Se afișează postările cu eticheta fortificaţii transilvane. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fortificaţii transilvane. Afișați toate postările

duminică, 22 septembrie 2024

Re-Descoperă România Episodul 7. Cele 15 ,,Ţări” din România şi obiectivele turistice ale acestora

plecatdeacasa.net

101 locuri românești 

Februarie 2011

 

Între secolele X-XVI pe diferite hărţi şi în diferite scrieri, apar menţionate o serie de formaţiuni social, cultural-politice numite ,,ţări" şi dispuse, de obicei, în zonele depresionare ale munţilor sau podişurilor, apărate natural şi cu locuire permanentă.

La un moment dat erau menţionate în documente 20 de ,,ţări" sau ,,terra", care încep să se consolideze ca entităţi sau nuclee statale mai ales după marea invazie tătară din 1242. Între ,,ţările" pe care nu le-am caracterizat pentru ca şi-au pierdut cumva trăsăturile istorice, geografice şi culturale enumăr: Ţara Severinului, Ţara Berladnicilor şi a Bolohovenilor din Moldova, Ţara Crişurilor, în rest, mai jos, aveţi locaţia şi principalele obiective turistice din cele mai cunoscute zone etnografice de la noi.

  1. Ţara Haţegului reprezintă regiunea aferentă Depresiunii Haţeg, situată între Munţii Poiana Ruscă la vest, Munţii Retezat la sud, Munţii Şureanu la est şi Culoarul Orăştiei la nord. Obiective Turistice: Cetatea Colț(presupusul Castel din Carpați al lui Jules Verne),Mănăstirea Colț, Biserica Densuş; Rezervaţia de zimbri din Pădurea Slivuţ; Biserica Sântămaria Orlea; Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei aflate în patrimoniul UNESCO şi Mănăstirea Prislop din satul Silvaşu de Sus, acolo unde se află mormântul părintelui Arsenie Boca.
  2. Ţara Lăpuşului  este regiunea suprapusă peste Depresiunea Lăpuş, încadrată la sud de abrupturile Podişului Someşan şi Culmea Breaza iar la nord de Munţii Ţibleşului, în vest se află Culmea Preluca(Dealurile de Vest). Obiective Turistice: bisericile din lemn cum este cea din satul Rogoz, monument UNESCO sau Mânăstirea Rohia, unde este mormântul preotului Nicolae Steinhardt;
  3. Ţara Oaşului reprezintă regiunea care se suprapune peste Depresiunea Oaşului, situată la poalele Munţilor Oaş, cu deschidere către Dealurile şi Câmpia de Vest, pe teritoriul judeţului Satu Mare. Obiective turistice: porţile monumentale de lemn; sărbătorile primăverii ca ,,Sâmbra oilor" din comuna Certeze; muzeul Ţării Oaşului din oraşul Negreşti Oaş; nunțile opulente ale localnicilor.

4.     Țara Maramureșului este asociată marii depresiuni intramontane a Maramureşului, dar şi zonelor aferente din județul cu acelasi nume. Este marginită la est de Munţii Maramureşului, la sud şi vest de Munţii Rodnei, Ţibleş şi Gutâi, iar la nord de Tisa, unde se află graniţa cu Ucraina, continuându-se şi dincolo, cu regiunea omonimă din ţara vecină. Obiective turistice: bisericile din lemn intrate în patrimoniul mondial UNESCO: Bârsana (biserica din sat şi nu mănăstirea!), Poienile Izei, Surdeşti, Budești.  Apoi tradiţiile şi obiceiurile păstrate de sute de ani; Cimitirul vesel de la Săpânţa dar şi cergile realizate aici; Memorialul victimelor Comunismului de la Sighet; mocăniţa de pe Valea Vaserului; staţiunile balneoclimaterice de la Ocna Şugatag şi Coştiui sau Complexul turistic Borşa.

5.     Țara Loviștei este situată între grupele montane ale Carpaţilor Meridionali, între Făgăraş la est şi Parâng la vest. Depresiunea Loviştei cuprinde spatiul mai larg creat de râul Olt, la confluenţa cu Lotrul. Obiective turistice: Mânăstirea Cornetu, singura pe sub care trece calea ferată!; Turnul lui Doancă, din epoca romană; Defileul Latoriţei şi valea Lotrului cu staţiunea Voineasa; Festivalul Open Air Blues Brezoi, devenit un fenomen, la sfârșitul lui iulie.

6.     Țara Bârsei este suprapusă peste partea de central-sudică a Depresiunii Braşovului, cu nume luat de la râul şi munţii din apropierea oraşului cunoscuţi sub numele de Postăvaru si Piatra Mare. Mărginită de munţii cu acelaşi nume la sud, de Munţii Perşani la vest, Întorsurii la sud-est şi porţiunile nordice ale Depresiunii Braşovului adică Depresiunea Baraolt şi Depresiunea Târgu Secuiesc.Obiective turistice: oraşul medieval Braşov cu toate construcţiile şi bisericile vechi; staţiunea de sporturi de iarnă Poiana Braşov; cetăţile ţărăneşti de la Feldioara, Hărman, Rotbav, Râşnov şi Prejmer, ultima în patrimoniul UNESCO; sărbătorile tradiţionale cu influente săseşti; Cetatea Codlei și abruptul Pietrei Craiului de lângă Zărnești.

