decorul de tablou cu zăpezile de pe Furnica ce sunt întrerupte de verdele turnurilor și al copacilor, mai că te (a)duc cu gândul către Alpi și către Allgäu.
Cazi repede, la propriu, când dai de gheaţa groasă de pe alei și de tarabele cu ,,suveniruri" kitch, împreună cu marocanii, israelienii, francezii, germanii, englezii sau cu diferiţii vorbitori ai acestor limbi. Cauţi o bancă mai acătării, dar te așezi în merele glazurate ale unui comerciant, sau o iei în freză de la un bumerang aruncat de un vrăjitor măsliniu, flancat de două muieri ce încearcă să vândă o,,ffaţă dă masă tradiţeonală".
Dacă emblema castelelor si palatelor românesti nu este îngrijită si curăţată la propriu si la figurat, dacă se urmăreşte doar exploatarea patrimoniului si nu conservarea lui, dacă urme de respect turistic nu avem, normal că ce se afla sub castel ca importanţă, este mort si este un leş în putrefacţie.
Castelul nu m-a impresionat niciodată în mod deosebit, atât doar ca mândria de a călca pe acolo pe unde alergau Prinţesa Maria sau Prinţul Mihai sau pășea gânditoare Regina Elisabeta, era consumată frenetic de abundenţa de stiluri ce îmbrăcau fiecare cameră a palatului.
Urcând aleea- evident necurăţată- spre castel, într-o dimineaţă de martie, după ce am lăsat maşina în parcare și am plătit taxa- evident fără chitanţă- mă gândeam ce peisaj frumos a ales Regele Carol, pentru a construi castelul, probabil ca urmare a vizitelor la Mânăstirea Sinaia cea atât de dragă.
Se gândea probabil la Bavaria natală și la frumuseţea unui Neuschwanstein, în mare i-a reuşit( sau mai bine în mic!), decorul de tablou cu zăpezile de pe Furnica ce sunt întrerupte de verdele turnurilor și al copacilor, mai că te (a)duc cu gândul către Alpi și către Allgäu.
Cazi repede, la propriu, când dai de gheaţa groasă de pe alei și de tarabele cu ,,suveniruri" kitch, împreună cu marocanii, israelienii, francezii, germanii, englezii sau cu diferiţii vorbitori ai acestor limbi. Cauţi o bancă mai acătării, dar te așezi în merele glazurate ale unui comerciant, sau o iei în freză de la un bumerang aruncat de un vrăjitor măsliniu, flancat de două muieri ce încearcă să vândă o,,ffaţă dă masă tradiţeonală".
Dacă emblema castelelor si palatelor românesti nu este îngrijită si curăţată la propriu si la figurat, dacă se urmăreşte doar exploatarea patrimoniului si nu conservarea lui, dacă urme de respect turistic nu avem, normal că ce se afla sub castel ca importanţă, este mort si este un leş în putrefacţie.
joi, 8 aprilie 2010
Grupa Banatului si Poiana Ruscă- caracterizare fizico-gegrafică
POZITIA: Sudul Carpatilor Occidentali, la sud de Valea Muresului;
LIMITE: N - Valea Muresului;
S - Defileul Dunarii;
E - Culoarul Timis-Cerna, Culoarul Bistrei, Depresiunea Hateg;
V - Dealurile de Vest( Banatului);
CARACTERE GENERALE :
- altitudinea maxima 1446 m - Vf. Semenic, (1374 m - Vf. Pades Muntii Poiana Rusca);
- alcatuire geologica: - sisturi cristaline+ calcare+ roci magmatice;
- relief carstic:Cheile Nerei, Cheile Carasului, Pestera Comarnic;
- altitudinea scade de la est la vest;
- Defileul Dunarii: 144 km - cel mai lung din Europa;
- foarte fragmentaţi( discontinui);
SUBDIVIZIUNI: Muntii Semenic, Almajului, Locvei, Dognecei, Depresiunea Almajului si Caras -Ezeris, Muntii Aninei, Muntii Poiana Rusca, Cul. Timiş – Cerna- Bistra.
