Se afișează postările cu eticheta plimbare cu vaporasul. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta plimbare cu vaporasul. Afișați toate postările

sâmbătă, 23 martie 2024

Vaporeto pe Bega

Știați că pe Bega, în Timișoara, există un fel de autobuz... fluvial? Canalul a fost curățat, reamenajat, o adevărată oază de răcoare vara. Banii au venit de la mult hulita UE, vaporașele la fel, iar prețul unui bilet este de 1 leu! Detalii am (s)pus și eu în videoclip.

sâmbătă, 25 februarie 2023

Bled, singurul lac natural din Slovenia

Bled este singurul lac natural mare din Slovenia, o bijuterie unde poposesc milioane de turiști anual. Și slovenii chiar știu să facă turism... Un film făcut din barcă, ca o alifie sufletească pentru igiena noastră interioară. Un lac cu o insulă superbă în mijloc, pentru planuri de vară 2023. Restul în filmuleț. 

sâmbătă, 19 noiembrie 2022

Feribot Pireu- din port spre Eghina

Cu ceva ani în urmă mi-am promis că odată refăcut, voi face câteva călătorii speciale, la Padova, Medjugorje și Eghina. Insula Sf. Nectarie este o feerie egeană îmbrăcată în livezi nesfârșite de fistic, în mijlocul căreia strălucește bisericuța minunilor. Drumul până acolo începe în portul Pireu, pe un feribot de pe care am făcut filmulețul de mai jos. Bonus, poza care mă umple de speranță și lumină de fiecare dată când o privesc. Vă pupă proful Irașcu!



duminică, 18 septembrie 2022

Lacul Aral devine Deșertul Aral

Lacul Aral a devenit Deșertul Aral. Unul dintre cele mai mari dezastre ecologice de planetă, generat de comuniștii din URSS. Homo sovieticus și-a făcut treaba, a lăsat un pustiu în locul unei mări interioare în care se vărsau 2 fluvii. Urmăriți filmulețul de pe canalul meu de youtube, ca să înțelegem ce ne așteaptă…Vă pupă proful Irașcu!