7.     Țara Moților este  una dintre puţinele ,,ţări" care nu se suprapune în întregime peste o depresiune tectonică. În acest caz valea Arieşului reprezintă inima acestei ,,ţări". Este mărginită de două ,,ţări,, la vest şi anume cea a Beiuşului şi cea a Zarandului , iar spre est de Munţii Trascăului, spre sud de Munţii Metaliferi, iar spre nord de Munţii Vlădeasa. Veche vatră de trăire şi cultură românească, supusă la numeroase oprelişti, a generat cunoscutele răscoale conduse de Horea sau de Avram Iancu. Zona aceasta mai poartă numele şi de ,,Ţara Ţopilor” adică a lemnarilor, undeva între Vidra si Albac, şi a ,,Băeşilor”adică a minerilor, undeva între Câmpeni şi Brad. Obiective turistice: Panteonul moţilor de la Ţebea, lângă Brad, cu gorunul lui Horea; Muzeul aurului din Brad; obiectivele carstice cu peşteri, izbucuri, avenuri şi chei din platourile carstice Scărişoara, Padeş, Rădeasa, etc. sau  coloanele de bazalt Detunatele; Muzeul memorial Avram Iancu şi Târgul de pe Muntele Găina, ambele în comuna Vidra; Mănăstirea Lupşa; localităţile turistice Gârda de Sus, Arieşeni (cu pârtii de schi), Albac, Horea, Poiana Vadului.

8.     Țara Dornelor este recunoscută cu ,,inima" în centru Depresiunii Dornelor, zonă înconjurată de Munţii Suhard la vest, Călimani şi Giumalău la sud, Obcina Feredeu la nord şi Obcina Mestecăniş la est. Obiective turistice: staţiunea balneoclimaterică Vatra Dornei, cu posibilităţi de drumeţie pe Ouşoru, pe Suhard, pe Giumalău sau în Călimani; turbăriile-mlaştini oligotrofe- Poiana Stampei şi Şaru Dornei; tradiţiile şi obiceiurile de iarnă de la Dorna Candrenilor, Cârlibaba şi Şaru Dornei; satul Gura Haitii cu acces în Parcul Naţional Călimani (12 Apostoli, vf. Pietrosu și lacul Iezer şi la  fosta exploatare de sulf; Cheile Bistriţei sau ale Zugrenilor; 

9.     Țara Vrancei este o regiune de poveste care se întinde peste Depresiunea subcarpatică a Vrancei, extinzându-se şi peste dealuri, către Odobeşti şi Vidra şi către Munţii Vrancei, legată de legendele Vrâncioaiei şi de Ştefan cel Mare.Obiective turistice: defuncta staţiune Soveja, cu mausoleul eroilor căzuți în Primul Război Mondial şi cu casa memorială a geografului Simion Mehedinţi; costumele şi măştile populare tradiţionale; Cascada sau Săritoarea Putnei, lângă localitatea turistică Lepşa; târgurile şi nedeile tradiţionale de la Vidra şi Nereju.

10.  Țara Făgărașului-Oltului apare în documente ca Terra Blachorum- situată la poalele Munţilor Făgăraş, între abrupturile podişului Hârtibaciului /Târnavelor şi abruptul şi mai impresionant al Munţilor Făgăraş, mărginită la est de Munţii Perşani şi Ţara Bârsei şi la vest de Mărginimea Sibiului. Obiective turistice: Cetatea Făgăraşului cu bustul Doamnei Stanca; Complexul turistic Sâmbăta de Sus, Herghelia de la Sâmbăta, Mânăstirea Brâncoveanu; Muzeul memorial al lui Badea Cârţan de la Cârţişoara; traseele turistice spre munţii Făgăraş; nordul şoselei Transfăgărăşene; casele săseşti şi tradiţiile populare.

11.  Țara Zarandului este situată în ulucul depresionar dintre Munţii Codru-Moma la nord şi Muntii Zarandului la sud, având o deschidere largă spre Câmpia de Vest şi legături pe valea Crişului Alb cu Ţara Moţilor, iar peste culme la nord cu Ţara Beiuşului. Obiective turistice: orasul Sebiş cu un monument de arhitectură ,,Clădirea Morii" cu 365 de ferestre; muzeul memorial al scriitorului Ioan Slavici în castelul Bohus; cetatea Ineului cu monumetul închinat lui Gheorghe Doja; staţiunea Moneasa cu ape termale şi cu exploatarea de marmură; rezervaţia ,,Dosul Laurului,, cu o poiană de laur, unică în ţară;