CLIMA: factorii ce influenţează clima în această zonă sunt:
- circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest
- relieful;
- t.m.a. 0° - 6° C si 6-10 + 10-11 in Defilel Dunarii;
- pp.m.a – 1000 – 1200 mm/an şi peste 1200 mm/an în unele masive muntoase
- vânturile: Vânturile de Vest si Austrul+ fenomene de foehn;
- nuanţe climatice: submediteraneana;
- Etaje ce climă: climat montan si de dealuri inalte;
HIDROGRAFIA: Timisul, Nera,Carasul,Birzava, Bega, Mures si Dunarea
LACURILE: lacuri carstice temporare;Portile de Fier– lac hidroenergetic pe Dunare,lacuri de acumulare pe Birzava;
VEGETATIA: zone de vegetatie :zona padurilor cu:
- et. stejarului – in regiunile joase – gorun;
- et. fagului 600-1200 m;
- et. coniferelor 1200-1800 m (molid, brad, pin, zada) – Semenic;
- Vegetatie submediteraneeana – iasomie, liliac,carpinita si mojdrean;
FAUNA: veverita, mistret, lup, jder, vipera cu corn, scorpion
SOLURI:: argiluvisoluri – brune, brun roscate,,cambisoluri (brune acide) si spodosoluri (podzoluri,)
LIMITE: N - Valea Muresului;
S - Defileul Dunarii;
E - Culoarul Timis-Cerna, Culoarul Bistrei, Depresiunea Hateg;
V - Dealurile de Vest( Banatului);
CARACTERE GENERALE :
- altitudinea maxima 1446 m - Vf. Semenic, (1374 m - Vf. Pades Muntii Poiana Rusca);
- alcatuire geologica: - sisturi cristaline+ calcare+ roci magmatice;
- relief carstic:Cheile Nerei, Cheile Carasului, Pestera Comarnic;
- altitudinea scade de la est la vest;
- Defileul Dunarii: 144 km - cel mai lung din Europa;
- foarte fragmentaţi( discontinui);
SUBDIVIZIUNI: Muntii Semenic, Almajului, Locvei, Dognecei, Depresiunea Almajului si Caras -Ezeris, Muntii Aninei, Muntii Poiana Rusca, Cul. Timiş – Cerna- Bistra.
CLIMA: factorii ce influenţează clima în această zonă sunt:
- circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest
- relieful;
- t.m.a. 0° - 6° C si 6-10 + 10-11 in Defilel Dunarii;
- pp.m.a – 1000 – 1200 mm/an şi peste 1200 mm/an în unele masive muntoase
- vânturile: Vânturile de Vest si Austrul+ fenomene de foehn;
- nuanţe climatice: submediteraneana;
- Etaje ce climă: climat montan si de dealuri inalte;
HIDROGRAFIA: Timisul, Nera,Carasul,Birzava, Bega, Mures si Dunarea
LACURILE: lacuri carstice temporare;Portile de Fier– lac hidroenergetic pe Dunare,lacuri de acumulare pe Birzava;
VEGETATIA: zone de vegetatie :zona padurilor cu:
- et. stejarului – in regiunile joase – gorun;
- et. fagului 600-1200 m;
- et. coniferelor 1200-1800 m (molid, brad, pin, zada) – Semenic;
- Vegetatie submediteraneeana – iasomie, liliac,carpinita si mojdrean;
FAUNA: veverita, mistret, lup, jder, vipera cu corn, scorpion
SOLURI:: argiluvisoluri – brune, brun roscate,,cambisoluri (brune acide) si spodosoluri (podzoluri,)
miercuri, 7 aprilie 2010
Transfăgărăşanul- şoseaua alpină transformată în mândrie naţională
Ridată şi obosită de la Curtea de Argeş- Arefu până la Bâlea Lac, netedă şi neastâmpărată de la Bâlea Lac la Bâlea Cascadă, această şosea numită oficial DN 7C, este ea însăşi un obiectiv turistic care te poartă către alte câteva zone ce merită văzute.
Cei 92 de kilometri oficiali de la Arefu(unde se afla hidrocentrala) la Cârţişoara, sunt parcurşi de turişti cu maşina trecând prin Cheile Argeşului unde se află Cetatea lui Tepeş de la Poienari, apoi pe la Lacul şi barajul Vidraru-cel mai înalt din ţară, apoi pe lângă lac şi în cele din urmă, după trecerea prin tunelul de la Capra(aprox. 900 metri lungime) se ajunge în golul alpin de la Lacul Bâlea, pentru ca pe versantul opus, la coborâre să admiraţi Cascada Bâlea.
