România prin ochii mei!

După un an de călătorii şi multe poze, am făcut o selecţie care îmi dă certitudinea că există locuri neumblate şi nemaipomenite pe care poate că nu le vedem cu ochiul care trebuie. Participarea la un concurs, pe care evident nu l-am câştigat( deşi în iarna am câştigat un week-end dar cu alte poze) a făcut posibilă această alăturare de cadre din ţărişoara noastră scumpă.
Enjoy!

Baciul Vetălău, Fefeleaga şi Munţii Metaliferi

placuţa de identificare a casuţei plus marcajul turistic ce duce la Detunate

moara Fefelegii, de care este foarte mândru


Urcăm pieptiş prin cimitirul din Bucium Şasa(la câţiva kilometri de Abrud spre Alba Iulia) şi ne gândim că ploaia şi ceaţa ne vor strica planurile de a admira, poate cele mai frumoase monumente geologice din ţară şi anume, Detunatele.

Mergând, rememorez cu soţia întâmplările de acum zece ani când am urcat cu copii, din tabăra de la Poiana Vadului, spre aceste stânci ciudate şi, după mai puţin de o oră ne oprim la popasul de sub munte unde am adastat cu copii la un suc si o bere.

Citim cu surprindere ,, Popas Fefeleaga- Popas Particular"(!?), în timp ce micuţul meu Iani, se sperie groaznic de doi câini dezlegaţi. Cineva iese din casă şi strigă la cei doi paznici zgomotoşi: Băsescu!!!, Boc!!!- Marş!!!

Iese râzând şi plin de politeţuri montane Baciul Vetălău, care nu este altul decât strănepotul Fefelegii- cea atât de miloasă şi de muncitoare, şi care a trăit în căsuţele astea de pe munte timp de opt ani- spunându-ne că cei doi sunt numiţi după asemanarea cu politicienii( Băsescu este mare şi fioros si se ia la trântă cu lupii, Boc este mic si drăcos şi pe deasupra ne-a mai şi condus pe traseu până la stânci).

Fost miner în Valea Jiului, părăsit de soţie si cu o fată de crescut, baciul ştie să râdă de necaz, ştie să-si facă reclamă- imaginaţi-vă ca organizează un festival al Buciumanilor, care a ajuns la a şasea ediţie!- şi ştie să fie o gazdă bună, laudându-se că are curent şi internet pe vârf de munte plus că la cazare nu ia nici un ban, doar că trebuie să plăteşti curentul consumat şi mâncarea.

Nu strică o privire pe siteul său sau un telefon-0741781979- pentru rezervare!?( nu are decât o cameră sau două iar dacă este vară te cazează la CINCI PAIE , adică în... grajdul cu fân).

Păltiniş- cea mai înaltă staţiune din ţară

perpectiva asupra Muntilor Cândrelului, de 2244 metri


vilele de la intrarea în staţiune


zona telescaunului unde se urcă spre vârful Onceşti, ce are altitudine maximă de 1717 metri, dar telescaunul urcă până la pe la  1640

După ce ieşi din Răşinarii lui Goga si Cioran, urmând linia de tramvai!, te înscrii pe un drum plin de vile si pensiuni care mai de care, până când începe urcuşul pe versanţii Munţilor Cibinului(subunitatea mai joasă a Cândrelului).
Maşina negociază curbele cu greu, pe marginile de asfalt mărunţit si neîntreţinut şi jilav, de, ce să-i faci pădurea și umezeala îşi iau tainul.