12.  Țara Chioarului este situată la sud de depresiunea Baia Mare şi la vest de Ţara Lăpuşului, încadrată de Podişul Someşan şi Culmea Preluca la sud şi est şi de Dealurile de Vest la vest; Obiective turistice: zonă folclorică cu coruri bărbăteşti  de fluieraşi dar şi una etnografică cu case tradiţionale; Cheile Chioarului;

13.  Ţara Codrului este un spațiu mai puţin cunoscut şi mai izolat; este situată în nordul Dealurilor Silvaniei, de o parte şi de alta a Culmii Codrului, în fapt un mic munte din șisturi cristaline, cu o lungime de 28 de kilometri, este mărginită la sud de zona Cehului Silvaniei, la vest de treptele mai joase ale dealurilor ce coboară spre Câmpia Someşului, iar la est de Depresiunea Baia Mare şi de Ţara Chioarului.Obiective turistice deosebite nu are, doar că păstreaza bine tradiţiile şi obiceiurile unei populaţii româneşti statornice şi mândre, într-o zonă apărată natural, cu păduri întinse de fag şi stejar; multe biserici de lemn în județul Sălaj.

14.  Țara Năsăudului se suprapune peste dealurile cu acelaşi nume din nordul Transilvaniei, situată la poalele Munţilor Rodnei şi Ţibleşului; Obiective turistice: portul popular deosebit al bărbaţilor cu pălării cu pene de păun; casa memorială a scriitorului Liviu Rebreanu şi  cea a poetului George Coşbuc în localităţile cu acelaşi nume; staţiunea balneoclimaterică Sângeorz Băi;

15.  Ţara Beiuşului este suprapusă peste depresiunea-golf cu acelaşi nume și traversată de Crişul Negru. Este mărginită la nord de Munţii Pădurea Craiului, la sud de Munţii Codru-Moma, are legături intense cu Ţara Moţilor, peste pasul Vârfurile şi cu Ţara Zarandului, și o deschidere mare către Câmpia şi Dealurile Crişene; Obiective turistice: puncte de plecare din oraşul Beiuș, către Peştera Meziad, comuna Pietroasa unde se află Peştera Urşilor( sat Chişcău); bisericile din lemn din Petreasa, Rieni,Tutoreni,Tărcăiţa, Brădet; centre de artă populară cu costume populare, ţesături, mobilier, porţi sculptate, ceramică, cojocărit, dansuri populare; punct de plecare către staţiunea Stâna de Vale din masivul Vlădeasa şi către platoul carstic Padiş-Cetăţile Ponorului;Valea Sighiştelului.

duminică, 4 august 2024

Re-Descoperă România Episodul 2. Capela lui Isus din Odorheiu Secuiesc-unică, veche și părăsită

Am rearanjat o parte din postările mele din ultimii 16 ani. Vă invit la un foileton de aproape 100 de articole despre ce ar trebui să vedeți în România aceasta fabuloasă. 

Nota Bene: unii, mai slabi de înger (sic!) se vor ofusca că am scris numele Mântuitorului cu un singur ,,I". Capela fiind catolică și romano-catolicii scriind Isus cu un sigur ,,I",  am crezut de cuviință să respect acest lucru. Nu că ar conta acest amănunt insignifiant în ecuația credinței... Dar, e unii domle'...

1.     Capela lui Isus din Odorheiu Secuiesc-unică, veche și părăsită

 

Municipiul Odorheiu Secuiesc, Județul Harghita, Podișul Târnavelor, Depresiunea Colinară a Transilvaniei

 

Februarie 2010

 

Cine spune că secuii, sașii, ungurii sau rutenii nu sunt tot cetățeni români? Sunt,  fără tăgadă, şi, din păcate,  împrumută metehnele unei naţii prea sensibilă la aspectele materiale şi extrem de dezinteresată de cele cultural-istorice. Această capelă, care ar trebui sa apară în toate ghidurile turistice naţionale- şi veţi vedea de ce- este uitată chiar de către cei din Odorheiu Secuiesc de care, de altfel, aparţine administrativ.

Îmbrăcat bine și echipat cu aparatul de fotografiat, îmi fac timp într-o seară de iarnă şi plec de la hotel spre această minune istorică, aflată nu se ştie unde, la marginea orașului. Întreb la vreo două magazine, unde, contrar prejudecăților etnice tipic românești, mi se răspunde cu multă eleganţă, care este drumul de urmat.

Ajung la capelă într-o jumătate de oră (undeva la marginea oraşului pe drumul către Sighişoara) şi încep să o fotografiez pe dinafară, căci poarta din zidul înconjurător, sprijinit în contraforţi, ferecată bine. În acelaşi timp, îmi spun amărât că iar am nimerit un obiectiv turistic ciudat, de care nu ştie nimeni și pe care l-am găsit încuiat.

Întreb din nou, când ies în strada mare, un localnic despre custodele monumentului şi aflu de la acesta, într-o română aproximativă, că moşul și baba din casa de pe colţ au cheia de la capelă. Îl găsesc pe bătrân, care vorbea binişor româneşte pentru că, se laudă el, lucrase nouă ani la Petrila la mină şi intrăm în cele din urmă în incinta fortificată cu ziduri albe și groase.

