sâmbătă, 15 noiembrie 2008

Mânăstirea Curtea de Argeş

din păcate, mânăstirea este în renovare de vreo doi ani (noi am fost acolo în 2007) şi o parte din frumuseţea ei exterioară nu poate fi decât intuită

aici este partea unde se presupune ca Ana fost zidită, dar asta ca să închida gura celor care vin pentru senzationalul poveştii şi pierd din vedere interiorul şi istoria adevarată a construirii acestui monument deosebit

La Curtea de Argeş se ajunge relativ usor, dacă plecaţi dinspre Braşov, prin pasul Giuvala (1224 m), situat în Culoarul Rucăr-Bran-Dragoslavele (zona depresionară înaltă dintre Muntii Bucegi la est si Muntii Piatra Craiului la vest), apoi treceti prin Câmpulung (Muscel) si urmati drumul spre Râmnicu Vâlcea până când ajungeti în orasul Mesterului Manole.

Orăşelul, vechi de altfel (atestat documentar la 1330 si fostă capitală a Tării Româneşti), este destul de îngrămădit, cu străduţe înguste, cu sensuri unice derutante si cu o clara dificultate de a ajunge la Mânăstirea Curtea de Argeş, asta daca o luati prin centru, pentru că sunt variante ocolitoare ce va vor îndruma spre obiectiv mult mai usor, dar cum toti cauta centrul, atunci...

Ştiţi probabil legenda Mesterului Manole şi a soţiei sale Ana, ce a trebuit zidită, adica jertfită, pentru că ce se construia ziua se dărâma noaptea, de altfel tragedia stă la baza celei mai populare balade românesti după Mioriţa.
Biserica Episcopală asa cum este numita oficial, a fost construită între 1512 si 1517, cu bogate oranamentatii în relief ce urmeaza modele caucaziene si islamice pentru că asta a fost viziunea arhitectului francez care a construit-o.

Trebuie ştiut că legenda despre care am scris mai sus are o mică continuare, peste drum de biserică, legata de prezenta unei fântâni care poartă numele meşterului ce si-a zidit soţia de vie undeva în zidul exterior stânga al constructiei.
În biserică, în cavouri separate şi în curte se afla mormintele regilor României, care desi nu erau români pur sânge, au iubit ţara şi această biserica extraordinar de mult, asa cum unii dintre noi nu o facem (din pacate, ignoranta locuitorilor si a politicienilor contribuie la scârba asta nationala si generala, în loc sa valorizăm/valorificăm ceea ce conteaza în ţara asta).

Aici am fost cu elevii în 2006 si am simtim pentru a doua oară sentimentul puternic de fi român, sentiment generat de vorbele deosebite ale ghidului, cu nod în gât si cu bucuria de fi trăit si născut în această ţară (prima dată am avut acest sentiment la Ţebea, în urma discursului plin de patriotism al ghidului de acolo).
Dacă vreţi să vedeţi una dintre singurele constructii bisericesti rămase în picioare din secolul 14, mergeti şi la Biserica Domnească, foarte bine păstrată si cu picturi interioare rămase intacte.
De mâncat am mâncat la un restaurant, sau mai degraba fast-food, destul de bun, curăţel cu servire promptă si mâncare multă si diversificata (de altfel de fiecare data când am ajuns la Curtea de Argeş am mâncat acolo), situat pe strada principala pe stânga cum mergeţi spre mânăstire, iar de dormit am ales să dormim la câtiva kilometri spre Vidraru într-o comună numită Corbeni la pensiunea Arizona, situată chiar la stradă, ieftină şi fără pretenţii.

5 comentarii:

Anonim spunea...

Buna "revedere". Ma bucur ca ati ajuns la "manastirea mesterului Manole" si ca v-a starnit aceste sentimente puternice. Nu sunteti singurul care a simtit astfel. Lucrarile dureaza de mult mai mult timp; inca de cand eram in ultimul an de facultate, adica 2005. Dar, din pacate,trebuie sa ne asteptam inca sa mai dureze din simplul motiv ca in Romania lucrurile se misca extrem de incet. Nu ma intelegeti gresit, sunt o patriota, dar nu pot sa nu vad realitatea. La noi, timpul are o alta dimensiune, dictata de birocratie si nepasare. E o parere strict personala. Pana la o noua "reauzire", va doresc calatorii deosebite. Cu respect, o anonima.

Viorel Iraşcu spunea...

bine draga anonima , nu ne-am mai auzit de mult,ai dreptate cu alta dimensiune dar se mai pot adauga multe .Cu respect. Vio

Anonim spunea...

Dupa mine acesta este un ansamblu de frumuseti naturale, artă si istorie românească iar biserica mănăstirii Curtea de Arges se înfătisează ca o podoabă de mare pret, fără asemănare în tara noastră.Nu am vizitat niciodata acest loc..dar sper sa fac si acest lucru...Dar din imagini am dedus cele scrise mai sus..
(raluca fosta cl 8F)

Anonim spunea...

imaginile surprinse de dumneavoastra si postate pe acest blog sunt foarte sugestive si frumoase..
(raluca fosta cl 8 F)

Viorel Iraşcu spunea...

Trebuie sa ajungi acolo , vei incerca un sentiment unic , mai ales daca asculti indicatiile ghidului din biserica .
Te pup . Profu'

Despre ancorarea în trecut și România Deșteaptă

Înainte, în alte timpuri, știam că nu știam. Nu aveam cum. Acum avem de unde ne informa, avem posibilitatea să știm, însă ne place în contin...