vineri, 30 august 2019

RowmaniaFEST – o ediție de AUR


RowmaniaFEST – Festivalul Internațional al Bărcilor cu Vâsle revine la Tulcea între 30 august și 1 septembrie. Cea de-a noua ediție este dedicată apelor din România, într-un exercițiu de descoperire, prețuire și protejare a acestora, de valorizare a peisajului urban riveran, contribuind astfel la campania națională Apele Unite ale României (A.U.R.), campanie desfășurată de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23. Un râu sănătos și iubit de locuitori contribuie la consolidarea profilului identitar al localității.
Tulcenii și turiștii sunt provocați la experiențe vechi și noi, senzoriale și intelectuale, să fie spectatori dar, mai ales, să participe la Festival împreună cu toată familia! RowmaniaFEST îi îndeamnă să vâslească, să deguste bunătățile aduse pe Faleză de târgul de gastronomie urbană (un adevărat festival al gusturilor oferit de food-truck-uri, rulote și baruri mobile în Faleza Food Festival), să învețe un sport nou: teqball, să exploreze gloriile sportului maghiar la expoziția de la Casa Avramide, să vizioneze filme în aer liber și, bineînțeles, să se bucure de concertele de rock ’n’ row susținute pe Faleză de Phoenix, Cargo, The Kryptonite Sparks, Haraszti Ádám Projekt (Ungaria) și Am fost la munte și mi-a plăcut.
Festivalul va fi deschis cu o paradă pe Dunăre, în prezența lui Ivan Patzaichin, la care sunt invitați și operatorii de turism din județul Tulcea, cei ce reprezintă un segment esențial pentru dezvoltarea sustenabilă a zonei. La evenimentul de deschidere vor participa secretarul de stat coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă – László Borbély, oficialitățile municipiului și județului Tulcea, guvernatorul ARBDD – Cătălin Țibuleac, directorul Departamentului de Diplomație Sportivă al Ministerul de Externe din Ungaria - Iglói Nagy István și reprezentantul Federației Internaționale de Teqball - Murányi Gergely. Parada va fi urmată de un moment în care va fi recreată simbolic unirea tuturor apelor din România în inima sa verde, Delta Dunării.
Ca în fiecare an, îi întâmpinăm pe participanții la Tour International Danubien (TID), care vâslesc cei peste 2500 de km ai Dunării, de la izvoare până la Marea Neagră, și fac un popas de două zile în Tulcea în drumul spre Marea Neagră. Printre activitățile pe apă se numără competiţia “Ivan Patzaichin” pentru pescarii profesioniști din Deltă, etapa națională a concursului de canotcă 10 +1 Descoperă ROWmania și plimbări cu canotca pe Lacul Ciuperca.
Actuala ediție a Festivalului aduce, pentru copii, mai multe activități ca oricând; 6 (șase!) ateliere pentru ei se vor desfășura pe Faleză, la restaurantul Ivan Pescar și la hotel Esplanada, pe următoarele teme: construcție de canotci, ilustrație, fotografie, incubator de lectură, tobe, reciclare creativă și folosirea responsabilă a plantelor. Pe 1 septembrie, Festivalul marchează, alături de ARBDD, Ziua Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.
Un quiz cu premii îi va răsplăti pe cei ce preocupați de „dezvoltarea durabilă”, care sunt invitați să își încerce norocul la „Roata dezvoltării durabile”, pe malul lacului Ciuperca. Dezvoltarea durabilă este, de altfel subiectul central al conferinței naționale Apele Unite ale României – AUR pentru 2030”, organizată în parteneriat cu Departamentul de Dezvoltare Durabilă, în contextul unui proiect de conștientizare privind rolul râurilor în consolidarea comunităților durabile.
Festivalul mulțumește partenerilor care sprijină această ediție, precum și colaboratorilor săi de cursă lungă, care îi sunt alături încă din primii ani. Printre aceștia, o mențiune specială Institutului Balassi - Institutul Maghiar din București, cel care a facilitat în acest an donarea mesei de teqball către Clubul Sportiv Școlar Tulcea.
Festivalul este organizat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, împreună cu Primăria Municipiului Tulcea și Consiliului Județean Tulcea şi beneficiază de sprijinul generos al partenerilor și sponsorilor Asociației: Vimetco Alum, Bosch România, Raiffeisen Bank, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, Solaris, Green Village, Green Dolphin, TUI TravelCenter, DC Communication, WWF Programul Dunăre-Carpați-România, Asociația Eco Delta Dunării (Asociația Operatorilor de Turism din Tulcea), Direcția Județeană de Sport și Tineret Tulcea, Asociația Club Sportiv Aqua Vita Delta Tulcea, Clubul Sportiv Municipal „Danubiu” Tulcea, Inspectoratul de Jandarmi Județean Tulcea, Poliția Municipiului Tulcea, Poliția Locală Tulcea, Căpitănia Portului Tulcea, Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,DELTA”, Serviciul Județean de Ambulanță Tulcea, ICEM Tulcea, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Tour International Danubien (TID).
Campania națională Apele Unite ale României este realizată cu sprijinul Kaufland România, Conferința Apele Unite ale României – AUR pentru 2030”, semnarea Alianței pentru AUR și momentele de exemplificare a acțiunilor de activare pe ape sunt realizate în parteneriat cu Departamentul de Dezvoltare Durabilă, iar Ordinul ACOR pentru AUR este posibil prin sprijinul AFCN.
Parteneri media: Banchiza Urbană, BucureștiFM, Ceașca de cultură, Hotnews, Igloo, Iqool, Modernism, Perspektiva, Radio România, Zeppelin.



miercuri, 14 februarie 2018

Chiemsee- cel mai mare lac din Bavaria


Chiemsee este un lac glaciar din zona prealpină a Germaniei de sud, fiind considerat marea interioară a Bavariei.
Este situat aproximativ la jumătatea distanței dintre Salzburg( Austria) și orășelul Rosenheim(poze fb -AICI) din Germania, foarte aproape de rețeaua de autostrăzi care leagă cele două țări.
După suprafață( aprox. 80 kmp) este al treilea din Germania, după și mai celebrul Bodensee/Konstanz, pe care îl împarte cu Elveția și lacul Müritz situat în nordul țării.

