Se afișează postările cu eticheta Delta Dunării. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Delta Dunării. Afișați toate postările

vineri, 10 martie 2023

Delta Dunării-caracterizare fizico-geografică

 

Poziție geografică: în E ţării

Limite/vecini: N – Granița cu Ucraina( pe brațul Chilia); S – Podișul Dobrogei;E – Platforma continentală a Mării Negre; V – Podișul Dobrogei

Caracteristici ale reliefului:

-         Câmpie aluvionară(încă) în formare

-         Relief pozitiv cu altitudinea medie de 0,5 m și altitudinea maximă de 12,4 m în Grindul Letea

-         Ostroave (insule joase, alungite formate prin depuneri de aluviuni pe cursul râului/brațului/canalului)

-        Grinduri (forme de relief pozitiv situate în deltă sau pe marginile ei): maritime – s-au format prin acțiunea curenţilor marini + aluviunile aduse de Dunăre(Letea cu relief de dune, Caraorman, Săraturile), fluviale – în lungul braţelor Dunării, continentale – rămăşiţe de uscat predeltaic (Chilia, Stipoc)

-         Formare- într-un fost golf al Mării Negre prin depuneri succesive de aluviuni, după topirea ghețarilor 

-         Cuprinde trei braţe semnificative: Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe/ Tulcea mai mic de 17 km

-         Chilia cuprinde cea mai mare parte din debitul fluviului (60%) cu multe ostroave şi are o deltă secundară pe teritoriul Ucrainei.

-         Sulina este cel mai scurt şi cel mai navigabil braţ şi cuprinde 18% din apele Dunării

-         Sf. Gheorghe are multe meandre pe cursul acestuia – 22% din debitul Dunării- insule la vărsare( Sacalin)

CLIMA:

factorii ce influenţează clima în această zonă sunt:

-         Marea Neagră, relieful jos, poziția extrem estică 

-         temp.medie anuală -peste 11° C

-         precipitații medii anuale –sub 400 mm/an

-         Vânturile: crivăţul şi brizele marine

-         Etaj de climă: de deltă şi litoral

-         Influenţă/nuanță climatică: pontică

LACURILE:

-         Dranov, Lumina, Roşu, Puiu, Matița, Merhei

VEGETAŢIE:

-         vegetaţie de luncă – stuf, papură,nuferi, sălcii, plopi, arini

-         pădure de stejari termofili pe Grindul Letea

FAUNA:

șacali, bursuci, lupi, câinele enot, vidra, pelicani, cormorani, lebede, sturioni

SOLURI: de luncă-aluvionare, 
nisipoase

 

marți, 14 iulie 2020

Incubatorul de lectură ajunge la copiii din Delta Dunării


Peste 50 de copii din Delta Dunării participă în săptămâna 13-18 iulie la Incubatorul de lectură, un proiect creat și derulat de scriitoarele Svetlana Cârstean și Ana Maria Sandu. Acesta propune o formulă inedită pentru educația modernă interdisciplinară, în care arta, lectura și dezbaterile se unesc pentru a oferi noi perspective de învățare.
Incubatorul de lectură din Delta Dunării se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 9 și 17 ani și se desfășoară online, gratuit, sub forma unor module de câte 3 zile, pentru grupe de câte 17 copii.
Demersul le propune elevilor o alternativă atractivă la programa școlară și le înlesnește accesul la texte literare pe care nu le studiază la școală. De asemenea, pentru copiii care învață în Delta Dunării, acest proiect înseamnă o conștientizare a spațiului în care locuiesc, întâlnirea cu un alt mediu cultural și înțelegerea diversității și a importanței poveștilor lumii pe care o cunosc. Literatura, cititul și scrisul devin instrumente de explorare a sentimentului de apartenență la un spațiu unic, ale cărui resurse ajută la crearea unei comunități foarte prețioase.

