Se afișează postările cu eticheta cum se maninca. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cum se maninca. Afișați toate postările

sâmbătă, 1 august 2009

Terasa PARADOX din Eforie Sud-o plăcută surpriză...culinară


cireașa de pe tort, o excelenta mâncare - platou de porc

chelnerița din Botoșani, parca Adina, - deosebita


chelnerii servesc absolut de toate la masa( bar sau mâncare)


Paradoxal, la mare, adică la Eforie Sud unde am petrecut o săptamână, se mănâncă foarte bine.
Cel mai bine însă, se mănâncă la Terasa Paradox, o surpriză placută, o servire bună si multă, multă mâncare.
Sincer, vă spun, nicăieri pe litoral n-am mâncat atât de mult cu atât de puțini bani.
Sutele de terase colindate cu copii dupa noi în ultimi ani, nu ne-au oferit atâta satisfactie culinara cât aceasta terasuca, relativ izolata pe o straduta din Eforie Sud. Fără pretenții de mare terasă cu formatie, fără fântâni arteziene sau solisti de mâna a treia, care-ți cânta la ureche o manea chiar daca terasa se cheamă ,,Vienez"!?
Patronul, un tip tânăr, surprins de abordarea mea entuziasta, îmi mărturiseste cinstit si absolut natural ca  ,,respectă rețetarul".
Si atunci, lovit de dimensiunea vorbelor domnului Mircea, cuget adânc: Cine respectă nenorocitul acesta de rețetar pe litoralul ăsta blamat de toți?
Răspuns: NIMENI!
Cu o exceptie: Paradox din Eforie Sud.

P.S. Nu va gânditi că m-a platit sa scriu asta. În România aceste lucruri trebuie promovate si apreciate. Este cel putin de bun simt sa faci asta. Blogul meu sta marturie ca aici sunt pur si simplu impresii de calatorie din România, fără parti-pris-uri sau alte  interese.

sâmbătă, 2 mai 2009

Proiect culinar -gastronomie mediteraneeana -VI a B

Cel mai sofisticat si original meniu
Cea mai buna salata de ton
Cel mai variat si prezentabil meniu
Cel mai cosmopolit si interesant meniu
Cel mai complet si mai complex meniu

Cel mai bun shake
Cea mai eleganta si asortata prezentare


Cel mai gustos Gyros ( in stinga jos )

Iata de ce sunt in stare elevii cind sunt motivati de un proiect interesant. Bine organizati, inventivi /creativi( la fel si parintii lor ) si foarte priceputi la gatit !!! Felicitari. Astept comentariile si retetele.

joi, 16 aprilie 2009

Pensiunea Apolka (Covasna) - bucuria turiştilor




pensiunea are aer condiţionat


o veveriţă din lemn, parcă asteapta o nucuşoară


cerul e parcă mai aproape!?


iahnie de fasole şi ,,iepuraş "-specialitate secuiască(nu numai) de porc


chiar daca arata a peşte, este rasol de vită


pulpa de miel umplută, cu salata de cartofi-delicatesa de Paşte preparata în casă!!!


doamna la o cafea pe terasa de la etaj

Sotia mea a gasit aceasta minunată pensiune, destul de greu, intrând pe diferite site-uri cu pensiuni din Tinutul Secuiesc.
Dotările sunt într-adevar de trei stele, noi ocupând cele două apartamente de la etajul doi, mai spatioase, cu un mini-living şi cu o camera de dormit.
Jos este o sala de mese cu peste 25 de locuri, cu un şemineu tapetat cu travertin de coral, care înveseleşte sala situata chiar lânga bucătarie.

Toate aceste relatari n-ar avea nici un rost dacă n-aş vorbi despre cele doua gazde absolut admirabile: domnul Zsolt şi doamna Elvira Jakabos, doi oameni parcă facuti să fie amabili, săritori şi comunicativi dar în stilul acela ardelenesc/secuiesc discret si plăcut, având darul de a te face să te simti parca singurul turist pe care l-au avut vreodata, desi pensiunea nu duce, nici pe departe, lipsa de clienti.

Mâncare! a... mâncarea!
Deosebita, gustoasa, savuroasa, delicioasa, inspirata, adaptata si bineînţeles specifica locului acesta binecuvântat cu liniste, cu izvoare minerale si cu un aer deosebit de curat.

