Din ciclul ,,Ce-am avut și ce-am pierdut", azi vă prezentăm stațiunea Sângeorz Băi, perla stațiunilor din nordul țării, în perioada comunistă.
A început timid prin secolul al XVIII lea, sub numele de Băile Hebe( în imagine este hotelul cu același nume) datorită izvoarelor minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, clorosodice, feruginoase, carbogazoase, care tratează afecțiuni hepatice și ale aparatului digestiv.
N-aș vrea să dau nșstere la oftaturi nostalgice, de genul: Ce țară frumoasă avem, păcat că-i locuită! însă cred că acum avem ocazia să facem comparație cu alte stațiuni care au reușit în lupta cu tranziția. Așa că nu cred decăt că vina principală o poartă autoritățile, care au administrat o stare de fapt, până când n-au mai avut ce administra.
Cine s-ar duce la Sângeorz Băi? Și, mai ales, de ce?
Daca nu ești pensionar cu bilet subvenționat, la unul dintre hotelurile coșcovite de brizele montane cu care se laudă zona, n-ai ce să cauți acolo.
Drumuri înfundate, pensiuni puține- unele dintre ele foarte scumpe-, capăt de drum turistic( doar Pasul Rotunda ca legatură între Maramureș și Transilvania ar revitaliza puțin zona, dar nu este asfaltat, detalii AICI), câteva obiective turistice în Parcul Național Rodna, și cam atât.
Pentru conformitate, hai să trecem în revistă câteva obiective:
- Biserica de peste apă, cu icoane pictate în 1747 de Teodor Zugravu;
-Podul monumental în forma de ,,S" de la intrarea în stațiune peste Someșul Mare, singurul de acest fel din țară;
-izvoarele și mofetele din împrejurimi;
-complexul turistic Farmecul Pădurii;
-ascensiuni pe vârful Cormaia din Munții Rodnei;
Așa că fostul Sfântu Gheorghe-Sângeorz, din secolul al XIII lea, a ratat întâlnirea cu capitalismul. Propun workshop-uri pentru cei din aceste orașe, cu autoritățile din Râșnov, Codlea, Băile Felix, Sinaia, Gura Humorului, Arieșeni sau Gârda de Sus.
blog de lărgit orizontul Admin: Viorel Irașcu, Bacău, e-mail viocalatorul@gmail.com sau v_irascu@yahoo.com
marți, 18 iunie 2013
marți, 11 iunie 2013
Fotografii faine culese de prin țară
Așa arată vârful Rarău, cel mai accesibil din țară, la 5 minute după ce ai oprit mașina! |
Nu este o glumă, cuvântul ,,floc" are aici sensul de smoc de lână! |
Comuna cu cel mai scurt nume din România! Este în județul Sălaj. |
Mesaj ecologist pe un coclaur al Călimanilor, lângă satul Gura Haitii. |
Și tot pe Pietrosul Călimanilor, un îndemn care mi-a dat energia necesară să mă târăsc mai ...repede! |
Frecăței, una dintre cele două comune cu acest nume din România, aceasta din jud Tulcea, are o mănăstire splendidă. |
Un analfabet de la Eforie Sud, scrie un anunț cretin! |
Un altul de lângă el, transformă berea Golden Brau, într-o brună de... 3 lei! |
Aici m-a lovit! Geograful din mine nu se poate abține. Lipsește un ,,C". Dacă ar trebui să mai explic și diferența dintre Antarctica și Antarctida, eu îmi iau lucrurile și mă mut în vila... Artica. |
Citiți cu atenție mesajul. Poate ar trebui să sune astfel: ,,Pădure te iubesc, coaja ți-o scrijelesc". Mâncațaș scoarța ta! |
Varză murată și acrituri din orașul(!?) Milișăuți! |
Acuma, la unguri, pardon la secui, merge și un ș. Așa le trebuie, dacă au comandat banner cu diacritice . |
E tot de la ei, din Ținutul Secuiesc. |
La 2000 de metri, la Sinaia, măcar de fițe poți să-ți iei un Șoric la 15 lei. Ce facem cu șoricul de pe obrazul celor care administrează zona? |
marți, 4 iunie 2013
Codlea- o minune medievală
Multă lume trece în fugă prin Codlea, gândindu-se la serele care erau fala județului și a țării, ca singur reper pentru acest oraș. Ei bine, Codlea înseamnă mai mult decât un oraș de tranzit și activități floricole și chimice.
