Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2013

Mănăstirea Piatra Scrisă

Imagine
by Sofia Flori Manastirea Piatra Scrisa, se afla in localitatea Armenis din Caras- Severin. Pe drumul dintre Turnu Severin si Timisoara (E70 / DN6), pe la jumatatea drumului, se afla Manastirea Piatra Scrisa, chiar langa  sosea,  fiind  putin vizibila. Acest mic schit poate trece neobservat de catre cei care nu cunosc zona, pentru ca este mic si aproape "inglobat" in stanca din apropierea podului de cale ferata; doar un perete, de culoare alba iese in evidenta din stanca si este facut de om. Restul peretilor sunt formati de  stanca. Trebuie sa urci cateva trepte ca sa intri in biserica. Interiorul este micut dar foarte primitor, format doar din naos si altar, cu cateva icoane pe pereti, o bancuta si cateva flori. Pe jos este piatra.        De fiecare data  cand am ajuns aici, am gasit liniste si m-am bucurat de simplitatea  si frumusetea locului in care s-a construit  minunatia asta de biserica. Peste drum de schit se afla un mic popas si o mar

Pe Pietrosul Călimanilor, la 40 ani

Imagine
Sfârșitul lui iunie este aproape, iar nerăbdarea mea de a ajunge la Gura Haitii , este mai mare ca niciodată. Cazați la Perla Călimanilor , pensiunea domnului Traian și a doamnei Rodica, punem țara la cale, consiliați prietenos de gazdele noastre. A doua zi am vrea să mergem la o friptură la disc, undeva pe coclaurii vulcanici ai Călimanilor. Zis și făcut. La ora stabilită, o luăm ușor către fosta carieră de sulf, pe cale de a fi ecologizată. Gazdele( care au lucrat aici!) ne arată cam pe unde au fost clădirile fostei colonii miniere, practic un mic orășel situat la 1500 de metri altitudine, și care a funcționat până în 1997, când exploatarea, oricum neproductivă, a fost închisă. Ocolim uriașa haldă de steril și groapa hidoasă, rămasă în pântecul Negoiului Românesc, și ajungem în șaua Feții (sau a Ilvei, după cum se spune în zonă), care duce peste munte, pe un drum forestier, către Defileul Mureșului( Toplița -Deda) sau spre Țara Bârgaielor. Până să se dezmeticească soția,

Caut și compar cu Trivago.ro

Imagine
Cei dedicați c ălătoriilor și scrisului despre ele, din așa numita blogosferă românească de turism, au la degețelul mic, navigarea pe siteuri de rezervări online, unde găsesc diferite oferte sau ,,ărlibuchinguri”. O  alt ă categorie de români, își rezervă sau caută câteodată pe net, o cazare bună, un sejur, o cameră de hotel sau o zonă relaxantă în care să-și petreacă concediul. Cu alte cuvinte, știu și ei cam ce posibilități le oferă rezervările online. Dar dac ă știi să navighezi pe net, ai ceva cunoștinte despre siteurile de socializare, însă n-ai rezervat niciodată o cameră de hotel sau pensiune sau un sejur? Neîncrederea în parteneri este o boală veche a românului, și asta vine din gena noastră duplicitară. Facem și noi, pe undeva, la fel ca cei ce încearcă să ne tragă pe sfoară. Și așa ajungem la fondul problemei. Dac ă am un site serios unde pot să verific TOATE ofertele, și unde am ocazia de a compara prețurile și de a alege cea  mai bună variantă cu

