Pensiunea Perla Călimaniului - sălbăticie şi căldură sufletească

aici faceți ,,obligatoriu" la dreapta

pensiunea, construită lângă casa lui nea Traian, cu o mică terasă în față


pe holurile pensiunii întâlnești un adevărat muzeu cinegetic


camere rustice cu pereți din lambriu de lemn, iar ușa dă într-un balconaș de unde priveliștea este superbă

pârâul ce trece prin fața pensiunii

flori de colţ în grădina doamnei Rodica


gălbiori culeși de noi din pădure

În Gura Haitii (Şaru Dornei) ajungeți din Vatra Dornei, ținând indicatorul cu Parcul Național Călimani și după o jumătate de oră ajungeți la capătul satului, unde vă întâmpină un peisaj sălbatic, cu fânete și păşuni întinse pe versanții munților și păduri de molid nesfârșite ce îmbracă gura craterului celui mai mare vulcan din România.
Aici se află pensiunea ,,Perla Călimaniului" a lui nea Traian și a doamnei Rodica, doi oameni BUNI, doi oameni ai muntelui pe cât de căliți de vreme și de vremuri pe atât de calzi și de primitori.
Au construit o pensiune drăguță și cochetă chiar pe malul pârâului Haita, cu camere mici și rustice și cu locuri de campare pe dealul ce urcă spre puținele case împrăștiate printre stogurile de fân.
Dacă ești om de-al casei( adică nu vii acolo ca să ai de unde pleca) și dacă doamna are timp, poți să te bucuri de un păstrăv minunat cu cartofi natur și mămăligă fierbinte, de un balmoş irezistibil sau de afine cu mămăligă și smântână.
Asta am mâncat noi, în anii ce au trecut de când am descoperit pensiunea, unde revenim cu drag ori de câte ori putem, chiar dacă de la Bacău faci aproape cinci ore.
Mergeți și bucurați-vă de aer curat și liniște, de răcoarea serilor și dimineților, de gălbiorii culeși din pădure sau de florile fânețelor ce mărginesc pensiunea.
Mai am o postare, mult mai completă și mai amănunțită, pe acest blog despre pensiune și despre Gura Haitii- AICI.

P.S. AZI ÎMPLINESTE BLOGUL MEU UN AN, SI AM PUS ACEASTA POSTARE PENTRU CA TOT CU GURA HAITII AM ÎNCEPUT BLOGUIALA.

Gura Haitii- Munții Călimani

gălbiori şi gălbiorul nostru

o ciută mâncată parţial de lupi, lângă ocolul silvic(29 iunie 2008)

poieniţa cu gălbiori
soţia şi băiatul pe un podeţ, lângă parcul tematic 12 Apostoli

Astazi vă voi povesti prima experienţă din Munţii Călimani, în calitate de cap de familie(pentru că am fost în 1992, în excursie cu anul meu de facultate).
Anul trecut (2007) am plecat împreună cu sotia în Maramures, dar după ce am înnoptat la Borşa, sotia îmi spune că nu are chef sa meargă acasă, asa ca i-am propus sa mergem în Călimani, la cariera de sulf abandonată.

Când am ajuns în Vatra Dornei, am mers către ieșirea dinspre Piatra Neamţ, unde am făcut spre comuna Şaru Dornei (aproximativ 20 km. de Vatra Dornei), de aici am trecut prin Neagra Şarului, Plaiul Şarului, Şaru Dornei si am ajuns în satul Gura Haitii.
Nea Traian, despre care vă voi povesti mai târziu, îmi explică foarte clar că o,,haită" sau un ,, hait" nu este una de lupi, ci un loc special, pe râu, unde se acumulau buștenii trimiși din munte, de unde erau ridicați și introduși în gater (de fapt un baraj rudimentar din secolul 20).

Așa că lămurind etimologia termenului, trecem la călătoria propriu-zisă din caldera Călimanilor (caldera sau caldeira este o îngemănare de cratere rezultată în urma unor eruptii catastrofale neogene, în acest caz, iar cea din Călimani are 10 kilometri diametru) unde în anii ' 70-'80 s-au făcut prospectiuni în vederea identificării depozitelor sau lentilelor de sulf. S-au găsit și s-au exploatat ani la rând, bineînteles în stilul contraproductiv al anilor comunismului, când cheltuiam mai mult decât produceam (cine știe de situația cu bitumenele de la Anina, știe despre ce vorbesc).

Ce este important, este ce a rămas după exploatarea, ce a încetat efectiv în 1997, și veți avea ocazia, dacă mergeti acolo să realizati dimensiunile exacte ale dezastrului ecologic.
Paradoxal, însă, aici la intrarea în parcul national se afla un peisaj de vis, o pensiune, Perla Călimanilor, unde cazarea si serviciile sunt super, fără pretentii de stele sau margarete, cu o cameră ce costa între 40-60 de lei!!!, şi unde aveti ocazia sa luați o gura de rai românesc pe care nu o veți uita.

Apropo de călătorii, de aici puteti pleca spre Doisprezece Apostoli (rezervatie geologica cu stânci cu aspect antropomorf), spre vârful Pietrosu (2100 m) spre Răţiţis (statia meteo) sau puteti culege hribi și gălbiori (smântânei) dupa cum vedeţi în pozele cu băiatul meu.
Puteti face și echitatie, pentru ca cei din parcul național (administrat de fapt de ocolul silvic) oferă, mai ales străinilor, trasee turistice de 2 ore pe la Haita si Poiana Tamău, pentru 60 lei, de o zi până la 12 Apostoli și Pârâul cu Peşti (150 lei) și de două zile cu cazare la cort și mâncare, pe vechiul drum militar (probabil are legătură cu faptul că pe pârâul Haita s-a aflat granița dintre vechiul regat și fostul Imperiu Austro-Ungar) pentru 300 lei.