Postări

Se afișează postări din decembrie, 2009

Sihăstria Putnei- un loc binecuvântat

Imagine
cele trei constructii, în centru biserica nouă cu hramul Izvorul Tămăduirii ultima biserică din cele trei, construită în întregime din lemn icoana făcătoare de minuni, bătută în aur si argint a Sfintei Fecioare ;i a Prucuşorului biserica ,,veche" aici este o clădire pentru bătrâni bolnavi îngrijiţi de maici, deşi schitul este de calugări, situaţie care nu se regăseste la alte mânăstiri ce își permit infinit mai mult (din PĂCATE!) Schitul Sihăstria Putnei se află la vreo trei -patru kilometri de Mânăstirea Putna, într-o microdepresiune formată între Obcinele Putnei. O mânăstire în toată regula, cu TREI biserici, suferă totuși fiind trecută în umbra marii și binecunoscutei sale surate întru har duhovnicesc. Primele atestaăi documentare merg până la la anul 1400, aşadar din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, desi urme de monahism s-au gasit și mai înainte. Cel mai cunoscut călugar este Ieromonahul PAISIE care a suferit în tăcere şi rugăciune între anii 1780-1

Dunărea la Ostrov

Imagine
bacul pereche si oraşul Silistra cu blocuri la fel de comuniste ca la noi si cu gardul-fâşie chiar in scara blocului colonie de păsări în Balta Ialomiţei siesta malul dinspre Călăraşi Ajuns în extremitatea sud-vestica a Dobrogei, lânga vestita localitate pentru struguri de masă Ostrov, am căutat trecerea bac pentru Călăraşi. Surpriza mea a fost mare când am trecut de Dervent(mânăstire deosebită) si am ajuns într-un ...oras, acesta era Silistra dar era în Bulgaria, iar fâşia de granita dadea in blocurile oamenilor! De altfel dupa ce ajungi cu bacul acolo vama este la 10 metri. Tot aici am vazut un schimb ciudat de pacheţele mici, foarte mici, pe bac între un tip dubios si un sofer cu masina cu numere de Bulgaria.Aş fi putut sa jur ca erau prafuri.

Pensiunea Lions- Gura Humorului-Hmm!

Imagine
intrarea in camere nu se face decit pe afara si nu prin restaurant! intre pensiune si strada nu este mai mult de 1 metru! semineul din restaurant cu tema ,,ziua recoltei" Adica este bine, sau de bine! Cu mici amendamente legate de aparenta raceala(ca sa nu-i spun greata) a fetelor( gemene) care servesc si fac si pe receptionerele. Dar eu stiu de unde vine asta. Pensiunea este la drum, la iesirea din oras spre Vama- Cimpulung Modovenesc, pe unde sute de camioane trec si unde se mai opresc sa se ,,destinda" soferii de camion asa ca apar singuri sau ,,insotiti" si chelneritele sunt cam blazate. In rest, mincare bunicica, restaurantul cochetel, cu aspect semimedieval, cu un fel de crama la subsol, unde pot servi masa si grupuri mai mari. Scarile cam abrupte si citeva mici kitsch-uri atirnate ici si colo. In camere este curatel, dar geamurile sau usa la balcon nu se deschid( n-au avut nici macar intentia sa ne dea o camera spre oras si nu spre strada- nu ca n-am

Albizia sau arborele persan de mătase

Imagine
Pentru că tot ninge afară, iată o poză de la mare, din Eforie Sud , de pe faleză. Anul trecut la Hotel Raluca din Venus am admirat, parcă vrăjit un asemea arbore, în grădina interioara, acolo unde făcea pereche cu o zadă argintie! și un Gincko Biloba! De fapt arborele de mătase, ale carei flori alb-roz se închid seara, parca pregătindu-se de culcare, mai este numit popular si ,,Mimoza", asata pentru ca apartine familiei Mimosaceaelor( în fapt o subfamilie a ...legumelor). I se spune Albizia julibrisin si este un arbore exotic splendid care se gaseste în Asia(din Iran până în Japonia) si care este perfect adaptat climei mai calde din Dobrogea și sudul ţării. Enjoy!

Salina Cacica- o surpriză...dulce

Imagine
intrarea în salină se face prin dreapta ,,puţ"-ului sala de bal, ce a functionat cândva și pe post de cazino o sculptură în sare lângă capela Sf. Varvara Capela Sf. Varvara lacul antropic din interior, în fundal este o uşă ce dă în sala de bal terenul de fotbal anul în care este amenajată sala şi lacul Undeva prin neguroasele secole XV-XVI, călugării de la Mănăstirea Humor, în căutările lor semi geologice, descoperă un pârâu de ,,slatină" sau de saramură, ce curgea din Dealul Călugăriţa( cu altitudinea de 805 metri), astfel că începe organizarea exploatării sării în zona numită Pârteşti. În 1790, în urma prospecțiunilor făcute de austrieci, noii stăpânitori ai regiunii, este descoperit zăcământul de sare de sub dealul mai sus amintit, luându-se decizia ca aici să se sape o mină, adică o salină. Au fost aduse familii experimentate de mineri din sudul Poloniei (de la celebra salină Wieliczka), apoi chiar etnici austrieci, slovaci, ruteni (populație ucr