Cum ajungeti în Covasna, la această pensiune?

La prima intersectie când faceti stânga spre Cardiologie, dupa 500 de metri, pe dreapta se afla un magazin cu copertina galbena, dupa care pe straduta de dupa el vedeti acesta pensiune de doua etaje, cu curte vasta, chiar daca cu lemnele în curte si putin amenajata (asta pentru pretentioşi).
Afacerea nu a început decât de un an si este timp pentru toate si pentru amenajarea unui gratar si a unui cuptor, mai ales ca domnul Zsolt este un excelent bucătar.
Înca o mentiune pentru români, gazdele vorbesc excelent româneşte, facultăţile absolvite de ei fiind la sectiile de limba româna, aşa ca discutiile, de altfel deosebit de fructuoase vor fi ferite de impedimente etno-lingvistice.

miercuri, 18 martie 2009

Motel Casa Arcaşului- gastronomie moldoveneasca


restaurantul pregatit pentru o petrecere


cordon bleu de pui cu ciulama de hribi

pui cu smântâna


ciorba de hribi, lipsita, insa de aspectul comercial

Bine spre foarte bine.
Situat la poalele Dealului Plesu din Târgu Neamt, acolo unde a fost construita Cetatea Neamtului, acest motel are un restaurant destul de cochet chiar daca aranjamentele de sticla de pe tavan incarca atmosfera inutil si dau aerul de restaurant comunist.

Este drept ca s-au schimbat multe in bine, mese mari scaune confortabile, personal pregatit, servire prompta si mâncare buna. Ultima data când am fost, am comandat un cordon bleu delicios, chiar daca french pie-ii sunt pierduti prin farfurie, alcatuirea este OK.

Piesa de rezistenta a dejunului, insa, trebuie sa fie ciorba de hribi, o delicatesa cum n-ati mai mâncat, specifica zonei si in general regiunilor de sub munte. Recomand pentru copii puiul cu smântâna pe care l-am si fotografiat de altfel, sau orice friptura sau specialitate de carne cu ciulamaua de hribi. Pofta buna.

marți, 24 februarie 2009

Delicatese gastronomice secuiești


Piept de curcan umplut cu sunca si cascaval - meniu pentru copii!!!


Platoul secuiesc de 2 persoane!!!

Mi-am propus de curind sa încerc sa fotografiez si sa evaluez atit cât ma pricep si felul in care se manânca, grija pentru client si pentru ambianta. Acum stiu ca nu sunt specialist si n-am pretentii de mare gurmand cunoscator, dar pot face comparatii.
Asta este a treia postare din aceasta eticheta ,,Cum se manânca ", si voi scrie despre pensiunea la care tin atât de mult, Hatarpatak(Bradesti- Odorheiu Secuiesc).

Am comandat impreuna cu sotia un platou secuiesc de toata frumusetea, cica pentru doua persoane dar pot mânca si trei din el. Aveti ocazia sa-l vedeti in poza si sa observati abundenta de carne ( cotlet invelit in cartof, friptura taraneasca, sunca, cârnati, pastrama cu paprika), asezonate cu cartofi prajiti si cu ciuperci pane, plus portocale de decor. Merita si ca pret, parca undeva la 45 de lei.

Felul celalalt a fost mâncarea lui Iani, un cordon bleu de pui cu garnitura de orez , care a fost delicios si a costat 11 lei. Ca aperitiv am luat pentru prima data ceapa pane!!! nu stiu daca ati auzit de asta dar este incredibil de gustoasa si de usor ( probabil ) de facut si când mai costa si 2 lei iti dai seama ca ai ajuns unde trebuie.

Ambianta restaurantului este data de muzica ungureasca disco si pop dar la cerere se poate asculta si ABBA, Eric Clapton sau Frank Sinatra.
Chelneri saritori, cam ocupati si care nu vorbesc bine romaneste, dar inteleg aproape tot ce le spui.