L-am vizitat vara trecută și am făcut și o plimbare cu vaporașul, răscolit fiind de nostalgia primei vizite din 1997. Parte a primei mele ieșiri în afara granițelor, cu prilejul unei excurșii școlare, când sorbeam efectiv peisajele și imaginile, care se dovedeau a fi mult peste ceea ce-mi imaginasem în țară.

Este una dintre cele mai accesibile și populare destinații de vacanță din această zonă teutonică, plină de atracții turistice- nu că lacul n-ar fi o atracție majoră în sine- din care enumăr: castelul Herrenchiemsee, situat pe insula omonimă, și care încearcă să copie Versailles-ul plus o mănăstire franciscană veche și părăsită,  o a doua insulă numită Frauenchiemsee, pe care se află o mănăstire benedictină de maici, activă, care produce un lichior mănăstiresc foarte cunoscut în regiune și un marțipan de calitate( prima fotografie!).

Multe alte posibilități de distracție sunt pe malul lacului dinspre regiunea Chiemgau, inclusiv un trenuleț, multe pensiuni și restaurante, plaje și piste de biciclete care înconjoară lacul.

Ce m-a surprins extrem de mult este o informație citită pe mai multe site-uri.

Castelul Herrenchimsee

Germanii au reușit să oprească poluarea extremă a lacului cu fosfați și nitrați proveniți de la culturile agricole din Podișul Bavariei.

În fiecare an 115 tone de produse toxice ajungeau în lac, iar pentru a împiedica acest lucru, în 1989, au fost investite 280 de milioane de mărci, pentru crearea unui canal circular lung de 68 de kilometri și a unui sistem de conducte care să preia apele reziduale provenite de la agricultura intensivă din zonă.

Iată încă un exemplu despre cum se protejează mediul în cea mai dezvoltată țară europeană. Ce s-ar fi întâmplat cu fauna și flora din lac dacă nici azi acest sistem n-ar fi fost implementat?
Probabil un lac mort, colmatat, fără culoare și distrus din punct de vedere ecologic. Cum sigur vor ajunge și multe lacuri la noi.

Un exemplu este lacul Techirghiol( legenda și formarea sa- AICI), care a suferit transformări la compoziția nămolului sapropelic din cauza infiltrălilor de reziduuri de îngrășăminte chimice  provenite de la culturile din zonă
Filmulețul cu plimbarea pe lac-AICI.





Catedrala din Rosenheim



miercuri, 12 octombrie 2016

Trieste, un oraș viu la țărm de Adriatică

Mulți au auzit de Trieste ca oraș de graniță, alții deloc, dar și mai puțini s-au oprit aici. Ofertele agențiilor de turism amintesc cumva de castelul Miramare, situat în zonă, pe țărmul mării, obiectiv turistic demn de vizitat, dar nu oferă și alte detalii ,,turistice".

Noi am vizitat centrul și o mică parte din faleză, iar impresia pe care ne-a lăsat-o a fost una foarte bună.
Un oraș viu și relaxat, așa cum scriam și în titlu, linistit, extrem de bine organizat în zona centrală, cu multe străzi ce se întretaie în unghi drept, unde este aproape imposibil să te rătăcești.
Semn că  trama stradală și cvartalele au fost supuse unei sistematizări serioase. Asta și pentru că a fost o bună perioadă de timp principalul port al Imperiului Habsburgic și al treilea ca mărime din imperiu.
Din acest motiv, i se mai spune enclava arhitecturală a Mitteleuropa, în sudul mediteraneean.
Este un oraș cu o structură teutonică în care domină pe clădiri stilul clasic și eclectic, propriu Vienei imperiale.

