miercuri, 2 decembrie 2015

Primul ghid turistic al Dunării românești


Autorul acestui ghid unic pentru istoria turismului românesc, este colonelul (maior în acea perioadă ) D. Papazoglu, care pe la 1863 face o selecție a tuturor obiectivelor turistice care se întindeau pe atunci de la ,, Severin a la Mer Noire''( de la Drobeta Turnu Severin pînă la Marea Neagră),  așa cum se spune și în titlul bilingv al ediției princeps, scoase la Tipografia Statului Sf. Sava și Nifon.

Descrierea începe cu marea insulă Ostrovu Mare, marele ostrov care urmează orașului Drobeta, acoperită în acele vremuri cu păduri de stejar și mult vânat. Urmează cetatea turcească a Vidinului, pe malul drept, apoi se face o scurtă descriere a orașului Tierna sau Dierna( Orșova) și a ostrovului Corbu  dar și a podului lui Traian de la Drobeta, construit de celebrul arhitect al Antichității, Apolodor din Damasc.

Mai în aval, spre vărsarea Jiului și Oltului în marele fluviu european, se amintește despre porturile Calafat- Celei și Turnu, devenit mai târziu și Măgurele, apoi ajunge la Giugiu, important port de debarcare pentru străinii care doresc să viziteze capitala.

Descrierea continuă cu zona Călărași și cu zona bălților Dunării care separă Dobrogea de ,,continent'' făcându-se referire la micuțul târg rămas la gura Ialomiței, numit Târgul de Floci, în amintirea transhumanței realizată de ciobanii trasilvaneni, în zona Vadu Oii.
 

După o scurtă referire la Hârșova( anticul Carsium), autorul vorbește despre Brăila, ca despre un port frumos, plin de hambare cu grâne de toate felurile și despre importanța lui ca poartă de export a Tării Românești. Zona de vărsare a Siretului este considerată foarte importantă, pentru că pe aici coboară toată cheresteaua din Moldova, spre Galați, un mare port unde se îmbarcă călătorii de două  ori pe săptămână, pentru Constantinopol!!!

Deci, existau curse regulate între marele porto-franco dunărean și capitala imperială de la Bosfor, ceea ce atestă împortanța Galațiului ca port comercial și pentru călători. Colonelul Papazoglu, amintește de cursul fluviului prin deltă și prin bălțile acesteia, până la vărsarea în Mer Noire, prin cele trei brațe.

Foarte interesantă se dovedește descrierea drumului până la București cu ,,delijanul'' adică cu diligența dar și a orașului lui Bucur în sine, cu hotelurile sale de atunci,  Fieschi, Concordia sau Patria. Se amintește despre balta Cișmigiului( azi, lacul și parcul cu același nume), șoseaua Kiseleff, morile de măcinat grâu și porumb, bazinele și cișmelele de pe malul Dâmboviței, ca și despre clopotul cel mare din curtea Mitropoliei, turnat de ruși din fierul tunurilor turcești la 1828. La final, autorul își exprimă dorința ca cititorul  să vadă, Turnul cel Vechi al Colței, care însă prin ,,negrija'' edililor, de la 1888 nu se mai vede!!! Trist. Se pare nici atunci autoritățile nu puneau mare preț pe monumentele arhitectonice.


Un comentariu:

Lavinia spunea...

Trebuie sa fie foarte interesanta! M-as bucura sa citesc asa ceva, cred ca e fascinant!

Au voie cainii sa manance inghetata? (+3 alternative sanatoase)

Toti iubim inghetata si uneori aceasta poate fi o optiune excelenta de a ne racori. Insa puteti oferi inghetata prietenilor dvs. canini? Au ...