M-a izbit imediat aerul rânced, de mucegai rece, ce răzbătea printre băncile joase, cariate şi dintre casetele tavanului cu picturi medievale (casetarea a avut loc în 1677). Am tras puternic aer în piept și îmbătat de întâlnirea cu aşa o minune arhitectonică încep să fotografiez cu nesaț.

Capela are o vechime apreciabilă, de prin secolul al XIII-lea, de când se presupune că este în picioare, fiind la origine capela unui cimitir al secuilor din zona de est a Transilvaniei. Asta o încadrează, fără discuție, în categoria celor mai vechi și mai interesante monumente de acest tip din România. Forma sa este și ea unică în România, de tip cuadrilobat (ca o cruce) și într-un stil care aminteşte de bisericile în stil romanic cu abside semicirculare. Secuii veniți aici prin secolele XII-XIII au închinat capela Inimii lui Isus, în maghiară ,,Jesus Szive ".

Am făcut un exerciţiu de imaginaţie legat de acest monument unic, iar în el vedeam o capeluţă albă, renovată, cu acoperiş de cupru (ultima intervenție de acest gen a vizat consolidarea zidurilor exterioare mâncate de umezeală, de mlaștina din lunca Târnavei Mari, undeva prin 1996). Avea pictura interioară cu motive religioase medievale refăcută, cu zidurile cu contraforţi reclădite, cu casa îngrijitorului/ custodelui încadrată în peisajul turistic şi cu multe lumini şi proiectoare, cu un chioşc cu pliante, cu indicatoare în oraş...

Din păcate, exercțiul meu s-a sfârșit mai repede decât a început, înecat în indolența unor autorități mult mai preocupate de o autonomie iluzorie, decât de promovarea unor obiective turistice unice, atât în limba română cât și în maghiară sau engleză. Ghidurile nu prea pomenesc despre asta, cel mult câteva site-uri din… Ungaria.

Pentru mai multe fotografii urmăriți postarea originală de acum 14 ani- AICI

sâmbătă, 25 noiembrie 2023

Câteva cetăți medievale din România

Alba Iulia

 

-Aiud( oraş, AB): ruinele cetăţii Aiudului din secolele XIV-XVI, cu biserică reformată în stil gotic şi cu interior renascentist;

-Alba Iulia: cetatea Alba Carolina, în stil Vauban, cu 7 bastioane; ruinele cetăţii medievale din secolele IX-X cu două bastioane;

-         Arad: cetatea Aradului din secolul al XVI lea în stil baroc, în forma de stea, cu cazemate;

Bonus: un film de pe canalul meu de youtube despre cetățile dacice din patrimoniul UNESCO

-         Arefu (AG): în satul Căpăţânenii Pamânteni, ruinele cetăţii de la Poienari , ridicată de Negru Vodă şi folosită de Vlad Ţepeş, din secolul al XIV lea, până la care urcă 1500 de trepte;       

-         Aleşd (oraș, BH); în localitatea Peştiş, ruinele cetăţii Şinteu-Piatra Şoimului, din secolul al XIII lea cu bastioane;

-         Apaţa (BV): ruinele unei cetăţi medievale cu un turn rămas în picioare, ridicată în secolul al XIVlea;         

-         -Aita Mare (CV): cetate ţărănească din secolul al XVI lea, cu ziduri de 8 metri si cu biserică în stil gotic;

-         -Adămuş (MS): cetate ţărănească din secolul al XVI lea;

-         -Apold (MS): cetate ţărănească din secolul al XVI lea, cu biserica evanghelică;în satele componente Daia, Şaeş şi Vulcan cetăţi ţărăneşti din secolele XV-XVI, cu biserici evanghelice de incintă;

-Almaşu (SJ): ruinele cetăţii Almaşului din secolul  al XIII lea, refăcută în secolul al XVII lea, foarte bine fortificată;

-         Agnita (oras, SB): cetate ţărănească, din secolele XIII- XVII,monument istoric, cu biserică evanghelică de la 1500, în stil gotic;

 

sâmbătă, 11 noiembrie 2023

Câteva ponturi, hinturi și destinații de trecut pe listele voastre.

Ghelința
Unele au fost intenții provizorii pentru declararea lor ca monumente UNESCO altele sunt deja în patrimoniul mondial,  ceea ce indică o anume valoare turistico-arhitecturală, îndeajuns de concretă pentru a ne face călători și gustători de frumos.