sâmbătă, 21 februarie 2009

Buşteni- ,,Staţiunea paltonarilor"


imagine asupra Buşteniului, luata din balconul pensiunii ,, Casa Alba "

gara

biserica din centru si casa de cultura

primaria


Pârtia Kalinderu si telescaunul ultramodern

Asa era numita aceasta statiune montana de catre cei din Sinaia sau din Predeal, pentru ca se presupunea ca aici vin pensionari obositi si rutinati, provinciali ignoranti si fraieri cu portofelele goale. In timp însa percepţia s-a schimbat si orasul Buşteni a devenit un loc de atractie pentru iubitorii de schi si de alte sporturi de iarna.
Bușteniul este un oras de peste 12000 de locuitori situat la poalele abruptului impresionant al Bucegilor, abrupt dat de vârfurile Caraiman (2384 m) si Costila ( 2498 m, cu amendamentul ca daca se ia în considerare si înaltimea releului de televiziune de peste 100 de metri, aici avem cea mai mare altitudine din România).
Totusi orasul are mult de suferit la capitolul urbanism si grija pentru curatenie. Am fost de curând si am rămas surprins de mizeria de pe trotuare, de dalele din pavaj care erau distruse, rasturnate sau furate, de strazile laturalnice pline de gropi si de peiajul dezolant oferit de faţadele unor cladiri din centru.
Foarte, foarte proasta mâncarea si atmosfera de la bomba culinara numita,, Casa Tărănească" situata în centrul statiunii, aici am mâncat cea mai proasta pizza din viata mea, iar kitch-ul tipic cu stergare si lemn lăcuit este demn de o antologie a prostului gust.
Vorba românului ,, MAI E MULT PÂNĂ DEPARTE ".

Ce m-a surprins plăcut ?
In primul rând pârtia Kalinderu dotata cu un telescaun ultramodern, unde se urca de la cota 900 pâna la 1250-1300 de metri plus traseul de ecalada pe gheata situat alături si unde se organizeaza cele mai cunoscute concursuri din aceasta parte a Europei.
Apoi mi-a placut foarte tare pensiunea unde am stat, pentru ca, desi mai putin cunoscuta si neamenajata în totalitate) patronii vor sa o vânda) ofera un confort deosebit si un lux si un bun gust cum rar am vazut. Se numeste ,,Casa Albă" si este pe drumul ce urca spre pârtie la prima intersectie pe dreapta, dupa indicator.
De asemenea din Busteni se poate urca spre Babele (cu telecabina) si spre cascada Urlatoarea, dar despre asta am mai scris.
De vizitat muzeul /casa memoriala Cezar Petrescu (n-am ajuns, inca!) , unul dintre scriitorii mei preferati, cel ce a surprins foarte bine atmosfera interbelica în ,,Calea Victoriei ", în ,,Aurul Negru " sau ororile si absurditatile razboiului în,, Întunecare ", de aici mi-a ramas în minte o replica a locotenetului detasat pe front care, rugat fiind sa ajute un copil sa învete sa citeasca, spune:
,, Daca nu este material? N-am ce-i face!".

luni, 9 februarie 2009

Hanul Secuiesc- fără pretenţii dar cu mâncare bună


curtea hanului


interiorul restaurantului




Situat în Băile Tuşnad, aproximativ în zona centrala la curba ce urca spre Hotelul Fortuna, szekelyfogado.ro, ofera o cazare în camere cu doua sau mai multe paturi (6), la 90 de lei camera, cu mobilier simplu din lemn vopsit în diferite culori (camera verde, camera albastra, etc.) si cu motive florale stilizate inspirate din traditia si folclorul secuilor, de altfel puteti vedea si în poze.
Ce trebuie sa ştiti cu siguranta este ca aici se manânca bine, înca (si aici, ca si în alte locuri, romanizarea se produce încet dar sigur, portiile de mâncare începând sa capete alte dimensiuni, fata de ceilalti ani!), piesa de rezistenta fiind platoul secuiesc, care desi este pentru doua persoane satura cu siguranta trei, apoi supa si gulaşul secuiesc cu niste găluşte mici si simpatice, sau sarmalele uriase cu mamaliga.
Chiar daca chelnerii nu stiu foarte bine româneste, te înteleg foarte bine, unii au însa o atitudine aiurita si nu pentru ca suntem români căci am observat aceeasi atitudine si la mesele ocupate de maghiari.
Vara se poate mânca pe terasa din dreapta si din stânga, având în mijloc curtea cocheta si bine întretinuta.

miercuri, 10 decembrie 2008

Vatra Dornei- telescaun, Mariana, Mariana!


podul de peste râul Dorna, ce împarte oraşul în două


fostul cazinou aflat în restaurare de vreo 10-12 ani

mami și Iani în parc, la Vatra Dornei
cu tati
iat-o si pe Mariana, Mariana, coborând în viteză să-ţi ia din mână jumătatea de nucă

sus la telescaun ( 1300 m )
vârful Ouşoru de 1639, ce domină staţiunea, iar în departare Munţii Rodnei

La Vatra Dornei se ajunge usor, ori pe drumul dinspre Suceava- Câmpulng Moldovenesc, ori dinspre Valea Bistriței de la Piatra Neamț, sau prin pasul Tihuţa, dinspre Transilvania.