Pantele sunt din ce în ce mai abrupte, doar trebuie să ajungem pe platoul cristalin al Munţilor Cândrelului, undeva la 1400 de metri într-o microdepresiune de altitudine, de unde încep traseele către Iezerele Cândrelului, vestitele lacuri glaciare sau către lacul Vidra din îndepărtatul Parâng, ori către salba de lacuri de acumulare de pe Cibin si Sadu.
Altitudinea la care veti găsi staţiunea(pe net) variaza între 1440 şi 1450m, iar decorul arhitectonic este sărăcăcios, cu câteva monumente din secolul al XIX lea, întemeiate de Societatea Carpatină Transilvană, din care mai pot fi enumerate(si descoperite, dacă puteţi, printre viluţe si pensiuni) Casa Turiştilor sau Casa Medievală.

Dar cel mai important aspect pentru cei ce caută acestă staţiune, în afara celor ce merg la ski) este legat de extraordinarul aer ozonat si plin de aerosoli iodaţi ce trateaza asteniile, boala Basedow, afecţiunile de plămâni sau surmenajul.
Aici se înregistrează un număr mare de zile senine, la care nu te-ai aştepta într-o zonă de munte, datorită situării ,,deasupra norilor", ceea ce face ca verile să fie răcoroase dar plăcute în lipsa precipitaţiilor care se înregistrează mai jos.
Îmi pare rău că am aflat mai târziu că undeva lângă schitul Păltiniş se afla mormântul marelui filozof Constantin Noica. Când vom mai avea ocazia să străbatem cei 34 de kilometri din Sibiu până la Păltiniş, o vom face cu siguranţă.

Cu cortul la Chiril, lângă Rarău

tepuşe cu cârnaţi!

greu cu focul, greu cu vântul


perpectiva asupra Pietrelor...

O excursie scurtă de o zi la Chiril, în drum spre Gura Haitii, ne-a amintit de traiul la cort, de data asta în trei și nu în doi ca pe vremuri.
Valea Bistriţei oferă peisaje şi sate încântătoare ca acest sătuc Chiril, din comuna Crucea, unde am ales să campăm, în mica noastră drumeţie auto pedestră pe şi spre Rarău.
Undeva la intrarea în sat de pe drumul naţional, faceti dreapta cum mergeți spre Vatra Dornei si după 1500 de metri daţi de un imaş din lunca pârâului, chiar lângă o casa cocoţata pe deal( se vede și în poza iar doamna de acolo ne-a adus lapte cald muls, pentru cel mic!).
La instalare am avut ceva probleme cu vântul nemilos, un fel de briză de munte ce cobora vijelios de pe pantele Rarăului si zădărnicea acţiunile noastre, precum fixarea cortului sau aprinderea focului!
De acolo, urmați drumul cu mașina sau pe jos până la schitul Rarău sau până la Pietrele Doamnei. Despre acestea în viitoarele postări.

Lacul Bicaz- vaporaş, kitch, gunoaie şi distracţie!

constructii plutitoare particulare şi de închiriat, care se întind încet către baza barajului.


pont: copii plătesc 5 lei iar adulţii 10 lei pentru o călătorie de 45-60 de minute, până la staţiunea de cercetări de la Potoci.

La lacul Bicaz-Izvorul Muntelui ajunge multă lume, ori pentru un grătar(cu zgomot mult si multe manele) dacă este din zona Neamţului ori în tranzit spre sau dinspre Vatra Dornei şi Durău.

Ultimele impresii sunt şi pozitive dar mai ales negative.



Pozitiv:

1.Modernizarea bazei de plecare a vaporaşelor, a hotelului plutitor, a drumeagului ce face drepta din şoseaua naţională, si a unor căbănuţe pentru turişti sau chiar pentru tabere de copii;
2.Ceva mai multă curatenie(îngrijitori cu mătura pe drum si în parcare!), şi un motel-Cristina cu căsuţe si restaurant sus şi o terasă frumusică jos;




Negativ:

1.Construcţia mamut, urâtă şi kitch-oasă care strică tot farmecul si pitorescul zonei(nu cumva tipul acesta de clădire vă este cunoscută?, nu cumva tot ce este obiectiv turistic este sufocat de asemenea mastodonti din beton?)
Plus numeroase debarcadere particulare ce încep să populeze malurile lacului atât pe dreapta( zona Izvorul Muntelui, cu un camping urias si cu un drum forestier oribil) dar şi pe stânga( zona din poze)