Un port important, un punct nodal în comerțul dintre sudul și centrul Europei, dintre lumea balcanico orientală și lumea occidentală, rol pe care și-l păstrează și în ziua de azi.

Clădirea sub formă de templu a  bursei, farul, Piața Unita d'Italia, faleza cu ieșire la golful cu același nume, ruinele romane, catedralele catolică și ortodoxă, catelul Miramare, toate sunt obiective de vizitat într-o zi de vară, încheiată cu savurarea unei înghețate absolut fabuloase sau a unei beri pe terasele plutitoare din apropierea centrului, pe canale ce intră adânc în oraș.

Pe scurt un oraș cosmopolit, prosper, curat, plăcut și cald atât cât poate fi un oraș cu iz habsburgic de la Marea Adriatică, situat între Slovenia și Veneția, între Balcani și Italia.








miercuri, 2 decembrie 2015

Primul ghid turistic al Dunării românești


Autorul acestui ghid unic pentru istoria turismului românesc, este colonelul (maior în acea perioadă ) D. Papazoglu, care pe la 1863 face o selecție a tuturor obiectivelor turistice care se întindeau pe atunci de la ,, Severin a la Mer Noire''( de la Drobeta Turnu Severin pînă la Marea Neagră),  așa cum se spune și în titlul bilingv al ediției princeps, scoase la Tipografia Statului Sf. Sava și Nifon.

Descrierea începe cu marea insulă Ostrovu Mare, marele ostrov care urmează orașului Drobeta, acoperită în acele vremuri cu păduri de stejar și mult vânat. Urmează cetatea turcească a Vidinului, pe malul drept, apoi se face o scurtă descriere a orașului Tierna sau Dierna( Orșova) și a ostrovului Corbu  dar și a podului lui Traian de la Drobeta, construit de celebrul arhitect al Antichității, Apolodor din Damasc.

Mai în aval, spre vărsarea Jiului și Oltului în marele fluviu european, se amintește despre porturile Calafat- Celei și Turnu, devenit mai târziu și Măgurele, apoi ajunge la Giugiu, important port de debarcare pentru străinii care doresc să viziteze capitala.

Descrierea continuă cu zona Călărași și cu zona bălților Dunării care separă Dobrogea de ,,continent'' făcându-se referire la micuțul târg rămas la gura Ialomiței, numit Târgul de Floci, în amintirea transhumanței realizată de ciobanii trasilvaneni, în zona Vadu Oii.
 

După o scurtă referire la Hârșova( anticul Carsium), autorul vorbește despre Brăila, ca despre un port frumos, plin de hambare cu grâne de toate felurile și despre importanța lui ca poartă de export a Tării Românești. Zona de vărsare a Siretului este considerată foarte importantă, pentru că pe aici coboară toată cheresteaua din Moldova, spre Galați, un mare port unde se îmbarcă călătorii de două  ori pe săptămână, pentru Constantinopol!!!

Deci, existau curse regulate între marele porto-franco dunărean și capitala imperială de la Bosfor, ceea ce atestă împortanța Galațiului ca port comercial și pentru călători. Colonelul Papazoglu, amintește de cursul fluviului prin deltă și prin bălțile acesteia, până la vărsarea în Mer Noire, prin cele trei brațe.

