Cum a fost anul Let's Do It Romania

Dragul nostru #DOER, Pe măsură ce încheiem acest an, privim înapoi cu recunoștință și mândrie la ceea ce am realizat împreună. 2024 a fost un an al solidarității, al acțiunii și al transformării, un an în care am demonstrat, din nou, că fiecare dintre noi poate contribui la construirea unei Românii mai curate și mai responsabile. Cu ajutorul vostru, al voluntarilor, al partenerilor și al susținătorilor noștri, am reușit să aducem schimbări semnificative, să educăm, să mobilizăm și, mai presus de toate, să inspirăm. Împreună, am făcut un pas important în direcția unui viitor mai bun pentru țara noastră și pentru planeta noastră!   Ziua de Curățenie Națională este acum LEGE!

Pe 29 octombrie, România a adoptat oficial Ziua de Curățenie Națională! Proiectul de lege a fost promulgat de Președintele României și a devenit astfel Legea nr. 266/2024. Acest moment marchează un pas important în călătoria către un mediu mai curat și mai sănătos pentru toți! Obiectivele acestei legi includ:   - Mobilizarea comunităților pentru a participa activ la ecologizare. - Promovarea educației ecologice în școli. - Combaterea poluării prin stimularea colectării selective a deșeurilor și prin limitarea depozitelor ilegale. - Încurajarea parteneriatelor între autorități și organizații non-guvernamentale.   Ziua de Curățenie Națională va fi sărbătorită anual în a treia sâmbătă a lunii septembrie! Aceasta este o ocazie perfectă pentru a ne alătura eforturilor comunității, autorităților și ONG-urilor în organizarea de acțiuni care să ne aducă mai aproape de un mediu mai curat. Ora reciclării x Returo În perioada 20 mai - 14 iunie, aproape 2.000 de copii din București, Ilfov, Argeș, Dâmbovița și Prahova, au învățat despre colectarea selectivă, în cadrul proiectului „Ora Reciclării”. Acesta și-a propus să inspire noua generație să adopte comportamente sustenabile pentru o Românie mai curată, prin conștientizarea de la vârste fragede a impactului pe care îl au ambalajele nereciclate asupra mediului și prin fundamentarea conceptului că o gestionare corectă a ambalajelor reprezintă atât un câștig imediat, cât și un câștig continuu și mult mai valoros pe termen lung.   Pentru a încuraja aplicarea noțiunilor dobândite în timpul proiectului „Ora Reciclării”, copiii au primit câte un kit care include un săculeț de pânză pentru ambalaje, un sticker sheet și un carnețel cu informații despre SGR și pentru adulții de acasă. Marcare trasee montane și montarea panourilor informative Cu sprijinul a două companii dedicate schimbării, anul acesta am realizat două proiecte importante pe  trasee montane. Unul dintre trasee, numit Țâcla Găvrii, situat în județul Cluj, a fost omologat în circuitul turistic montan național, iar pentru acesta am montat panouri informative pentru turisti, realizate din plastic reciclat.Proiectul a fost realizat cu sprijinul Broadridge Trading and Connectivity Solutions. Cel de-al doilea traseu numit Dârste - Vârful  Crucurul Mare situat în Masivul Postăvarul,  județul Brașov, unde alături de Booking Holdings am refăcut marcajele montane pentru a îmbunătății experianța celor care îl parcurg. Peste 300 de voluntari au luat parte la aceste acțiuni, contribuind nu doar la promovarea unui turism responsabil, ci și la protejarea naturii. Fiecare pas pe aceste trasee este acum o amintire a efortului comun pentru o Românie mai curată și mai verde.   