Construită între anii 1970-1974 de către mineri si militari de geniu, această şosea care se îndreaptă spre nori are punctul maxim de altitudine la 2042 de metri(nu este cea mai înaltă din ţară, ci Transalpina care trece peste Parâng şi are maximul la 2241) si spune povestea a sute de muncitori salahori care şi-au pierdut viaţa pentru un vis, un vis frumos, devenit realitate.
Se spune că Ceauşescu a dorit un drum de culme, chiar dacă funcţiona doar patru luni( între iulie si octombrie, de obicei), ca o alternativă turistică, economică si militaro-strategică la cele două văi ce încadrează Culmea Făgăraşului, Oltul şi Dâmboviţa+Prahova, la fel cum a procedat şi cu Canalul Dunăre- Marea Neagră.
Legendele militare vorbesc şi de spre un tunel pe sub munte ce ar asigura trecerea trupelor în Transilvania, în cazul ocupării acesteia şi a şoselelor de vale sau de altitudine.
Date tehnice:
-construcţie între 1970 şi 1974;
-lungime: 92 kilometri;
-poduri si viaducte: 27;
-benzi de circulaţie: 2;
-3 de milioane de tone de rocă excavate;
-altitudine maximă a şoselei: 2042 m;
-altitudine maximă a munţilor: Vârful Moldoveanu 2544 m;
-viteza medie la urcare: 30 km/h dinspre Arefu spre Bâlea;
-viteza medie la coborâre: 50 km/h dinspre Bâlea spre Cârţişoara;
-stare drum: bună, cel mai prost sector este între Barajul Vidraru si Cabana Capra;
-mândrie naţională: nota 10!
marți, 6 aprilie 2010
Pastila de turism sau ce aş vrea să văd în România
Deşi blogul meu se bazează exclusiv pe zone, destinaţii sau locaţii turistice vizitate PERSONAL, nevoia de cunoaştere a cititorilor si ,,căutătorilor" acestui blog m-a îndemnat să încep acest minifoileton turistic.
Azi despre:
Podul Uriaşilor din Ponoarele, Mehedinţi
O situaţie unică în Europa se întâmplă la Ponoarele, în judeţul Mehedinţi, comună aflată la patru kilometri de orăşelul Baia de Aramă ( singurul din Podişul Mehedinţi).
Este vorba de Podul Uriaşilor, Podul lui Dumnezeu sau Podul natural de la Ponoare, unde pe tavanul unei peşteri prăbuşite parţial s-a amenajat o şosea, nemaifiind nevoie de infrastructura pilonilor.
Inălţimea naturală a podului este de 10 metri iar lungimea de 25, si se poate trece cu masini mari, el realizând legatura între casele din comună.
Aş sta o săptămână în zonă, pentru a admira Padurea de liliac salbatic (o sarbatoare are loc aici în prima duminică din mai) -imaginati-vă mirosul; aş vizita zătoanele sălbatice care azi pot aparea în doline si mâine pot dispărea (lacuri carstice); cheile si peştera Bulba plus peştera Ponoare dacă ar fi amenajate, ceea ce nu cred.
Azi despre:
Podul Uriaşilor din Ponoarele, Mehedinţi
O situaţie unică în Europa se întâmplă la Ponoarele, în judeţul Mehedinţi, comună aflată la patru kilometri de orăşelul Baia de Aramă ( singurul din Podişul Mehedinţi).
Este vorba de Podul Uriaşilor, Podul lui Dumnezeu sau Podul natural de la Ponoare, unde pe tavanul unei peşteri prăbuşite parţial s-a amenajat o şosea, nemaifiind nevoie de infrastructura pilonilor.
Inălţimea naturală a podului este de 10 metri iar lungimea de 25, si se poate trece cu masini mari, el realizând legatura între casele din comună.
Aş sta o săptămână în zonă, pentru a admira Padurea de liliac salbatic (o sarbatoare are loc aici în prima duminică din mai) -imaginati-vă mirosul; aş vizita zătoanele sălbatice care azi pot aparea în doline si mâine pot dispărea (lacuri carstice); cheile si peştera Bulba plus peştera Ponoare dacă ar fi amenajate, ceea ce nu cred.
luni, 5 aprilie 2010
Cota 2000 din Sinaia- poze şi impresii de paltonar
De la cota 1400 şi până la cota 2000 telecabina face cam şapte minute, timp în care respiraţia îţi este tăiată de peisaj și de... scăderea de presiune. Un martie cu o zăpadă cum n-a fost nici în ianuarie sau decembrie.