Biserica Sf. Ioan Botezătorul din satul Teţcoiu, comuna Mătăsaru, județul Dâmboviţa, construită în 1809 cu picturi deosebite;

Biserica de lemn Sf. Arh. Mihail şi Gavril din satul Rogoz, oraş Târgu Lăpuş, județul Maramureş, construită în 1663 cu decoraţiuni şi picturi din 1785;

Biserica romano- catolică din Ghelinţa, județul Covasna, construită înainte de 1241, biserică fortificată, pictată cu fresce de la 1330 şi cu tavan casetat;

Schitul Lespezi din satul Posada, oraş Comarnic, județul Prahova, cu biserica Sf. Treime din 1661 pictată de renumitul Pârvu Mutu;

Biserica evanghelică din comuna Dârjiu, jud. Harghita, construită în secolele XIV-XV, în stil romanic şi cu obiceiul unic de păstrare a cărnii de porc şi slăninei în turnul de nord, numită și ,,Biserica Şuncă şi Slănină”;

Biserica Înălţarea Sf. Cruci din comuna Pătrăuţi, jud. Suceava, ctitorită la 1487 de Ştefan cel Mare, cu valoroase picturi interioare şi exterioare;

Biserica evanghelică fortificată din Saschiz, judțul Mureş, ridicată la 1493 cu un turn gotic ce domina ansamblul ridicat în 1832 inspirat de celebrul Turn cu ceas din Sighișoara;

Biserica Sf. Arh. Mihail şi Gavril din satul Surdeşti, comuna Şiseşti, județul Maramureş, ridicată la 172, cu picturi interioare tempera pe pânză, cu al doilea turn din ţară de 54 metri, după cel al mânăstirii Bârsana de 62 de metri!

Biserica Sf. Petru din comuna Valea Viilor, jud. Sibiu, ridicată în secolul al XIII lea, şi fortificată în secolele următoare, cu ziduri groase şi înalte de până la 8 metri;

Ruinele cetăţii feudale ţărăneşti din com. Câlnic, județul Alba, construită înainte de 1267 cu biserică şi ziduri de apărare şi cu un turn numit Donjonul Siegfried;

Biserica de lemn Naşterea Maicii Domnului-din Vale, din comuna Ieud, județul Maramureş, ridicată începând cu 1699, supranumită Catedrala de lemn, cu o colecţie de icoane pe sticlă;


marți, 19 septembrie 2023

Mănăstirea Franciscană Deva- înființată de primii catolici bulgari

Ordin: Ordinul Călugărilor Franciscani Observanți- Ordinul Fraților Minori( Provincia Sfântul Rege Ștefan)

Hram: Adormirea Maicii Domnului, 15 august

Locație: Str.Progresului, nr.6, Municipiul Deva, județul Hunedoara

Nr. de călugări: 5 

Mănăstirea este construită de credincioșii bulgari de religie catolică în secolul al XVIII, aduși de comandantul de atunci al cetății, Generalul Steinville. Aparține barocului târziu și este construită din piatră si cărămidă cu valoroase decorațiuni interioare. 

Destinația ei a fost de  scoală de arte și meserii. Încă din secolul al XIII-lea rolul Ordinului Franciscan a fost acela de a-i ajuta pe săraci, iar astăzi reprezentanții acestuia fac același lucru în lumea întreagă.  Azi este sediu al Fundației Sfântul Francisc.

Biserica transformată în cămin, adăpostește  în ultimii ani foarte mulți copii orfani.
Biserica franciscană din cartierul devean Progresul găzduieşte, la ora actuală, aproape trei sute de copii orfani sau care provin din familii cu situaţie materială precară, cu vârste cuprinse între 2 şi 18 ani.  

În 1992  se înființează fundația Sfântul Francisc, pentru copiii săraci, abandonați sau orfani. Iniţiativa aparține preotului franciscan Bojte Csaba, care oferă mai mult decât o cazare și o masă, ci dorește să le ofere acestor copii un cămin, o familie și chiar...frați. Fundația dispune, la ora actuală, de o şcoală, o grădiniţă,  un cabinet medical, cantină şi o casă de oaspeţi. Programul copiiilor „înfiaţi” de fundaţie este foarte bine organizat. Merg la şcoală ori la grădiniţă, iar după cursuri sunt antrenaţi în diverse activităţi extra-şcolare. 

Părintele Bojte Csaba este preşedintele fundaţiei maghiare şi el organizează toate activităţile zilnice desfăşurate de copii. Cele necesare  îngrijirii copiilor sunt achiziţionate din donaţiile către fundație, cele mai multe, din străinătate. Pe lângă părintele Bojte Csaba, alţi câţiva zeci de voluntari se mai ocupă de educaţia acestor copii, încercând să-i facă să se simtă ca într-o adevărată familie „mai mare”. Fundația Sfântul Francisc avea în urmă cu câțiva ani, în zona Transilvaniei, 16 centre, unde erau îngrijiți peste 800 de copii sărmani. În județul Hunedoara există trei centre, la Deva, Orăștie și Petroșani. 

Primul pas a fost făcut la Deva, în 1993, când Mănăstirea Franciscană a fost restituită Ordinului, după ce fusese confiscată de comuniști. Clădirea mănăstirii a fost renovată și pusă la punct. Iar în 1998 a început totul, cu un proiect realizat împreună de reprezentanți ai bisericii și cei ai Guvernului de atunci. Și ca să le ofere alternative sociale copiilor săraci, în primul rând era nevoie de un “cămin”. 