Lansarea aplicației Let's Do It, Romania! Anul acesta a fost lansată aplicaţia "Let's Do It, România!", disponibilă pe iOS şi Android. Aplicaţia permite utilizatorilor să semnaleze în mod gratuit prezenţa deşeurilor sau a ambroziei, iar notificările vor fi transmise autorităţilor competente pentru a asigura curăţarea acestor zone. Această soluţie digitală reprezintă un element esenţial în eforturile de protejare a mediului, facilitând implicarea cetăţenilor în mod direct şi rapid. De la lansare și până în prezent au fost raportate peste 500 de zone care necesită ecologizare și peste 120 din sesizările trimise către autorități au fost deja soluționate.  Descarcă aplicația pentru iOS sau Android Ziua de Curățenie Națională Anul acesta, de Ziua de Curățenie Națională s-au alăturat peste 250.000 de voluntari din toate colțurile țării. Împreună, am strâns 240.000 de saci, adunând un total de 2.500 de tone de deșeuri din natură, în cadrul unor acțiuni desfășurate în toate cele 41 de județe și în Municipiul București. Let's Do It, Corporate! Anul acesta, 27 de companii s-au alăturat misiunii noastre pentru a aduce un impact pozitiv asupra naturii. Împreună, am mobilizat aproape 2.000 de voluntari în cele 41 de acțiuni de curățenie realizate. Am descoperit zone poluate cu deșeuri, iar obiectele întâlnite ne-au spus o poveste tristă: lipsa informării și conștientizării, dar și efectele devastatoare ale deșeurilor aruncate în natură. Acestea erau frecvent întâlnite pe malurile râurilor, în lizierele pădurilor și chiar în interiorul acestora. La final, am colectat 5.515 saci de deșeuri din acțiunile organizate.     Traininguri și workshop-uri Anul acesta, am susținut 5 workshopuri și traininguri în companii, având ca temă principală importanța colectării selective și reciclarea textilă. Aceste sesiuni au fost o oportunitate de a educa și implica angajații în procesele esențiale pentru protejarea mediului, ajutându-i să înțeleagă impactul pe care îl au alegerile lor zilnice asupra naturii și importanța reciclării corecte. Ce trebuie să știi despre Let’s Do It, Romania! Let's Do It, Romania! este cea mai mare mișcare socială din România și face parte din comunitatea internațională Let`s Do It, World!, cu un total de 198 țări și 60 de milioane de voluntari implicați în organizarea Zilei de Curățenie Globală, care împreună au strâns 303 000 tone de deșeuri.  !! România a fost cea de-a 4 ţară din comunitatea Let`s Do It, World!, încă din 2010, care a avut curajul să organizeze o astfel de acţiune şi este astăzi un model de bune practici pentru alte ţări de pe întreaga Planetă.