2.Mizeria care pluteste pe lac este inimaginabilă, si uite aşa transformăm cel mai mare lac de acumulare din România (de pe râurile interioare) într-o baltă mizerabilă unde ajung gunoaie de la Vatra Dornei şi din amonte de aceasta.
Ştiaţi ca în multe comune există proiecte de ecologizare, cu achiziţionare de pubele care sunt date ţăranilor şi al căror conţinut ajunge pâna la urmă tot în Bistriţa.Tipic românesc!!!!

România şi echilibrul crizei!

O Românie antagonică indicată prin ,,basca" sau cornul sau, dacă vreţi, sacul abundenţei şi vreo doi păstârnaci uitaţi pe un fund de ladă sau, dacă vreţi pe un fund de Europă. Iar caruţa, da... caruţa, este simbolul bunăstarii, ai caruţă, ai cu ce!

Turnurile Sighişoarei şi scurta lor poveste!

Sighişoara a avut nu mai puţin de 14 turnuri, din care azi au rămas în picioare doar nouă. Fiecare dintre cele 14 turnuri medievale aparţinea unei bresle de meşteşugari, care aveau sarcina de a îngriji şi apăra turnul, precum şi o bucată din zidul de 920 de metri al cetăţii propriu-zise. 
Altă postare despre Sighișoara- aici.




Începem aleator cu:

TURNUL FIERARILOR

Înălţat în 1631 pe locul Turnului Bărbierilor, are cinci guri de păcură şi patru goluri de tragere. Aici se doreşte, ca după restaurare să funcţioneze ,,Teatrul din Turn".



TURNUL CIZMARILOR

Atestat în 1522, are un acoperiş cu două turnuleţe de observaţie, a ars în 1676 si a fost refăcut în 1681. Adăugarea scării s-a facut în 2001!?



TURNUL CROITORILOR(sec.13-14)

Străjuieşte intrarea de vest în cetate, are două ganguri cu grilaje, trei guri de păcură şi patru ferestre de tragere. După restaurare aici se va amenaja un muzeu al industriei textile.



TURNULCOJOCARILOR ŞI ÎN FUNDAL TURNUL MĂCELARILOR
Turnul Cojocarilor sau al Blănarilor este ridicat prin secolul al XIV lea, cu trei guri de păcură, iar Turnul Măcelarilor din secolul 15 are o platformă alăturată unde erau instalate tunurile(Bastionul Măcelarilor). După restaurare, în Turnul Măcelarilor, va funcţiona un spaţiu expoziţional și de informare în domeniul arhitectural.



TURNUL COSITORARILOR( în centru stânga imaginii)

Înălţime de 25 de metri, etajul este octogonal iar acoperişul hexagonal. Nu a putut fi cucerit niciodată iar găurile din ziduri datează din 1704 de la gloanţele curuţilor. Este șubrezit de infiltraţii și de amplasarea sa pe  versantul abrupt al dealului.



TURNUL CU CEAS SAU TURNUL SFATULUI

Înălţime 64 de metri, adăposteşte azi Muzeul de Istorie, sfera aurită de 1 metru diametru din vârf are introduse documente despre istoria saşilor, iar ceasul are figurine ce înfăţişează toate zilele săptămânii.



TURNUL FRÂNGHIERILOR SAU TURNUL LOCUIT

Situat la intrarea în cimitirul vechi, lângă Biserica din Deal, acest turn este în mod tradițional singurul care este locuit, pentru că aici trebuie să stea paznicul și îngrijitorul cimitirului.

Din prezentare lipsește Turnul Tăbăcarilor din cauza lipsei unor unghiuri adecvate de fotografiere, dar și pentru că este aproape invizibil din interiorul cetații.