Iar Mănăstirea Franciscană din Deva s-a dovedit a fi acest cămin. Reprezentanții Fundației Sfântul Francisc au achizitionat, rând pe rând, apartamentele dintr-un bloc aflat în apropierea mănăstirii franciscane, încă două case în zona de peste liniile ferate și încă o casă pe lângă stadion. Aceste locuințe s-au transformat în cămin pentru copiii sărmani.

 

De văzut în apropiere:

Mănăstirea franciscană cu biserică din sec al XV lea- Baia de Criș

duminică, 10 septembrie 2023

Cetatea Oradei și povestea Merdianului 0

Cetatea din Oradea va fi un obiectiv turistic impresionant, ca de altfel întregul oraș, total reabilitat cu cele mai multe fonduri europene atrase de un oraș din România (1 mld euro,  până în ian. 2023, oradea.ro). Un oraș cu populație asemănătoare condus haotic de 20 de ani este la polul opus și se numește Bacău! M-am bucurat pentru top10 fonduri europene: Oradea, Cluj, Timișoara, Iași, Galați Arad, Buzău, Reșița(!?), Bistrița și Constanța( urbanizehub.ro), dar m-am întristat pentru urbea în care trăiesc. Povestea Primului Meridian care trecea prin oraș o aflați în videoclip. Vă pupă proful Irașcu!

luni, 4 septembrie 2023

Ce obiective turistice din țara noastră sunt propuse pentru Monumente UNESCO


Se numește Lista Tentativă/Indicativă UNESCO. Fiecare țară are așa ceva. Obiective antropice și naturale excepționale, care ar trebui cunoscute de turiști. De ai noștri în primul rând, apoi prin promovare de către cei străini. 

Câți dintre noi am auzit de ele și câți le-am și vizitat sau ce înseamnă UNESCO? Sursa:  Comisia Natională a României pentru UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură)

- Mănăstirea Neamţ
- Biserici bizantine și post-bizantine din Curtea de Argeș
- Ansamblul Monumental din Târgu Jiu ( n.a. Brâncuși)
- Ansamblul rupestru Basarabi (n.a. zona Mufatlar, cariera de cretă Basarabi)
- Biserica „Trei Ierarhi” din Iași
- Culele din Valahia Mică( n.a. case cu turn, semi fortificate din Vâlcea, Gorj)
- Biserica Densuș ( n.a.piatră folosită de la cetățile daco-romane)
- Centrul istoric al orașului Alba Iulia ( n.a.Cetatea Bastionară Alba Carolina)
- Masivul Retezat
- Pietrosul Rodnei (vârful muntelui)
- Sînpetru (sit paleontologic)- asociat Geo Parcului Țara Hațegului
- Codrul secular Slătioara (pădure seculară)- Masivul Rarău
- Frontierele Imperiului Roman - Dacia
- Frontierele Imperiului Roman - Limesul Dunării
- Peisajul cultural minier Roșia Montană
- Centrul istoric al Sibiului și ansamblul său de pieţe
- Vechile sate Hollókő și Rimetea
și împrejurimile lor ( n.a. Județul Alba)

duminică, 2 aprilie 2023

Biserica din Prejmer-interior

Biserica fortificată Prejmer( Tartlau) din depresiunea Brașovului, este un monument deosebit, fiind cea mai frumoasă și celebră forțificație din zonă, inclusă în 1999 în patrimoniul mondial UNESCO. Un filmuleț care arată simplitatea și în același timp geniul arhitectural al sașilor brașoveni.

vineri, 27 mai 2022

Mănăstirea Maria Radna din județul Arad

 

Este situată pe dealul de la Radna (Lipova), la aproximativ 35 de kilometri de Arad. Mânăstirea catolică este cunoscută atât în ţară cât şi în străinătate, pentru pelerinajele care sunt organizate aici de mai multe ori pe an. Se pare că aceste pelerinaje au început în 1707. Legenda spune că soţia unui soldat dintr-un regiment oprit la Arad era extrem de bolnavă. Puţin înainte de a i se apropia sfârşitul, femeia a avut un moment de luciditate şi a spus celor apropiaţi că singura modalitate de a scăpa de ciuma care bântuia Aradul ar fi un pelerinaj la Radna. Se spune că cei care au ascultat-o şi au plecat în pelerinaj au scăpat de boala cumplită. Prima biserica a fost construită în 1520.

Bazilica din Maria-Radna a fost construită în acelaşi loc, unde au mai existat două biserici, una construită în 1520, iar cealaltă în 1651. Biserica de astăzi s-a construit în stil baroc târziu între anii 1756 şi 1767. Tabloul „Gnadenbild”, care îşi are originea la o tipografie din Italia de Nord în jurul anului 1650, a ajuns la Radna în 1686 printr-o donaţie. Mănăstirea de lângă biserică a fost construită în trei faze: aripa de vest începând cu anul 1727, aripa de sud în anul 1743 şi partea care este ataşată faţadei principale începând cu anii 1823. În anul 1911 au fost înălţate ambele turnuri ale bisericii cu câte 30 de metri. Un incendiu a distrus în anul 1923 structura de lemn a acoperişului bisericii şi a mănăstirii. Ultima renovare a bisericii a fost făcută începând cu anii 1971, ocazie cu care s-a reînnoit tencuiala exterioară, picturile din interiorul bisericii fiind deasemenea renovate, inclusiv fresca de pe tavan, lucrare a fraţilor Millthaler din Arad.