 

Suntem atât de civilizați pe cât reciclăm?

Suntem pe ultimul loc la reciclare pe cap de locuitor în UE! În România, se reciclează fix 36 de kilograme de deșeuri pe fiecare locuitor! Dacă nu este trist, atunci este jenant de rușinos, mai ales când observăm că locul de deasupra nostră din clasament este ocupat de Malta cu aproape dublul cantității( 70 kg.). 

Campionii la civilizație ecologică (construită, este drept, și cu amenzi mari) sunt neserioșii ăia de austrieci, care reușesc să recicleze  într-un an mai bine de 516 kilograme de deșeuri pe cap de locuitor. Și pentru prostia noastră plătim mii de euro pe zi penalizări! Când pun cifrele acestea două cap la cap, mă apucă un dor să plec pe râuri de munte... Dar și acolo, pet-urile de la muntenii și turiștii noștri ecologiști fac legea.

Austriecii aceia care nu ne lasă în Schengen! Ce să zic, niște needucați... Cancelarul lor are multe bube politice de rezolvat și va da socoteală pentru ele la intern, dar nu austriecii și firmele lor sunt vinovați pentru că noi, primii în Europa de la coadă nu suntem admiși. Asta apropo de antipatia față de ei manifestată în ultimul timp.

Să revenim la civilizație ecologică. După Austria, urmează Danemarca (411 kg.) și Germania (409 kg.), alți cotropitori anglo-saxoni ai spațiului european. Asta îmi aduce aminte de un episod dintr-o călătorie în Bavaria, unde, la pensiunea unde eram cazați se aflau 7 pubele sau 7 fracții de reciclare, pe înțelesul tuturor: sticlă albă, sticlă colorată, hartie, carton, plastic, metal și menajer. 

Proprietarul nu ne-a indicat decât un singur lucru în mesaj, să reciclăm cum trebuie!!!

Aici o altă imagine unde este vorba de procentul pe țară. Oricum, tot acolo cu Malta și Grecia.

Când vara nu mai vrea să plece. Toamna fetelor bătrâne și iarna sfinților de gheață

Cam așa aș rezuma vremurile meteo pe care le trăim la acest sfârșit de septembrie, în buza echinocțiului de toamnă. Așa spuneau bunicii verilor întinse uneori până la început de octombrie, care nu mai doreau să plece din emisferele boreale: ,,Vara fetelor bătrâne". 

La ce se refereau doar ei știau, pentru că își aveau originea în ancestralele lor obiceiuri și observații intracomunitare. Cert este că ,,vara" asta întârziată avea și un corespondent plasat pe luna mai-iunie numit: ,,Iarna sfinților de gheață". Era acel moment din an când lumea se pregătea de explozia luminii și venirea căldurii iar timpul și rotația curenților jet-stream, nu prea erau de acord cu așteptările bătrânilor noștri.

Așadar, vă rog luați un pic aminte la felul în care se manifestă clima pe aceste meleaguri, gândiți-vă că au fost sute de situații de acest fel în istorie și nu cădeți în patima iubitorilor de apocalipse meteo. Este adevărat că sunt schimbări generate de extensia puternică a presiunii umane asupra mediului, sunt date care indică acest lucru, dar toate trebuie luate cu moderație.
Și cercurile ecologiste care promovează conștientizarea de către locuitorii planetei a schimbărilor climatice fac bine că trag semnale de alarmă asupra înnecării Terrei în gunoaie și poluare, dar de asemenea lucrurile trebuie temperate pentru că isteriile acestea fac rău.

Ursul Arthur și corupția din România

Vă amintiți de cazul ursului Arthur, cel mai mare animal din UE, pentru care un prinț din Liechtenstein a plătit 7000 de E? Iată ce spune un străin despre noi și despre corupția din țara noastră. Trist și foarte adevărat! „Da, vom ucide toţi urşii voştri, toate păsările voastre din Delta Dunării, toţi cocoşii de munte, toţi mistreţii şi toţi cerbii. Sunteţi o ţară ieftină, cu conducători ieftini, politicieni corupţi şi asta meritaţi” spunea acum ceva ani (2013 mai exact n.r.) George Richmond Elliott de la Hunting and Sporting Scotland Ltd, companie organizatoare de partide de vânătoare în țara noastră. Cam așa suntem noi văzuți în Europa.Ursul Arthur este doar vârful aisbergului și a ieșit la suprafață pentru că nu s-au înțeles niște băieți între ei, de asta a și apărut povestea atât de târziu, după două luni. În România se braconează după bunul plac al șmecherilor…cu complicitatea statului.

Sursa: Cătălin Amieroaie

Site

Baraj și lac de acumulare Bolboci, pe Ialomița

Lacul Bolboci- Marea din Bucegi. Asaltat de turiști, pensiuni și mașini. Barajul construit pe Ialomița în 1988, are 55 de metri înălțime, este la peste 1430 de metri altitudine, la 8 kilometri de Sinaia și la 10 de peștera Ialomiței.

Lacul Aral devine Deșertul Aral

Lacul Aral a devenit Deșertul Aral. Unul dintre cele mai mari dezastre ecologice de planetă, generat de comuniștii din URSS. Homo sovieticus și-a făcut treaba, a lăsat un pustiu în locul unei mări interioare în care se vărsau 2 fluvii. Urmăriți filmulețul de pe canalul meu de youtube, ca să înțelegem ce ne așteaptă…Vă pupă proful Irașcu!