Peștera Poarta lui Ionel(e)- Munții Apuseni

Imagine
 de Sofia Flori Am vizitat pestera la inceputul lunii octombrie 2012, intr-o frumoasa si calduroasa zi de toamna. Punctul final era Pestera Scarisoara, asa ca imediat ce am ajuns in centrul Gardei (fiind targ si o mare aglomeratie), am intrebat un politist daca se poate merge pe Valea Ordancuseii  si mi-a zis ca drumul este in stare perfecta. Data trecuta cand incercasem sa ajung la Ghetar nu reusisem,drumul fiind in reparatie totala.   Cand am ajuns  la Poarta lui Ionele iesea un grup,  dupa ce l-am reperat pe ghid si am aflat una - alta despre pestera si nu numai, l-am intrebat  daca putem intra - i-am platit 7 lei /persoana si mi-a zis sa astept la intrarea in pestera pana mai veneau cativa vizitatori (se intra doar in grup de minim 5 persoane). Pestera s-a reamenajat, podul peste Ordancusa s-a refacut, din lemn, apoi se continua cu niste trepte tot din lemn si inca un podet  inalt peste apa care iese din pestera si in ultima parte se urca pe trepte din b

Casa muzeu din Solca- Bucovina

Imagine
Căsuța muzeu din Solca, este situată chiar la strada mare, pe drumul care leagă Păltinoasa de Putna și Rădăuți, chiar în apropierea intersecției cu traseul spre mănăstirea monument UNESCO de la Arbore . Este unul dintre puținele monumente care mai redau arhitectura tradițională și civilizația populară din Bucovina secolului al XIX lea. Mai există o casă muzeu la Putna, a familiei Bâcu , care redă atmosfera și obiceiurile din perioada stăpânirii habsburgice, din nordul acestui ținut de poveste. Casa în sine datează din secolul al XVII lea și este construită pe o fundație din piatră de râu, cu bârne rotunjite și tencuite, fiind acoperită cu draniță în patru ape. Intrarea în tindă și în cele două camere se face de pe o prispă lutuită ,,îmbrăcată,, într-un  cu foișor. Obiectele din camere sunt dispuse natural, așa cum erau ele la începutul secolului al XX lea. Bătrâna care ne este ghid, și care locuiește în casa de alături, ne povestește că

Ghidul Miscellanea de succes în travel blogging

Andrei deține de ani buni, blogul de turism miscellanea.ro. Articolul scris de el, chiar dacă pare o joacă, ascunde adevăruri la care toți cei interesați de fenomen ar trebui să reflecteze. Cu mulțumiri către autorul articolului, îl public integral. Observat-am că numărul celor care aspiră la statutul de formator de opinie pe domeniul călătoriilor a crescut în ultima vreme aşa că mă simt cumva dator să împărtăşesc din vasta-mi experienţă. Luaţi aminte! Acesta este un plan simplu în 9 paşi (puncte?) care va aduce un număr sporit de fani pe feistube, trafic, oferte de la companii înnebunite de mirosul de trafic şi glorie generală. 1. Like şi share dacă ţi-a plăcut Nu te lua după ce spun ceilalţi, cerşitul este ok. La sfârşitul oricărei bucăţi de informaţie lansate în eter trebuie ataşată această formulă. Pur şi simplu unii utilizatori nu ştiu ce ar putea să facă cu ea. "Mmm, mi-a plăcut, dar ce aş putea să fac". Această bucată de text vine în ajutorul l

Mănăstirea Cocoș- parte a triunghiului de aur din nordul Dobrogei

Imagine
Vorbeam în postarea cu Celik Dere , despre Triunghiul de Aur al mănăstirilor din nordul Dobrogei, incluzând aici așezămintele monahale de la Celik Dere, Cocoș și Saon. A venit rândul mănăstirii Cocoș, situată în zona administrată de comuna Niculițel, la 6 kilometri de Isaccea și 35 kilometri de Tulcea, urmând DN 22  apoi DN 87. Zona este una tipică pentru nordul Podișului Dobrogei( Dealurile Niculițelului), cu dealuri vechi, cu spinări rotunjite de eroziune, unde vegetează cele mai mari păduri de tei din țara noastră. Prima biserică a fost construită pe la 1832, din materialele avute la îndemână de sihaștri( lut, paie și nuiele), și avea hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Ea va fi reparată 14 ani mai târziu, de către călugărul Ignatie, având încuviințarea sultanului  Abdul Medgid (Dobrogea avea să mai stea sub stăpânire otomană până în 1878). Temelia bisericii mari se pune în 1910, iar pictura interioară este executată de un pictor italian. În anii  '60, o

Izvoarele cu vitriol din Muntele Puturosu, unice în Europa.