Muzeul Badea Cârţan- Cârţişoara

Imagine
monumentul de lângă muzeu căsuţa modestă în care a trăit localitatea Cârţișoara și Munții Făgăraş Badea Cârţan s-a născut(1849) în localitatea Cârţişoara, din judetul Sibiu, sub numele de Gheorghe Cârţan. Om fără carte și fără prea mari posibilități, a devenit autodidact, învățând să scrie și să citească de la Ion Cotigă( om de cultură brașovean). Deschiderea oferită de educația primită, l-a îndemnat să lupte pentru devenirea, civilizarea și independența transilvănenilor. Se spune că potecile Făgăraşilor le-a străbătut ani la rând, aducând peste 200 000 de cărţi romănești din Țara Românească în Transilvania. Dar cea mai cunoscută ispravă a lui Badea Cârţan, a fost călătoria sa până la Roma, pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian și celelalte vestigii latine și romane din Italia. A murit înaintea desăvârşirii Marii Uniri, în 1911 și este îngropat la Sinaia.

Minifanfara la hram

Imagine
Marketingul turistic de la ţară, merge pe ideea atragerii ,,turiştilor"(paranteza se refera si la turistii locali care ies la o bere de hram) prin orice mijloace. Chiar si prin fanfare cocoţate pe acoperişuri! Imaginea si filmuletul ilustreaza perfect principiul ,, Bă, sunt cu cinci minute mai dăştept decât ăilalţi"

Mănăstirea Solca-depozit de BERE!- mizerie comunistă

Imagine
Dacă aveaţi nevoie de un exemplu legat de uriaşul cinism de care au dat dovadă comuniştii, aflaţi că există în România o mănăstire unde beciurile si paraclisul au fost transformate în DEPOZITE PENTRU BERE. Mizeria si umilinţa îndurate de biserică si de enoriași trebuie sa fi fost maximă din moment ce nici măcar stăpânitorii austrieci n-au desfiintat biserica ci doar mânăstirea *(1875), în timp ce comunismul a aşezat talpa sa uriaşă pe grumazul creştinismului. Apărută în anii 1612-1622 în timpul domniilor lui Stefan Tomşa al II lea, mănăstirea are o arhitectură asemăntoare celei de la Dragomirna , cu care este contemporană, iar zidurile de apărare au până la 2 metri grosime, asta pentru a face faţă deselor atacuri ale migratorilor tătari sau polonezi sau ale altor popoare. La Solca a existat o fabrica de bere foarte veche, de pe timpul austriecilor, care s-a aflat până la desființare, prin anii '90, chiar în curtea mânastirii, fiind folosită pentru depozitatre, pângărind prin

Voi vedeţi vreun oraş?

Imagine
Eu nu văd. Se pare ca Suceava este campion la declarat orase cu cetateni cu buda in fundul curţii si cu localitaţi !? in loc de cartiere!? Aici aş mai adauga Vicov si Milisăuţi, urmeaza Vama, Iacobeni sau Arbore sau uerevar. Trist, dar este singura solutie sa pastram procentul de 50% populatie urbana, nu ca nu suntem rusinea UE si aşa. Vezi celelalte chestiute de la eticheta ,,Romania in fundul gol".

Rezervaţia forestieră- Tinovul Şaru Dornei

Imagine
marginea rezervaţiei de pini, tivită cu mesteceni specii de pini adaptaţi la umiditatea permanentă mlaştina este înconjurată de păşuni si fâneţe bonus, o veveriţă din parcul central al oraşului Vatra Dornei Tinoavele sau mlaştinile oligotrofe(sărace în substanţe nutritive) se întâlnesc în regiunile depresionare cu climat rece si umed si pe platourile înalte muntoase. In fapt, sunt o aglomerare de muschi de tip Sphagnum, dar elementul interesant din zona depresiunilor carpatice îl constituie prezenta arborilor, a coniferelor, unele dintre ele relicte glaciare( rămase ,,captive" dupa ultima glaciatie, terminata acum mai bine de 10 000 de ani). De cele mai multe ori se întilnesc specii de pin, ca în acesta rezervatie, de molid sau brad( Poiana Stampei din aceeasi Depresiune a Dornelor) plus putine specii de flori, cea mai cunoscuta fiind Roua cerului-plantă carnivoră,întâlnita în Tinovul Mohoş, de lânga lacul Sfânta Ana . Drenajul apei este slab, datorita turbei care

Povestea Dealului Crucii de la Putna

Imagine
noaptea ziua aici pe Dealul Crucii s-a încercat scrierea numelui ȘTEFAN cu brăduți , dar o alunecare de teren a distrus ,,T"-ul și ,,E"-ul crucea de piatră ruinele fabricii de ciment Exista în Putna, la poalele Dealului Crucii numit și ,, Crucişor ", un loc unde Ştefan cel Mare aflat în scurt popas a tras cu arcul ca să ţintească locul pentru altarul mânăstirii Putna. Aici se afla o frumoasă poiană care cadea în trepte către pârâul Putna, și unde era un izvor cu apă limpede din care voievodul bea de câte ori venea pe aceste meleaguri. Sătenii îl îngrijeau ca pe un loc sfânt și îi spuneau ,, Izvorul lui Ştefan ". După instalarea fabricii de ciment, dealul respectiv a început să fie exploatat și transformat în carieră de piatră, astfel că izvorul a dispărut iar crucea de piatră ce străjuia izvorul, a căzut fiind luată de un sătean. Aşă că, azi în amintirea acelui izvor și a crucii de piatră (care se pare că a dispărut pe la 1928) putnenii au aşezat