Cum dispare lacul Ciad

Lacul Ciad a fost un fel de mare interioară pentru zona de la sud de Sahara, numită Sahel. Azi au rămas câteva bălți salmastre, triste și aglomerate de vegetație și alge. O situație de tip dezastru ecologic care afectează milioane de locuitori din 4 țări. În toate sunt conflicte cumplite, unde hrana și apa joacă un rol important: Nigeria, Niger, Camerun și Ciad. Gânditul este liber și gratis! Vă pupă proful Irașcu!

Fenomene curioase de pe Terra- explicate

Un playlist cu 19 filmulețe despre cele mai curioase fenomene de pe planetă. Sunt multe la care nu v-ați gândit, sau care par inexplicabile, dar toate au parte de lămuriri...științifice.

Cât poluează o baterie mică?

Cât poluează o baterie simplă? Sigur nu v-ați întrebat, pentru că nu contează când, cum sau unde arunci o baterie de 1.5, una mai mică sau una mai mare. Cert este, că ori dobândim un com portament ecologic natural, legat de reciclarea acestor bombe cu acid, ori ne luăm la revedere de la solurile fertile pentru sute de ani; Gânditul este liber și gratis! Vă pupa ecologul Irașcu!

 

Top 5 cutremure din ultimii 100 de ani

Top 5 cutremure din ultimii 100 de ani. Seismele de peste 9 grade pe Richter. Dragii mei, vă invit să vizionați, fără să vă fie teamă, ultimul filmuleț de pe canalul meu de youtube, în care aduc în discuție cele mai mari cutremure. Toate cele 5 din top, au avut loc în aceeași mare regiune, și cu o singură excepție- notabilă- nu au provocat multe pierderi de vieți omenești. Subscribe la canalul profului Irașcu! Și nu uitați: Gânditul este liber și gratis! Vă pup!

Dracula, mormane de cranii și oameni înecați de vii- Dark Tourism-ul în...

Despre turismul lugubru din România și cum poate revitaliza turistic câteva regiuni mai mari sau mai mici.. Am transpus intr-un video pe vlogul meu, o postare de pe blogger de acum câțiva ani. O combinație interesantă, cred. Postarea este aici:https://www.plecatdeacasa.net/2011/01/turismul-lugubru-sau-dark-tourism-ul.html

Bucovina și Călimanii-poze, comentarii și link-uri

Îmi place zona asta de la poalele Călimanilor. Mi se pare că este cea mai frumoasă zonă din Bucovina, prin intensitatea mare pe care o degajă fiecare punct cardinal pe care care ochiul avid de natură și de frumos îl caută.

Energia specială a locului mă obligă parcă să iau toate imaginile astea, să le alcătuiesc într-o minge de foc pe care să o vâr sub tricou, și din care să mă hrănesc restul anului.

Imaginile salvate din 2015, cel mai greu an din viața mea, sunt parte a luptei pe care am dus-o. Sentimentul că plutesc deasupra tuturor acestor zone și că iau de acolo toată forța lumii, sălășluiește în mine, în spiritul, în ființa mea și nu mă va părăsi niciodată. 

Șaru Dornei

Linia craterului Călimanilor, cu piramida Pietrosului în fundal

Ascensiunea pe Pietrosu-AICI

Pe platoul de la fosta carieră de sulf

Moșul din Călimani

Cabana meteo de la vărful Rățițiș

lângă stația meteo cu un ,,energizant" necesar, dar nu recomandat

Drumul Mariei Tereza către Toplița, fosta graniță a regatului

Despre Transcălimani, cu hartă cu tot- AICI

La doi pași de unicul lac natural din Călimani

Despre lăcușor- AICI

Iezerul Rețițișului, lac nivo-glaciar de baraj natural

Da, se poate, încet cu o mașină normală, până la cabana meteo

Versantul dinspre Negoiul Unguresc

Obligatoriu, recolta de hribi. Doar pentru cunoscători.