Foarte interesantă se dovedește descrierea drumului până la București cu ,,delijanul'' adică cu diligența dar și a orașului lui Bucur în sine, cu hotelurile sale de atunci,  Fieschi, Concordia sau Patria. Se amintește despre balta Cișmigiului( azi, lacul și parcul cu același nume), șoseaua Kiseleff, morile de măcinat grâu și porumb, bazinele și cișmelele de pe malul Dâmboviței, ca și despre clopotul cel mare din curtea Mitropoliei, turnat de ruși din fierul tunurilor turcești la 1828. La final, autorul își exprimă dorința ca cititorul  să vadă, Turnul cel Vechi al Colței, care însă prin ,,negrija'' edililor, de la 1888 nu se mai vede!!! Trist. Se pare nici atunci autoritățile nu puneau mare preț pe monumentele arhitectonice.


duminică, 8 septembrie 2013

Peștera Gura Ponicovei, cea mai lungă din Defileul Dunării

Peștera Gura Ponicovei, sau simplu Ponicova( i se mai spune și Gura Apei), este un obiectiv carstic pe care nu-l ratează niciun turist venit în Defileul Dunării.

Cei mai mulți turiști se cazează la Dubova sau la Ieșelnița, și pleacă cu tot felul de vaporașe, bărci, bărcuțe si șalupe spre obiectivele care se văd cel mai bine de pe Dunăre și anume: Peștera Veterani, Peștera Ponicova, Mănăstirea Mraconia, Statuia lui Decebal și Tabula Traiana.

După cum ziceam, la Peștera Gura Ponicovei se ajunge după câteva zeci de minute sau după câteva minute, dacă mergeți cu o barcă rapidă( noi am plătit pentru trei persoane 150 de lei, dar merită, pentru vaporaș se plătește între 20-30 de lei  de persoană, și tot acolo ajungi) având ocazia să vedeți golful Dubova și de foarte aproape malul sârbesc, pustiu și sălbatic.


Peștera are o intrare oblică, pe o diaclază înaltă de câțiva zeci de metri, într-un perete calcaros ce aparține de muntele Ciucaru Mare, din zona Cazanelor Mari. Denumirea zonelor înguste din defileu, Cazanele Mari și Mici este dată de  situarea acestor chei lângă cei doi munți, Ciucaru Mare și Ciucaru Mic, neavând nicio legătură cu lungimea sau mărimea cheilor, practic ambele sectoare sunt la fel.


Este cea mai mare peșteră din Defileul Dunării, cu o lungime totală de 1666 de metri și o denivelare de 65 de metri, și este de fapt o străpungere realizată de râul Ponicova în munte, iar prin adânciri și eroziuni succesive a reușit să creeze un sistem de galerii, așa cum este Galeria Concrețiunilor( cea mai veche), Galeria Liliecilor, Galeria cu Argilă, Galeria Scării sau Galeria Ogașului Ponicova.


Accesul se face și din zona Cheilor Ponicovei cu ghid și cu echipament corespunzător. Pe mine m-a interesat partea dinspre Dunăre, astfel că ce se vede de pe apă este o galerie de resurgență, care este inundată de fluviu la apele mari. De asemenea, când se înregistrează o viitură pe pârâul Ponicova, acesta vine vijelios, cu un zgomot puternic amplificat de pereții calcarosi, pătrunzând în acest tunel natural, cu bușteni, lemne, stâncării, pe care le aruncă în lac.

Este deci periculos să intrați în peșteră după ce au fost ploi puternice în zonă pentru că riscați ca din tavan să vă cadă bucăți de lemn sau de stâncă.
Filmulețul de la intrarea în peșteră l-am pus pe youtube la adresa asta.


joi, 24 iunie 2010

Lacul Bicaz- vaporaş, kitch, gunoaie şi distracţie!


constructii plutitoare particulare şi de închiriat, care se întind încet către baza barajului.


pont: copii plătesc 5 lei iar adulţii 10 lei pentru o călătorie de 45-60 de minute, până la staţiunea de cercetări de la Potoci.

La lacul Bicaz-Izvorul Muntelui ajunge multă lume, ori pentru un grătar(cu zgomot mult si multe manele) dacă este din zona Neamţului ori în tranzit spre sau dinspre Vatra Dornei şi Durău.

Ultimele impresii sunt şi pozitive dar mai ales negative.