Imagine
Nu știu dacă v-ați gândit vreodată, că pot exista izvoare minerale cu ACID SULFURIC. Sincer, nici eu n-am crezut până nu le-am văzut. Oricum sunt o raritate a lumii, iar acestea de lângă Balvanyos sunt singurele din Europa. Zona se numește Băile Timsos sau Apor și se află la 2 kilometri de hotelul Balvanyos, de pe muntele Puturosu( drumul  care coboară de la Bixad spre Turia - Târgu Secuiesc). Minunea apelor minerale de aici, constă în prezența unei mici concentrații de acid sulfuric, numit popular vitriol. Nu vă gândiți că sunt nocive, din contră, sunt recomandate pentru tratamentul reumatismului, afecțiunilor respiratorii sau digestive. Dar numai la recomandarea medicilor specialiști. Zona este denumită ,,Valea Morții" , pentru emanațiile de gaze care amețesc animalele( mai ales păsările), și oricum în zonă persistă un miros de gaz, asemănător cu mirosul de ouă stricate. Explicația științifică este simplă, prin numeroasele falii( crăpături adânci în scoarță) urcă gaz

Rețeaua de situri Natura 2000, în extindere în România

Imagine
109 situri din România au fost adăugate în rețeaua Natura 2000, o rețea de zone protejate care reprezintă principalul instrument de care dispune Uniunea Europeană pentru a conserva biodiveristatea. Țara noastră a ajuns, astfel, la o suprafață de 42.000 de kilometri de zone protejate. Articol preluat de pe site-ul partener totb.ro Aproximativ 25.000 de km2 de regiuni inestimabile din toată Europa au fost incluse în rețeaua Natura 2000, arată un comunicat al Comisiei Europene. Comisia a aprobat în mod oficial includerea în rețea a altor 235 de situri propuse de statele membre pentru a fi recunoscute ca “situri de importanță comunitară”. Statele membre vor avea la dispoziție șase ani pentru a institui măsurile necesare pentru a proteja aceste situri. Ultima actualizare privește 20 de state membre și acoperă toate cele nouă regiuni biogeografice ale rețelei – regiunea alpină, atlantică, a Mării Negre, boreală, continentală, Macaronezia, mediteraneană, panonică și de stepă

Lacul Lala Mare- lumea pierdută a Ineului rodnean

Imagine
La Gura Lalei, o șatră de țigani se odihnește sub un celofan crăcănat pe patru crengi groase de brad.  Zăpușiți de căldură, se adună care de pe unde, după ce aseară au coborât de pe Ineul cel plin de afine și merișor. Îi întreb temător dacă drumul forestier care se întinde în fața mea, duce către traseul Lalei, marcat cu cerculeț roșu. Surprinzător de amabili, îmi explică cu răbdare ce și unde să mă opresc. Cale de vreo 5 kilometri merg pe un drumeag, însoțit în stânga de pârâul ce-și are obârșia la 1970 de metri, sub al doilea vârf din Masivul Rodnei, Ineul ( 2279 m). La un moment dat, drumul se înfundă într-o poiată mărginită de stânci cristaline, unde mai sunt ,,parcate" două dubițe ale țiganilor. Cu oarece teamă, las mașina cu alarma pusă și fără ,,ispite" pe vreo banchetă, și plec cu soția și cel mic, trecând peste primii bolovani ce alcătuiesc poteca îngustă. N-aș zice că drumul a fost complicat, dar problema marcajelor în Parcul Național Rodna, rămâne una