Lacul Iezerul Călimanilor (Rețițiș)- singurul lac natural din Călimani

Nu este neapărat o frumusețe, asemenea celor glaciare, aș zice mai degrabă că este o curiozitate naturală din cei mai înalți munți vulcanici din țară( 2100 m. vf. Pietrosu).
Am vrut să-l găsesc, să-l descopăr și să-i explorez împrejurimile, cu atât mai mult cu cât curiozitatea îmi fusese ațâțată de lipsa informațiilor cumva oficiale. 
La mine, și aș îndrăzni să spun și  la colegii mei, oficial(e) înseamnă CĂRȚI, lucrări de specialitate, articole științifice, etc. 

Lacul se numește, de fapt, Iezerul Rețițiș, pentru că este situat sub versantul sud-estic al vârfului cu același nume, de pe creasta( marginea) vulcanică a imensei caldere a Călimaniului( toate articolele despre Călimani- AICI).
Locul este binecunoscut de iubitorii de munte, pentru că sus( vf. Rețițiș, 2021 m.) este o cabană meteo, cu toate dotările, cu salvamont și cu mijloace motorizate( ATV-uri).

TRANSCĂLIMANI

Lacul este una dintre rarele apariții lacustre din munții vulcanici de la noi, trecut în categoria lacurilor de baraj natural, conform monografiei Munții Călimani, T. Naum și E. Butnaru, Ed. Sport-Turism, 1989.
Asta apare sporadic pe diferitele și puținele site-uri care amintesc de el, în plus într-un ghid despre Transilvania, scris de cei de la APTR( profesioniștii din turism) pentru ministerul dezvoltării, este trecut la comuna Bilbor, ca fiind un lac vulcanic natural( sic!?) înconjurat de o falnică pădure de molizi, după cum vedeți și voi în pozele mele!.
Brazi, ioc, molizi, ioc, dar, jnepeni cât cuprinde.

Deci, este un lac frumușel, înconjurat de jepi frumoși parțial uscați pe maluri, situat la 1650 de metri altitudine, pe versantul dinspre Toplița- Lunca Bradului, al Munților Călimani.
S-a format prin prăbușiri succesive ale aglomeratelor de andezit, modelate de nivație, și care au blocat câteva pârâiașe ale râușorului Puturosul, în spatele acestor aglomerate formându-se un lăcușor de 1300 de metri pătrați și de 3 până la 5 metri adâncime.

Se ajunge acolo urmând drumul forestier ce coboară de pe creastă, și care dacă ar fi puțin modernizat ar putea fi un veritabil Transcălimani, despre care am mai scris -AICI.

O altă variantă ar fi pe văiuga de torent ce duce drept la lac, pe un marcaj de cruce albastră, ghicit cu greu, dar care unește creasta cu zona de la izvor, lac si de la micul și părăsitul refugiu Salvamont, de sub vârful Bradul Ciont. Eu pe ea am urcat de la lac, și a fost foarte OK, mai intens dar mult mai scurt, către cabana meteo.

Marea carieră de sulf, parțial acoperită, ecologizată

N-am amintit si de a treia variantă legată de formarea lacului,în urma acțiunii nivo-glaciare, și care cred că nu poate fi exclusă din start, cuveta lacustră aducând aminte de lacuri glaciare mai mici, cum ar fi Lala Mică sau iezerele de pe Transalpina din Șaua Ștefanu.

Rămâne  totuși o apariție lacustră insolită, în peisajul cu abrupturi impresionante, eologliptoliți ( ace, moși și gușteri de piatră), gelifracte( roci dezagregate de îngheț-dezgheț slefuite de gheață) și jnepeni, la buza pădurii care urcă până la 1550-1600 de metri, pe versantul mai însorit al Rețițișului Căliman.