Pozitiv:

1.Modernizarea bazei de plecare a vaporaşelor, a hotelului plutitor, a drumeagului ce face drepta din şoseaua naţională, si a unor căbănuţe pentru turişti sau chiar pentru tabere de copii;
2.Ceva mai multă curatenie(îngrijitori cu mătura pe drum si în parcare!), şi un motel-Cristina cu căsuţe si restaurant sus şi o terasă frumusică jos;




Negativ:

1.Construcţia mamut, urâtă şi kitch-oasă care strică tot farmecul si pitorescul zonei(nu cumva tipul acesta de clădire vă este cunoscută?, nu cumva tot ce este obiectiv turistic este sufocat de asemenea mastodonti din beton?)
Plus numeroase debarcadere particulare ce încep să populeze malurile lacului atât pe dreapta( zona Izvorul Muntelui, cu un camping urias si cu un drum forestier oribil) dar şi pe stânga( zona din poze)


2.Mizeria care pluteste pe lac este inimaginabilă, si uite aşa transformăm cel mai mare lac de acumulare din România (de pe râurile interioare) într-o baltă mizerabilă unde ajung gunoaie de la Vatra Dornei şi din amonte de aceasta.
Ştiaţi ca în multe comune există proiecte de ecologizare, cu achiziţionare de pubele care sunt date ţăranilor şi al căror conţinut ajunge pâna la urmă tot în Bistriţa.Tipic românesc!!!!

duminică, 20 decembrie 2009

Dunărea la Ostrov


bacul pereche si oraşul Silistra cu blocuri la fel de comuniste ca la noi si cu gardul-fâşie chiar in scara blocului

colonie de păsări în Balta Ialomiţei


siesta

malul dinspre Călăraşi

Ajuns în extremitatea sud-vestica a Dobrogei, lânga vestita localitate pentru struguri de masă Ostrov, am căutat trecerea bac pentru Călăraşi.
Surpriza mea a fost mare când am trecut de Dervent(mânăstire deosebită) si am ajuns într-un ...oras, acesta era Silistra dar era în Bulgaria, iar fâşia de granita dadea in blocurile oamenilor!
De altfel dupa ce ajungi cu bacul acolo vama este la 10 metri.
Tot aici am vazut un schimb ciudat de pacheţele mici, foarte mici, pe bac între un tip dubios si un sofer cu masina cu numere de Bulgaria.Aş fi putut sa jur ca erau prafuri.

sâmbătă, 24 octombrie 2009

Insula Ada Kaleh- Defileul Dunarii


Locuința guvernatorului

cel mai bun rahat din România, se făcea aici


,, ...comandantele de la Adacale îmi trimise o barcă, cu șase rame.
Pilotul acesteia era un venerabil musulman cu barba căruntă, cu fes, cealma( turban), poturi, fermena îmblănita( ilic), cu picioarele desculte în iminei si îmi spuse ca a fost odata besleaga(capetenie) la Târgoviste.