Este o statiune în plin proces de transformare, după ce o buna perioada a trăit din faima perioadei comuniste.
Deşi strazile arata înca destul de rău, trotuarele asemenea, parcul este semiîngrijit, iar indicatoarele sunt puţine si de multe ori nefolositoare, statiunea are nerv si potenţial de dezvoltare.

Trecem peste acest aspect si vă spun despre locația deosebita a statiunii, undeva în centrul Ţării Dornelor, la altitudinea de aproximativ 800 de metri, ceea ce situeaza oraşul pe primele locuri între oraşele de altitudine din ţara noastră.
Poate multi ați mers cu vestitul telescaun de aici, trebuie sa ştiţi ca dornenii se mândresc cu el pentru că este cel mai lung din ţară, are trei kilometri lungime şi pleaca de pe strada Negreşti, de la peste 800 de metri altitudine şi ajunge pe Dealul Negru la 1302 m, aşadar o diferenta de nivel apreciabila(cei din Caransebeş se mândresc şi ei cu un asemena telescaun situat pe Muntele Mic).
Dacă ajungeti cumva în extrasezon (adică toamna și primavara) trebuie să știți că fără cel puţin 8-10 persoane nu functionează, așa ca întrebați și verificați.

Acolo sus pe Dealul Negru am trăit o mare dezamagire ,, ecologică", când am văzut câte gunoaie pot fi pe munte, am fotografiat si am postat o mică imagine, în etichete la ,,România în fundul gol.

Priveliștea însă este superbă, putând fi văzuti Munţii Călimani (vf. Pietrosu 2100 m), Muntele Runc (1149m)  prelungirea sudica a Muntilor Suhard, cu vârful Oușorul (1639 m), plus o panorama largă asupra Depresiunii Dornelor traversată de Bistrița și de afluentul său Dorna).
În parc se merge pentru a fi hrănite veveritele antropizate de aici, care mai mult sunt sătule decât flămânde si care sunt strigate de toata lumea, care vine cu nuci (numai cu nuci veniti, nu si cu alte seminte, că nu mănâncă!), Mariana, Mariana!

Este distractiv sa vezi copii și bătrâni strigându-le încontinuu, astfel nici nu știu dacă ele vin pentru că le strigi sau pentru că sunt pur și simplu, curioase.
Vă recomand pizzeria din centru, chiar lângă podul de peste râu, si mai ales cofetăria de alături, unde prăjiturile si celelalte scofeturi sunt uriașe, gustoase si ce este cel mai important foarte ieftine (este situată pe principala arteră pietonală).
Despre muzeul de stiintele naturii, cu trofeele sale uriase de cerb și urs ăi despre cazinou, într-o altă postare.

luni, 6 octombrie 2008

Târgu Jiu - Minunile lui Brâncuşi

Lacul Vidra, situat între M-ții Parâng la vest, Cindrel la nord si Căpăţânii la sud, pe valea Lotrului
Odihna de la Masa Tacerii ( pustiul din poza nu-i al meu!!!!) N-am voie, știu...

Proful si umbra sa ... infinită

numai umbra coloanei ... fara bruiaje umane

sprijin acordat monumentului, de către cadrele didactice, reprezentate prin sau de mine?

doamna cu ...Coloana
Puțin înclinată, precum ... aaa nu va gânditi la faimosul turn, ci la turla bisericii din Germania, care cică este mai înclinată (să vă uitați la gazon- marfă frate!)