Iezerul, pădurea de jos, jnepenișul și mlaștinile înalte sunt incluse într-o rezervație cu plante relicte glaciare, în suprafață de 322 de hectare, care face parte din Parcul Național Călimani.

Piramida Pietrosului

Moșul

7 locuri din România în care nu vrei să mergi ca turist

Există în România locuri pe care nu vrei să le vezi și care nu apar în ghidurile turistice sau în prezentările pline de ,,clișee"ale agențiilor. Sunt locuri dezolante care se încadrează, mai degrabă, în categoria dark tourism, și pentru care nu există descrieri. Deși curentul acesta, al turismului negru, începe să aibă adepți și în țara noastră. Aici aveți un articol cu posibilele locații din România, scris în urmă cu ceva timp. Ce urmează mai jos, sunt zone unde n-aș vrea să merg, deși aș putea scoate niște articole bunișoare, plus că unele zone abundă în frumuseți turistice adevărate:

Pe primul loc aș pune, PEISAJELE INDUSTRIALE DEZOLANTE DIN BAZINUL CARBONIFER MOTRU-ROVINARI,  acolo unde urmele exploatărilor la zi ale lignitului apar ca răni încă deschise și supurânde ale comunismului. Azi, sătenii din comunele vecine cu aceste exploatări și cu haldele de steril, se confruntă cu praful negru ce este spulberat de vânturile Olteniei care produce diferite forme de silicoză. În timp ce în celelalte zone din acest top exploatarea sau fabricarea au fost oprite, aici scoaterea la zi a lignitului din Podișul Getic continuă ca și dezstrul ecologic fără margini!
Sursa foto-: http://www.gorjeanul.ro/investigatii



Pe locul doi aș pune, RUINELE FABRICII DE NEGRU DE FUM DE LA COPȘA MICĂ,  din județul Sibiu, considerată cea mai poluantă subramură a industriei chimice din lume. Negrul de fum era folosit la fabricarea cauciucului, însă în cele din urmă după căderea lui Ceaușescu, fabrica a fost închisă. Oricum nu din motive ecologice ci mai degrabă de management defectuos. Funcționarea fabricii a lăsat în urmă bolnavi de plămâni și de cancer și copiii cu malformații. Sursa foto- http://ericmatsonphotography.com/editorial3.html


Pe locul trei este poziționată FOSTA FABRICĂ DE CLEI DE OASE DE LA MĂRĂȘEȘTI,  o fabrică aflată și ea în ruină, ce străjuiește de la oarecare distanță mausoleul eroilor din același oraș. Mirosul insuportabil și munții de oase ce erau depozitați în aer liber în curtea fabricii, sunt amintiri de coșmar pentru călătorii din trenuri, locuitori și pentru șoferii care erau literalmente asfixiați, de mirosul pestilențial care răzbătea de la cadavrele animalelor.

Pe locul patru aș pune MINELE PĂRĂSITE DE URANIU DIN MUNȚII APUSENI, din localitatea Băița Plai, locul unde s-a aflat cea mai mare exploatare de uraniu din țară. Zona este cunoscută pentru radioactivitatea sa uriașă. Substanța radioactivă numită radon face ravagii, iar oamenii au probleme de sănătate numeroase, cea mai des întâlnită fiind cancerul la plămâni. O veritabilă bombă radioactivă! Ocoliți sudul munților Metaliferi!
Sursa foto- http://doinapopescu.hotnews.ro

Pe locul cinci vine tot o zonă din Apuseni, ORAȘUL ZLATNA ȘI FOSTUL COMBINAT DE PRELUCRARE A MINEREURILOR NEFEROASE. O regiune moartă din toate punctele de vedere, cu un oraș cu șomaj de peste 80%, și  cu halde de steril bătute de vânt. Praful de cupru, zinc și plumb inhalat zilnic de locuitori, a creat și aici o serie de probleme de sănătate. Un oraș frumos odată, cu rădăcini daco-romane( Ampellum), se stinge sub ochii noștri, fără a se întrevedea o cale de ieșire din acest marasm ecologic.
Sursa foto- http://ionell.weebly.com