Dupa ce, cu oarecare anevointa, ocoliram fortareata pe la spatele ei si trecuram prin fata castelului situat la marginea Serbiei,( n.r.- Golubac) debarcaram la mijlocul ostrovului, dinaintea unei cafenele, unde citiva venerabili osmanlii, cu ciubucile in mina, si stind cu picioarele incrucisate pe scindurile unei tarabe, ne primira cu ,,osgheldi"( bun venit) si facindu-ne complimente, aducind mina la gura si la frunte.
Pe guvernatorul insolei il gasii imbracat in uniforma gata sa ma duca sa vizitez insola.
Geamia(n.r.-moscheea) care se afla in centru mi se deschise ca sa o vizitez; magazinele, porticile, cazematele, bateriile si tunurile asezate in ochiurile murului ( zid ), gramezile de proiectile, le vazui pe rind.
Vizitai locuinta guvernatorului:o casa cu doua caturi de forma patrata.
Insola formeaza un paralelogram in mijlocul apei, situata spre stinga, catre tarmul neutral, in drept otarul Romaniei, al Austriei s-al Serbiei.
Se afla fortificata la amindoua capatiile, printr-un parapet, cu mai multe ochiuri si cu tunuri de un mare calibru asezate pe baterii.
Are o ulita in care citeva pravalioare, tutungirie, placintarie, bogasierie( manufactura), unde se vinde ceva america, stamba, lulele si celelalte, fiece pravalie cu taraba sa dinainte, adeca jumatatea oblonului lasat in jos si intins , pe care se vedeau osmanlii barbosi cu ciubucele in miini sau petrecind pe degetele lor, boabele metaniilor , pentru inglinge( distractie).
Ulita era asa de strimta, incit daca intindea cineva mina, putea da si primi un lucru de la o parte la alta.
Afara d-aceasta, acea indiferenta orientala la necuratenie, ciini, pisici pretutindeni, gunoiuri aruncate oriunde, nu poate aduce o mare placere vizitatorilor.
...zidurile murdare si neingrijite, pozitiunea fortaretei dominate de catre castelul cel in fata cu dinsa, situat pe marginea Serbiei, geamatul valurilor Danubiului ce se spargeau pe prundul ei si care scoteau un sunet infiorator, pe care-l auzeam, toate acestea imi inspirau niste cugetari posomorite.
Intilnii citeva femei cu iasmacuri( vălul) si cu fergele( haina feminina turceasca). Unele din ele aveau ochii de foc si in contra prejuditiului musulman care opreste un crestin d-a se uita la dinsele, eu vazui ca unele dintre ele erau june si frumoase.
Aceea ce insa ma sustrase din posomorirea cugetarilor fu deodata aspectul gradinilor, vita care atirna cu niste struguri argintii si rosii pe boltile cele ridicate drept in sus, florile, verdeata care impresura fiece casa, fiece coliba.
Astfel aflai insola Adacale, cea situata in mijlocul Danubiului , la otarul Romaniei."

după Alexandru Pelimon, Impresiuni de călătorie în România,1858

Ada Kaleh nu mai există azi din cauza construirii în anii '70 a barajului  de la Porțile de Fier și a apariției lacului de acumulare cu acelasi nume, lac ce a acoperit insula pentru totdeauna.
Turcii de aici, in jur de 1000 de persoane au primit cetatenie romana sau turca, cei mai multi plecând în tara de origine si doar foarte putini stabilindu-se în Dobrogea.
Sigurele amintiri sunt: o camaruta cu trei pereti de sticla situata la Muzeul Portilor de Fier, chiar lângă hidrocentrala, unde sunt pastrate câteva lucruri ce amintesc de colonia de turci de aici si câteva vestigii de pe insula, mutate pe Ostrovul( insula de aluviuni inconjurata de ape) Șimian numită pompos ,,Noul Ada Kaleh".

vineri, 3 aprilie 2009

Barajul de la Bicaz -Lacul Izvorul Muntelui


date tehnice despre baraj


drumul (prost) spre un camping de pe malul lacului





privire de ansamblu asupra microdepresiunii Bicazului (locul de confluență al Bicazului cu Bistriţa)









în depărtare se văd micile debarcadere din zona portului

Click pentru locația pe hartă AICI

Construit între anii 1950 -1960 pe valea Bistriţei, acest baraj este într-adevar o minune tehnică pentru România.

În zona cea mai îngustă de la poalele Ceahlăului, între versanții muntelui Gicovanu și cei ai Obcinei Horstei, a fost ridicată o construcție din beton, înaltă de 127 de metri, care zăgăzuieşte apele celui mai mare afluent al Siretului.

După acest baraj uriaș au mai fost construite în aval alte 12 hidrocentrale (până la Bacău), toate cu scopul de a elimina pericolul inundațiilor și pe cel de viitură, de pe această vale unde s-a practicat plutăritul sute de ani.