Congregaţie:
Ordinul Călugărilor Franciscani Observanţi- Ordinul Fraţilor Minori (Provincia Sfântul Rege Ştefan)

Hram: Buna Vestire

Locaţie: Piaţa Avram Iancu, nr. 1, 315401, oraş Lipova, jud. Arad

Tel: 0257 563092

Mail: reinholz@mariaradna.com

Web: mariaradna.com

Nr. persoane consacrate:-

Responsabil: Pr. Andreas Reinholz

Locuri de cazare: Casa Hildegardis-www.caritas-lipova.ro

Pelerinaje: Pelerinajul de Adormirea Maicii Domnului, cel mai mare din sud-vestul ţării

 

Începând din 2003, de la data de 1 octombrie călugării franciscani observanţi, după o bogată şi multiseculară prezenţă, părăsesc mănăstirea din Maria-Radna, din lipsă de fraţi. Din acest moment întreaga viaţă a acestui loc de pelerinaj este încredinţată clerului diecezan. Primul paroh din cadrul clerului diecezan este numit în persoana părintelui Andreas Reinholz, Canonicus Arhidiaconus în cadrul Capitolului Catedralei Diecezei Romano-Catolice de Timişoara.

duminică, 10 iunie 2018

Mănăstirea Franciscană Lăzarea




Mănăstirea Franciscană din Lăzarea, județul Harghita, a fost construită în secolul XVII. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010. Lângă satul Lăzarea se înalță muntele Szármány care a fost mult timp în posesia boierilor Lazăr. 

În partea apuseană a muntelui, mai sus de castelul boieresc existau cinci capele așezate în forma unei cruci din „Terra Sancta”, adică una mare în centru înconjurată de cele patru mai mici, toate înconjurate de ziduri masive de apărare

În anul 1665 Lázár Istvan a donat capelele și o mare parte din terenul din jurul acestora ordinului franciscanilor. Mănăstirea este o clădire sub formă de patrulater, construită în stilul caracteristic al mănăstirilor franciscane din Transilvania, la colțul din sud-est fiind alipită biserica barocă.
Clădirea s-a construit pe vremea lui P. Taplocai Görög István, unul din cei mai însemnați lideri ai ordinului franciscanilor din Ardeal. Johannes Kájoni între anii 1669-1674 a fost guardianul mănăstirii. Mănăstirea a fost mistuită de flăcări în repetate rânduri in cele din urma a fost reconstruită integral în 1752 în vremea guardianului P. Csergő Krizogon. Cutremurul din 1940 face pagube importante în aripa de nord al mănăstirii.
Mănăstirea a găzduit și o școală elementară până la începutul anilor 1900. Din 1951 mănăstirea a fost abandonată, funcționarea ordinului franciscanilor fiind interzisă. În zilele noastre ordinul a început să aibă iarăși monahi și în Lăzarea, foarte popularii “frați mai mici”, franciscanii observanți reînnodănd firul activității după aproape jumătate de secol. 
Mănăstirea a servit comunitatea și prin întreținerea, timp de peste 150 de ani a unei școli elementare. Azi mănăstirea găzduiește tabăra de creație de la Lăzarea iar doi frați se ocupă de conservarea clădirilor și de renașterea activităților monastice de aici.

Ordin: Ordinul Călugărilor Franciscani Observanți- Ordinul Fraților Minori( Provincia Sfântul Rege Ștefan)

Locație: comuna Lăzarea, județul Harghita
Nr. de  călugări: 2
Responsabil: Pr. Ferencz Ervin

joi, 15 martie 2018

Marele periplu turistic al obiectivelor catolice din România.


Pentru iubitorii de istorie, arhitectură sau pentru cei ce doresc să facă mici pelerinaje sau circuite care să unească diverse monumente, biserici, ruine, am alcătuit mai jos o listă cu cele mai cunoscute și reprezentative obiective religioase catolice( atât romano cât și greco-catolice).

Sigur, nu am pretenția că le-am (cu)prins pe toate în această listă, de aceea vă rog să completați acolo unde credeți că am omis ceva.