 Locul șase este ocupat de zona din jurul ORAȘULUI ANINA, un loc trist, asemănător cu Zlatna, unde comuniștii au construit cea mai mare termocentrală pe șisturi bituminoase din Europa acelei vremi. N-a funcționat niciodată cum trebuie pentru că pur și simplu n-a fost creată să fie profitabilă, deși a costat peste 1 miliard de dolari, la nivelul anilor '80. Șomaj, halde de steril de la vechile exploatări de huilă, păduri defrișate și ape poluate, toate într-o zonă cu un potențial turistic imens.
Sursa foto-http://www.tymestours.ro



Pe locul șapte aș adăuga o zonă unde chiar mi-aș dori să merg, doar pentru a vedea cum natura a învins. FOSTUL COMBINAT DE EXPLOATARE  A NISIPULUI DE LA CARAORMAN DIN DELTA DUNĂRII, a fost construit de Ceaușescu pentru că aici se afla un nisip foarte fin. Ruinele și blocurile nelocuite sunt năpădite de vegetație,  iar animalele sătenilor se ascund între betoanele de la stația de sortare. Un exemplu trist care poate continua cu ruinele combinatului de exploatare a stufului din zona Pardina din nordul deltei, și care făceau parte din planul lui de a transforma delta în cea mai productivă regiune agricolă din lume.
 Sursa foto-http://www.exprimarelibera.ro




ȘI NU UITA SĂ DAI LIKE!

Blestemul uraniului şi al exploatărilor miniere de la Crucea (Judeţul Suceava)-fotoreportaj

La vreo doi kilometri de intrarea în comuna Crucea din judeţul Suceava, pe valea Bistriţei, se află două măgăoaie comuniste ce îţi atrag atenţia. Un bloc locuit pe jumătate şi o altă construcţie, probabil o fostă cantină.
Situate în buza unei păduri veşnic umede, cele două construcţii par două cutii betonate paraşutate din alt timp.
Blocul aparţine exploatării de uraniu si minereuri complexe din zonă, cel de uraniu fiind singurul zăcământ de acest fel din ţară. Depopulat, mizer şi stingher, blocul este parţial părăsit de minerii pensionari, unii dintre ei afectaţi de iradiere, silicoză sau alte forme de pneumoconioză şi ieşiţi la pensie după doar 15 ani de muncă în subteran.

În spatele blocului, rufele atârnă deasupra unor haite de câini veşnic flămânzi.

Simbolul comunist al alimentarelor goale, face parte din peisajul dezolant.



Cealaltă construcţie, probabil fosta cantină, cu orbitele geamurilor privind trist spre apa Bistriţei.



Intrarea în bloc ,,păzită,, de o ghirlandă de beculeţe de Crăciun pe care scrie 200...



Paragină si multe nostalgii după Ceauşescu.



Doar molizii sunt vii, restul este tăcere.



Podul peste Bistriţa, ce duce la halda de steril şi la minele abandonate de pe stânga râului, din Muntii Stânişoarei, este de nefolosit după ce apele şi-au luat tributul.



O staţie de sortare invadată de vegetaţie.



Gunoaiele din curţile oamenilor ajung invariabil în râu şi de acolo la coada lacului de acumulare Izvorul Muntelui -Bicaz.



O haldă de steril de la galeria 18 cu mineruri complexe, străjuieşte malul Bistriţei, iar din aceasta se scurg în apă materiale chimice, de aici beau apă animalele, iarba este parţial contaminată şi-poate nu ştiaţi- aici este zona cu lapte cică ecologic din Ţara Dornelor.