Lacul de acumulare Izvorul Muntelui este cel mai lung din ţară având, după unele estimări 35 de kilometri lungime (volum de apă de 1,2 miliarde mc), cu numeroase golfuri formate în zonele unde râul primește afluenți mai mari.
Adâncimea maximă a apei la baza barajului este de 90 de metri, iar pe malul lacului a fost construit și un mic port cu vaporașe de croazieră ( zona Cristina, inclusiv cu un hotel plutitor) ce te plimbă până la stația de cercetare ,,Stejarul " a Universitatii ,, Al. I Cuza" Iaşi, unde a fost dat în functiune acum câteva zeci de ani un minisubmarin de cercetare (LS-1). Acesta a fost scos la pensie, tot aici se află și o cunoscută păstrăvărie.
Apele lacului au inundat o suprafață uriaşă, ceea ce a necesitat strămutarea a nu mai puțin de 20 de sate cu peste 18 000 de locuitori.

Lacul de acumulare se termină la viaductul de la Poiana Teiului, care trece peste Bistrita, spre Durău- Borsec la stânga și spre Vatra Dornei-Gura Haitii la dreapta.
Hidrocentrala care deservește acest baraj este mult în aval, în comuna Stejaru, unde apa ce învârte turbinele vine pe sub munte printr-o serie de tuneluri de aducţiune, cu debit mare, tunelul principal măsurând 4,7 kilometri.

marți, 10 martie 2009

Decebal sculptat în stâncă- Defileul Dunării, Golful Mraconia

Deși am mai pus cele trei poze și în altă postare, revin și, cu revoltă, scriu că aceasta sculptură uriașă este foarte puțin cunoscută.
Am făcut un sondaj printre elevii mei și i-am întrebat dacă au auzit de Mount Rushmore din Dakota de Sud, SUA. Aproape toți știau, marea lor majoritate de unde credeți?
De la Scooby Doo!!!.
Au văzut patru foști președinți americani sculptați în granit, peste care Scooby și Shaggy fugeau urmăriți de vreo fantomă sau altă bestie, mai proastă ca ei.

Când i-am întrebat de statuia sau sculptura lui Decebal din Defileul Dunării? Pauză.
Ici colo câte unul, spunea că a auzit ceva. Nu este clar nici măcar unde este Defileul Dunării, parcă ceva cu Delta, nu?
Îmi fac datoria ăi semnalez încă o dată această sculptură ,,megalitică'' (după Cristian Lascu, red. sef. National Geografic) cu înalțimea de 40 de metri și lățimea de 25 de metri.
Sculptorii reșițeni au muncit 10 ani la aceasta stâncă calcaroasă cheltuind, se pare, între unul si două milioane de dolari, donate de Iosif Constantin Drăgan, primul miliardar român, stabilit de multi ani în Italia și care între timp a decedat.
În ultimii ani de muncă, 2000-2004, alpiniștii s-au confruntat cu o mare problemă pentru că în calcar există numeroase fisuri sau diaclaze, la un moment dat o buna parte din nas, mustața și buza au căzut, în apele Dunării din frumosul golf al Mraconiei (unde se afla o biserica - vezi articolul de la etichete cu ,, plimbare cu vaporasul "). Dupa acest incident sculptorii au modelat din ciment și beton, nasul și mustața.

,,Decebalus Rex " nu are nevoie de traducere (sau mă rog- Regele Decebal), iar ce scrie dedesubt ,,Dragan Fecit " este numele sponsorului (realizat, făcut de Drăgan).
Privirea împietrită a lui Decebal, scruteaza zările malului sârbesc parcă pentru a astepta legiunile romane ce au trecut Dunărea în anii 100 d. Ch., și care pe malul sârbesc au scris în stâncă o inscripție numită ,,Tabula Traiana", în care era anunțată bucuria terminării drumului de acces și a podului spre Dacia.

Caracteristici ale pernelor cosmetice pentru somn

Cu toții am auzit că somnul este cel mai bun remediu pentru frumusețe. Din păcate, aceasta nu este întotdeauna adevărat, lucru care este ade...