În cadrul atelierelor zilnice se vor citi și scrie texte, se vor descoperi autori inediți, clasici și contemporani, se va explora lumea prin intermediul cuvintelor și a poveștilor, vor exista întâlniri și dialog cu scriitori și invitați speciali. Textele scrise de-a lungul atelierelor vor fi adunate, ilustrate și, în final, legate într-o carte care va fi tipărită și distribuită în școli.
Incubatorul de lectură s-a născut din dorința de a reîmprieteni copiii și tinerii cu literatura, de a le oferi instrumente de citire a textelor și implicit a lumii în care trăiesc. Lucrăm pe texte semnificative din literatura română și universală, insistăm pe capacitatea de a analiza un text la prima vedere, de a înțelege povestea și mecanismele ei. Ne bucurăm împreună de literatură, povești, texte, personaje, voci, secrete ale scrisului. Devenim intimi cu cele mai frumoase texte din literatura românească și universală. au relatat Svetlana Cârstean și Ana Maria Sandu, scriitoare, inițiatoarele proiectului Incubatorul de lectură.
Am lucrat cu peste 1000 de copii din București și din țară și ne-am dat seama cât de mare este nevoia lor de a fi expuși la alt gen de discurs, de perspectivă, la alte voci literare mult mai apropiate de realitatea lor de zi cu zi, și cât de mult îi schimbă interacțiunea cu literatura pe care n-o studiază în regim obligatoriu la școală. Prin intermediul acestei experiențe repetate cu copii de diverse vârste, din diverse zone ale țării, din medii sociale diferite, care studiază în școli cu profiluri adesea deloc asemănătoare, copii pe care i-am întâlnit în cadrul școlilor lor sau în afara acestora, în librării sau festivaluri, am înțeles ce instrument prețios este literatura, textul literar, pentru explorarea personală, înțelegerea mediului din care provin, a lumii și a schimbărilor ei, a problemelor la care implicit sunt expuși permanent, dar și în citirea mesajelor pe care această lume le transmite de cele mai multe ori prin mesaj scris.” au declarat Ana Maria Sandu și Svetlana Cârstean, scriitoare, inițiatoarele proiectului Incubatorul de lectură.

Incubatorul de lectură în Delta Dunării este un proiect derulat de scriitoarele Svetlana Cârstean și Ana Maria Sandu, inițiat de Asociația Ivan Patzaichin - Mila 23, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Tulcea și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Ana Maria Sandu (1974, Târgu Jiu) a absolvit Facultatea de Litere Bucureşti, urmată de un masterat de literatură contemporană. A publicat numeroase volume: Din amintirile unui Chelbasan (2003, Editura Paralela 45; reeditat în 2013 la Editura Art), Fata din casa vagon (Editura Polirom, 2006), Omoară-mă! (Editura Polirom, 2010), Aleargă (Editura Polirom, 2013), Pereţi subţiri (Editura Polirom, 2017), Mama îmi spune că am o viaţă frumoasă (Editura Polirom, 2019) și texte în antologiile: Cartea cu bunici, Bookătăria de texte&imagini, Iubire 13, Prima dată, Nouvelles de Roumanie, Rumänien heute. A coordonat volumul Cu ochii în 3,14, o antologie Dilema veche, apărută în 2016, la Editura Humanitas. Este redactor la revista Dilema veche din anul 2010.
În 2016, împreună cu poeta Svetlana Cârstean, a iniţiat Incubatorul de lectură.
Svetlana Cârstean (n. 1969, Botoșani) este poetă și traducătoare. A frecventat o vreme cenaclul Facultății de Litere din București, debutând în 1994 în cadrul volumului colectiv Tablou de familie, alături de T.O. Bobe, Răzvan Rădulescu, Mihai Ignat, Sorin Gherguț și Cezar Paul-Bădescu. Volumul de debut individual, Floarea de menghină, a apărut în 2008 la Cartea Românească, fiind distins cu Premiul Național „Mihai Eminescuˮ și publicat în 2013 și în suedeză, în traducerea poetei Athena Farrokhzad. Au urmat Gravitație (Editura Trei, 2015) și Trado (Nemira, 2016), iar selecții din poezia ei au fost traduse în numeroase limbi. Coordonează colecția Vorpal a editurii Nemira și organizează, din 2015, întâlniri cu diferiți oameni de cultură în cadrul Intersecțiilor de miercuri.
Contact: Raluca Munteanu, telefon: 0742-050.585, e-mail: office@rowmania.ro.

sâmbătă, 15 decembrie 2012

7 locuri din România în care nu vrei să mergi ca turist

Există în România locuri pe care nu vrei să le vezi și care nu apar în ghidurile turistice sau în prezentările pline de ,,clișee"ale agențiilor. Sunt locuri dezolante care se încadrează, mai degrabă, în categoria dark tourism, și pentru care nu există descrieri. Deși curentul acesta, al turismului negru, începe să aibă adepți și în țara noastră. Aici aveți un articol cu posibilele locații din România, scris în urmă cu ceva timp. Ce urmează mai jos, sunt zone unde n-aș vrea să merg, deși aș putea scoate niște articole bunișoare, plus că unele zone abundă în frumuseți turistice adevărate:

Pe primul loc aș pune, PEISAJELE INDUSTRIALE DEZOLANTE DIN BAZINUL CARBONIFER MOTRU-ROVINARI,  acolo unde urmele exploatărilor la zi ale lignitului apar ca răni încă deschise și supurânde ale comunismului. Azi, sătenii din comunele vecine cu aceste exploatări și cu haldele de steril, se confruntă cu praful negru ce este spulberat de vânturile Olteniei care produce diferite forme de silicoză. În timp ce în celelalte zone din acest top exploatarea sau fabricarea au fost oprite, aici scoaterea la zi a lignitului din Podișul Getic continuă ca și dezstrul ecologic fără margini!
Sursa foto-: http://www.gorjeanul.ro/investigatii



Pe locul doi aș pune, RUINELE FABRICII DE NEGRU DE FUM DE LA COPȘA MICĂ,  din județul Sibiu, considerată cea mai poluantă subramură a industriei chimice din lume. Negrul de fum era folosit la fabricarea cauciucului, însă în cele din urmă după căderea lui Ceaușescu, fabrica a fost închisă. Oricum nu din motive ecologice ci mai degrabă de management defectuos. Funcționarea fabricii a lăsat în urmă bolnavi de plămâni și de cancer și copiii cu malformații. Sursa foto- http://ericmatsonphotography.com/editorial3.html


Pe locul trei este poziționată FOSTA FABRICĂ DE CLEI DE OASE DE LA MĂRĂȘEȘTI,  o fabrică aflată și ea în ruină, ce străjuiește de la oarecare distanță mausoleul eroilor din același oraș. Mirosul insuportabil și munții de oase ce erau depozitați în aer liber în curtea fabricii, sunt amintiri de coșmar pentru călătorii din trenuri, locuitori și pentru șoferii care erau literalmente asfixiați, de mirosul pestilențial care răzbătea de la cadavrele animalelor.





Pe locul patru aș pune MINELE PĂRĂSITE DE URANIU DIN MUNȚII APUSENI, din localitatea Băița Plai, locul unde s-a aflat cea mai mare exploatare de uraniu din țară. Zona este cunoscută pentru radioactivitatea sa uriașă. Substanța radioactivă numită radon face ravagii, iar oamenii au probleme de sănătate numeroase, cea mai des întâlnită fiind cancerul la plămâni. O veritabilă bombă radioactivă! Ocoliți sudul munților Metaliferi!
Sursa foto- http://doinapopescu.hotnews.ro



Pe locul cinci vine tot o zonă din Apuseni, ORAȘUL ZLATNA ȘI FOSTUL COMBINAT DE PRELUCRARE A MINEREURILOR NEFEROASE. O regiune moartă din toate punctele de vedere, cu un oraș cu șomaj de peste 80%, și  cu halde de steril bătute de vânt. Praful de cupru, zinc și plumb inhalat zilnic de locuitori, a creat și aici o serie de probleme de sănătate. Un oraș frumos odată, cu rădăcini daco-romane( Ampellum), se stinge sub ochii noștri, fără a se întrevedea o cale de ieșire din acest marasm ecologic.
Sursa foto- http://ionell.weebly.com


 Locul șase este ocupat de zona din jurul ORAȘULUI ANINA, un loc trist, asemănător cu Zlatna, unde comuniștii au construit cea mai mare termocentrală pe șisturi bituminoase din Europa acelei vremi. N-a funcționat niciodată cum trebuie pentru că pur și simplu n-a fost creată să fie profitabilă, deși a costat peste 1 miliard de dolari, la nivelul anilor '80. Șomaj, halde de steril de la vechile exploatări de huilă, păduri defrișate și ape poluate, toate într-o zonă cu un potențial turistic imens.
Sursa foto-http://www.tymestours.ro



Pe locul șapte aș adăuga o zonă unde chiar mi-aș dori să merg, doar pentru a vedea cum natura a învins. FOSTUL COMBINAT DE EXPLOATARE  A NISIPULUI DE LA CARAORMAN DIN DELTA DUNĂRII, a fost construit de Ceaușescu pentru că aici se afla un nisip foarte fin. Ruinele și blocurile nelocuite sunt năpădite de vegetație,  iar animalele sătenilor se ascund între betoanele de la stația de sortare. Un exemplu trist care poate continua cu ruinele combinatului de exploatare a stufului din zona Pardina din nordul deltei, și care făceau parte din planul lui de a transforma delta în cea mai productivă regiune agricolă din lume.
 Sursa foto-http://www.exprimarelibera.ro




ȘI NU UITA SĂ DAI LIKE!

Despre ancorarea în trecut și România Deșteaptă

Înainte, în alte timpuri, știam că nu știam. Nu aveam cum. Acum avem de unde ne informa, avem posibilitatea să știm, însă ne place în contin...