Altă halda de steril, probabil ecologizată, pentru că au început să crească copacii pe ea si care, mi se spune, este de la IPEG adică de la prospecţiuni, prin comentariul unui anonim.



Singurul element de decor rustic, este această punte peste râu.
M-a ajutat cu informaţii şi blogul www.Crucea-Suceava.blogspot.com!

Later edit:

Un deştept din zonă îmi urlă, plin de patriotism local deşănţat, că dezinformez!
Îl anunţ că nu am această intenţie, iar imaginile sunt de la 2 kilometri de CRUCEA, iar din ce știu eu Leşu Ursului, este o mină situată peste munte în comuna Ostra, acolo unde se mai află o mină la Tarniţa, lângă pasul cu acelaşi nume, ce face legătura între Broşteni si Gura Humorului-Frasin(un alt comentariu îmi spune că blocurile aparţin localităţii Leşu Ursului, cine știe care este împărţirea administrativă acolo, îmi fac datoria şi menţionez acest lucru).
Aşa că ,,dezinformarea" mea se poate lega doar de faptul că nu am menţionat şi dezastrul ecologic, social  și chiar medical de la Ostra.

Let's do it copii! Să curăţăm sau să facem loc pentru alte gunoaie

Ziua începe devreme cu un răsărit superb, semn că ziua va fi frumoasă şi... fructuoasă. Cei 13 copii se adună în parcarea de la stadion şi sunt nerăbdători să devină pentru o zi...gunoieri. Aşteptăm microbuzul(prin amabiliatea bunicului Antohi) care ne va duce la Prăjeşti, acolo unde am alocat trei mormane echipei noastre. Multi foşti elevi mă salută, mă întâmpină cu zămbete iar asta îmi aminteşte că profesia mea este cea mai frumoasă din lume.



Acolo mă întâlnesc şi cu Marian-un foarte bun si serios fost elev- şi cu prietena lui, absolvenţi de ştiinţe politice şi cu Marius şi prietena lui de la JCI Bacău pe care îi luăm cu noi.
Trebuie să mărturisesc că fără ei nu reuşeam să curăţ mormanele alocate, pentru ca implicarea lor a fost totală si simţul de răspundere aşijderea. Pentru asta le multumesc.



La capătul satului Prăjeşti ne aşteaptă un uriaş morman de gunoi, în fapt o minigroapă de peturi, sticle, saci, haine si gunoi de grajd. Deşi evaluarea iniţială vorbea de 7 saci, am strâns de acolo 30!!! de saci de gunoi de 120/50.



Un câine latră furios la intruşii de pe mormanul lui de gunoi, localnicii trec şi ne privesc curioşi, ca pe niste extra...săteni ciudaţi care le curaţă satul sau poate fac loc pentru următoarea tură de gunoaie. Copii mei strâng sac după sac si la un moment dat încep să se împraştie care încotro, fac niste poze pentru bloguri si facebook, dar au sentimentul ca au participat la o actiune unică, iar asta le face o foame de lup.



Sub podul din centrul comunei, câţiva puradei şi vreo trei localnici chibiţează pe marginea ulitei despre tipul ăla negricios care împarte sarcini copiilor şi apoi îi coboară în şanţul plin de cizme de cauciuc, adidaşi de copii, linoleumuri, camere de bicicletă si nelipsitele peturi. Nămolul are vreo 50 de centimetri grosime, iar tufele de ,,margineea drumensis,, pline de praf invadează ceea ce ar trebui sa fie un canal de evacuare a apelor în caz de inundaţii, bine că le-a făcut Benea pod.
Asta este important, nu spiritul comunitar sau comportamentul ecologic.




Oricum la final, în curtea barului din localitate depozităm 41 de saci de gunoi, pe care viceprimarul se angajează sa îi ducă la salubrizare. Suntem serviţi cu un suc iar ca bonus ni se oferă o vizitare gratuită a Gradinii Botanice Paul Ţarălungă.