Cele mai multe biserici, mănăstiri sau ruine sunt situate în Transilvania și în vestul țării, dar găsim câteva și în zonele montane sau în sudul și estul cvasiortodox al României.
Acolo unde sunt atașate link-uri, găsiți postări de pe blog cu aceste monumente.
Pentru o listă cu toate mănăstirile catolice din România, accesați link-ul de mai jos cu ghidul acestora, editat prin eforturi mari în 2014. Ghidul Mănăstirilor Catolice, Viorel Irașcu

1.     Biserica catolică Sfântul Anton, în stil romanic( 1903-1906)- Câmpina
2.     Biserica Sfântul Ioan, a fostei mănăstiri franciscane din Brașov( 1506)
3.     Biserica catolică Sfinții Petru și Paul, în stil baroc( sec. XVIII), din Brașov
4.     Biserica fostei mănăstiri franciscane Făgăraș( sec. XV)
5.     Biserica catolică Sfântul Iacob-Bărăția din secolul al XIII lea și refăcută în 1760, cu Turnul Bărăției- Câmpulung
6.     Catedrala catolică Sf. Ap. Petru și Paul- Bacău, cea mai înaltă structură din Moldova, 77 de metri
7.     Catedrala catolică Adormirea Maicii Domnului- Iași
8.     Biserica franciscană( 1782-1789), în stil baroc- Iași
9.     Ansamblul Mănăstirii Capucinilor cu  biserica  “Vizita Sf. Fecioare Maria la Sf. Elisabeta”, Oradea – 1734 – 1742 și Abația Sfântul Ștefan al Ordinului Premonstratrens
10.   Claustrul fostei mănăstiri franciscane,1733-Azi centrul de cultură și artă Timiș  și Mănăstirea Notre Dame
11.    Palatul episcopal romano-catolic, sec al XVIII lea-Timișoara
12.    Spitalul și biserica mizericordienilor, sec al XVIII- XIX lea-Timișoara
13.   Domul romano-catolic Sf. Gheorghe, sec al XVIII lea și Mănăstirea Ordinului Salvatorienilor-Timișoara
14.   Biserica catolică din sec. al  XIX  lea cu vitralii deosebite- Cenad
15.    Biserica fostei mănăstiri franciscane- sec. XVIII, Caransebeș
16.    Capela catolică Sfântul Florian( 1751-1753) în stil baroc- Arad
17.     Catedrala  romano-catolică din 1902- Arad
18.     Biserica catolică Sfântul Anton( 1402)-Baia Mare
19.    Biserica SfântaTreime, a fostei mănăstiri iezuite, în stil gotic( 1717-1720)-Baia Mare
20.    Fosta mănăstire a minoriților( 1733-1741)-Baia Mare
21.     Biserica fostei mănăstiri a piariștilor – Sighetul Marmației
22.    Biserica fostei mănăstiri benedictine în stil romanic- sec XII și refăcută în 1732, com. Acâș, jud. Satu Mare
24.    Biserica fostei mănăstiri a dominicanilor- Sighișoara
25.    Biserica fostei mănăstiri a iezuiților, Târgu Mureș
26.    Biserica fostei mănăstiri a minoriților, Târgu Mureș
27.     Fosta mănăstire a trinitarienilor din Alba Iulia- azi, bibliotecă.
28.     Catedrala catolică Sfântul Mihail( 1246-1300) în stil romanic, cu sarcofagul lui Iancu de Hunedoara și orgăcu 2209 tuburi, Alba Iulia
29.    Biblioteca Batthyaneum, în fosta mănăstire a trinitarienilor( 1784-1792)cu cel mai vechi obsevator astronomic din țară- Alba Iulia
30.     Mănăstirea franciscană cu biserică din sec al XV lea- Baia de Criș
31.     Biserica Franciscană din Cluj-Napoca- secolele XI-XII
32.      Fosta mănăstire minorită, azi catedrala greco-catolică din Cluj Napoca
33.     Biserica Sfântului Anton a fostei mănăstiri franciscane, din Dej
34.     Biserica fostei mănăstiri franciscane, Eremitu, jud. Mureș
36.     Biserica ursulinelor din Sibiu, a fostei mănăstiri dominicane, în stil gotic(sec. XV)+Fosta școală a mănăstirii Ursulinelor( 1733)
37.     Biserica fostei mănăstiri franciscane ( sec. XV, refăcută în 1716), Sibiu
38.    Biserica minoriților (sec. XIII, refăcută 1638), Sibiu
39.     Ruinele fostei abații cisterciene din Cârța(1202)
40.     Biserica fostei mănăstiri dominicane, Sebeș( sec XIV)
41.    Fosta mănăstire cisterciană din 1202 și refăcută în 1250- Arpașu de Jos
42.    Ruinele mănăstirii benedictine din Cheud, Sălaj- sec XIII
43.    Biserica de piatră a fostei mănăstiri benedictine din Măeriște, Sălaj- sec XIII-XIV( azi biserica calvină)
44.    Fostul gimnaziu al călugărilor minoriți- Șimleul Silvaniei
45.   Mănăstirea franciscană şi Biserica catolică „Sfântul Petru de Alcantara”- sec. XVIII, Gherla

Re-Descoperă România Episodul 9. Detunatele Apusenilor de la Bucium/Roșia Montană

  Detunatele Apusenilor de la Roșia Montană sursa foto: alba24.ro  Sat Bucium Șasa/Ciuculești, comuna Bucium, județul Alba, Munții Metal...