Merită să vă opriți în zona centrală a acestui oraș medieval, să respirați aerul teutonic al orașului care se mândrește cu cea mai puternică fortficație medievală din Țara Bârsei, o cetate țărănească în stil gotic din 1432.
Prima atestare documentară a orașului este mult mai veche, de pe la 1265, de când datează și primele fortificații la ceea ce va deveni cetatea construită și susținută de puternicele bresle meșteșugărești ale sașilor transilvăneni.
O menține specială trebuie făcută în legătură cu Mihai Viteazul, domnul Țării Românești, care în 1599 a popsit aici cu armata sa, în drumul spre Șelimbăr, unde a repurtat victoria care va duce la unirea cu Transilvania de la 1600.
De asemenea, trebuie să știți că Măgura Codlei, dealul carpatic( șisturi cristaline + roci vulcanice) situat între Munții Perșani din Orientali și Munții Făgăraș din Meridionali, și care are 1292 de metri, este un veritabil barometru pentru locuitorii orașului, astfel, atunci când vârful țuguiat al măgurii este învăluit în ceață, vremea va deveni instabilă.
Tot pe Măgura Codlei au fost descoperite vestigiile unei cetăți vechi din secolul al XIII lea, și mai puteți admira vechile case din inelul central fortificat, care au aparținut vechilor bresle.
Eforturile autorităților de a intra cu biserica fortificată evanghelică, cu primăria veche și cu trama stradală de mic burg teutonic, în circuitul turistic se văd la tot pasul, prin grija pentru detalii, prin punctele de informare turistică și prin amenajarea pieței centrale din oraș.
Nu poți să nu pleci din Codlea, cu sentimentul că zona are un potențial imens, că începe să fie valorificat și apreciat și că Transilvania înseamnă altceva decât restul țării.
Merită să vă opriți în zona centrală a acestui oraș medieval, să respirați aerul teutonic al orașului care se mândrește cu cea mai puternică fortficație medievală din Țara Bârsei, o cetate țărănească în stil gotic din 1432.
Prima atestare documentară a orașului este mult mai veche, de pe la 1265, de când datează și primele fortificații la ceea ce va deveni cetatea construită și susținută de puternicele bresle meșteșugărești ale sașilor transilvăneni.
O menține specială trebuie făcută în legătură cu Mihai Viteazul, domnul Țării Românești, care în 1599 a popsit aici cu armata sa, în drumul spre Șelimbăr, unde a repurtat victoria care va duce la unirea cu Transilvania de la 1600.
De asemenea, trebuie să știți că Măgura Codlei, dealul carpatic( șisturi cristaline + roci vulcanice) situat între Munții Perșani din Orientali și Munții Făgăraș din Meridionali, și care are 1292 de metri, este un veritabil barometru pentru locuitorii orașului, astfel, atunci când vârful țuguiat al măgurii este învăluit în ceață, vremea va deveni instabilă.
Tot pe Măgura Codlei au fost descoperite vestigiile unei cetăți vechi din secolul al XIII lea, și mai puteți admira vechile case din inelul central fortificat, care au aparținut vechilor bresle.
Eforturile autorităților de a intra cu biserica fortificată evanghelică, cu primăria veche și cu trama stradală de mic burg teutonic, în circuitul turistic se văd la tot pasul, prin grija pentru detalii, prin punctele de informare turistică și prin amenajarea pieței centrale din oraș.
Nu poți să nu pleci din Codlea, cu sentimentul că zona are un potențial imens, că începe să fie valorificat și apreciat și că Transilvania înseamnă altceva decât restul țării.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Re-Descoperă România Episodul 12. Planul înclinat de la Covasna. Lecția de fizică cu bușteni
Oraș stațiune Covasna, Județul Covasna, Depresiunea Brașovului, Munții Întorsurii, Carpații Orientali sursa foto: colecție personală Ap...
-
Principalele zece lacuri din ţara noastră sunt situate în trepte și forme de relief diferite şi sunt dintr-o varietate de tipuri genetice....
-
Carpaţii Orientali Pasul Prislop (1416 m) - între Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului; şoseaua Borşa-Vatra Dornei; cel mai ...
-
Ce este Medugorje? Un loc sfânt, un loc cu o semnificație specială în inima fiecărui credincios, fie el romano- catolic, greco-catolic sa...