Nu poţi să faci un tur prin zona Oltenia de Nord- Valea Cernei si să nu treci prin orasul Târgu Jiu (reședința judetului Gorj, oraș de sub 100 mii de locuitori, centrul industriei miniere din Bazinul Motru -Rovinari).
Din păcate, mai cunoscut drept judetul ,,baronului '' PSD de Gorj- Nicolae Mischie (acum ex PSD si fosila politica/ sau mai nou judetul lui Ponta), acest judet are o serie de atuuri exceptionale din punct de vedere turistic cum ar fi ansamblurile sculpturale ale lui Brîncuşi, Mânăstirea Tismana, Muntii Vâlcan cu relief carstic spectaculos sau Hobiţa- locul nasterii marelui sculptor.

Cum am ajuns în oraş?
    Am venit dinspre Băile Herculane, pe valea Cernei pe la Tismana si pe lângă Hobiţa, pe un drum național modernizat, excelent pentru zona aceasta si am pătruns în oraș, unde din păcate n-am vazut indicatoare mari (de fapt sunt doar două, ascunse în intersectii pe dupa semafoare și flori) cu principalul obiectiv turistic, oricum este spre ieșirea de est, spre Novaci, Rânca, Râmnicu Vâlcea.
    Poate nu stiti, dar Coloana fără sfârsit sau Coloana Infinitului a fost restaurată, mai multi ani la rând de Turbomecanica Bucuresti, parcă, cu scandalul aferent legat de banii oferiti de Ministerul Culturii si mutată într-o locatie nouă, într-un nou parc care o pune, fără discutie, într- o nouă lumină, făcând-o mai spectaculoasă, mai provocatoare si mai minunată ca oricând.
    Este singurul parc din țară, unde iarba este tăiată si îngrijită ,, englezește'' , sigur, într-o țara normală acest amanunt este ridicol, dar în România aceasta este exceptia cu care ne mândrim. Trist. Nu?
    Există un gardian care păzește monumentul si care va poate oferi câteva date despre sculptura, cu multa bunăvoință, semn ăa cei de la consiliul județean vor sa schimbe imaginea prafuită despre ,,Cum punem în valoare frumusețile ţării''.
Culmea, noaptea este luminat feeric,  iar ţâsnitoarele de apă functioneaza non stop!
După ce vă fotografiati cu coloana, cu gardianul si cu ţâsnitoarele, mergeti în Parcul Tineretului, în sens invers, adică spre oras, aveți indicatoare pe dreapta si ajungeti la celelalte două monumente ,, Masa Tacerii '' si ,, Poarta Sarutului ".
    Atentie unde lasati masina, doar în parcarile amenajate din fata parcului, pentru ca altfel va treziti cu o amenda de 500 RON( n.a. 2008) , de nu vă mai arde de drumetii prin Oltenia.
Iar, și acesta foarte bine pus la punct: parcul, aleile si paza.
Sub Poarta Sărutului nu va puteti decât săruta tandru, în amintirea tineretilor voastre iar apoi epuizati de schimbul de elemente chimice, va odihniti pe un scaunel de lângă Masa Tăcerii, fără sa scoateți vreun cuvințel.
Am întrebat la Hotel Gorjul (apropo peste drum de parc se afla o pizerie, cam prăfuita, lângă hotel, cu o piza destul de buna si cu o servire semieficienta, asta daca va grăbiti și nu mai colindați prin oraș) despre drumul spre Rânca si apoi prin pasul Urdele (cel mai înalt pas din tara traversat, cică de o sosea nationala- cunoscut si sub numele de Transalpina- peste Muntii Parâng si Cindrel- Sureanu), dar ni s-a spus ca până la Obârsia Lotrului unde puteti face spre Lacul Vidra la dreapta, adica spre est, mai merge dar mai încolo doar cu jeep-ul, asa ca nu va mai obositi daca masina dvs are garda mica la sol.
Puteti continua drumetia spre Pesterile Muierii și Polovragi.

Later edit: Postarea din 2008 avea aerul jocului unui puști profesor cu limba română. Vă rog fiți rezonabili cu mine. Transalpina nu era ceea ce este astăzi, dar nici Udrea și Romstrade nu prea mai există, sau dacă exista au cătușe. Drumul rămâne...

Ferestrele de Mansardă: Lumină Naturală și Ventilație pentru Casele Dumneavoastră

Ferestrele de mansardă maximizează lumina naturală, reducând nevoia de iluminat artificial. Îmbunătățesc ventilația, contribuind la o mai bu...