Valul de nori ce se ridică precum un zid vaporos, mă trezește din reverie și-mi dă ocazia să constat, că n-am de ce să fiu invidios pe schiori- oricum nu aparțin acelei lumi- pentru că pot obține asemenea imagini și pot trăi asemenea sentimente...înălţătoare.
Jumătate de cabană situată sub zăpadă și un WC răcoros... nevoie mare. Acest lucru este absolut normal aici. Exact ca și cei 2180 de metri ai Muntelui Furnica- ce întâmplare!, cel care străjuieşte Sinaia de sute de ani.
Chiciura sau promoroaca reprezintă un fenomen meteorologic ce se întâmplă pe Platoul Bucegilor timp de opt luni pe an, doar că acum s-a suprapus și peste un strat de zăpadă consistent, acoperind tot ce înseamnă fir, antenă sau crenguţă( bine crenguţă nu, că nu există aici).
După o săptămână, imaginile de la televiziuni arătau domnişoare care se bronzau pe aceste bănci sau macho-clubb-eri bronzându-şi pectoralii. Oricum fiţele şi firmele trebuie arătate, chiar dacă nu ştim să schiem, măcar avem clăpari dă... fiţe.
Preţurile la 2000 de metri sunt pe măsura altimetrului. Nu asta este important, ci felul în care se pregăteşte mâncarea de post, pe căramizi și cu gaze. Și când te gândeşti că sunt ,,oraşe" în ţară unde acesta este încă un vis. De... este Valea Prahovei!
joi, 1 aprilie 2010
Mânăstirea Ciolanu- în mijlocul liniştii
Ajungeţi la mânăstirea ce poarta numele unui fost mare boier, prin Buzău-Vipereşti-Tisău( la primul indicator sunt 22 km.) sau continuati după Vipereşti-Sătuc( lăsând pe dreapta Berca) pe drumul naţional, până în comuna Măgura, unde la capatul ei faceti stânga și mergeți 7 kilometri printr-o pădure deasă şi sălbatică. Coordonate GPS: 45/14/8.95 N; 26/32/55.03E
,,Mijlocul liniştii" înseamnă trei turle pierdute printre fagii și stejarii dintr-o mare poiană, situată chiar pe vârful Dealului Ciolanu, unul dintre cei mai importanti din Subcarpaţii Curburii sau din Subcarpatii Buzăului.
Biserica mare cu hramul Sf. Ap. Petru si Pavel a fost construita în 1828 si refacută în 1860( lângă una mai veche din 1590), cu o pictura interioară splendidă, pe care n-am cum să o redau pentru că baba cloanţa de la intrare aproape că m-a afurisit când a văzut aparatul de fotografiat. Ai fi spus că păzește Sfântul Graal și nu o bisericuţă.
Dincolo de dezamagirea produsă de întâlnirea cu muma pădurii, deși mânăstirea este de călugari, am rămas cu o parte din suflet lipită de frumuseţea discretă a bisericii, de liniştea curată a zonei si de încremenirea sculpturilor de pe deal.
Aş vrea să merg și vara acolo, pentru că peisajul ar fi infinit mai verde chiar dacă n-aş mai regăsi liniştea aceea de sfârşit de lume.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Re-Descoperă România Episodul 12. Planul înclinat de la Covasna. Lecția de fizică cu bușteni
Oraș stațiune Covasna, Județul Covasna, Depresiunea Brașovului, Munții Întorsurii, Carpații Orientali sursa foto: colecție personală Ap...
-
Principalele zece lacuri din ţara noastră sunt situate în trepte și forme de relief diferite şi sunt dintr-o varietate de tipuri genetice....
-
Carpaţii Orientali Pasul Prislop (1416 m) - între Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului; şoseaua Borşa-Vatra Dornei; cel mai ...
-
Ce este Medugorje? Un loc sfânt, un loc cu o semnificație specială în inima fiecărui credincios, fie el romano- catolic, greco-catolic sa...