Rezervaţii naturale interesante din România

Există în România, câteva rezervaţii naturale floristice şi faunistice care reţin atenţia, prin ineditul localizării sau al speciilor ocrotite. Dincolo de frumuseţea şi multitudinea speciilor de păsări, peşti sau mamifere din Delta Dunării-Rezervaţie a Biosferei din Patrimoniul UNESCO-, despre care s-au scris atâtea, vreau sa trec în revistă alte 6 areale protejate din ţara noastră.

(taj-kert.blog.hu)

1. Rezervaţia Dosul Laurului, de lângă localitatea Zimbru, com. Gurahonţ, judeţul Arad. Ocroteşte singura specie de arbust din familia dafinului, şi anume laurul ghimpos(Ilex aquifolium) care a rezistat pe teritoriul României, desi este o plantă mediteraneeană. Folosirea ramurilor de laur la aranjamentele florale a dus la rărirea lui în poiana înconjurată de fag, unde vegetează. Din acest motiv zona a fost pusă sub protecţia legii. Locatia AICI.

(halesia.nl)

2. Castanii comestibili (Castanea sativa) din pădurea Tismana şi din jurul oraşelor Baia Mare şi Baia Sprie. Tot de origine mediteraneeană, aceştia au găsit locuri cu microclimat specific, adăpostit de vânturile reci ale iernii. Pe platoul Gornoviţa din apropierea Mânăstirii Tismana, se află un castan vechi ce produce DOUĂ tone de castane pe an, în timp ce la Baia Mare are loc Festivalul Castanelor, dar fără ...castane.

(foaienationala.ro)

3. Rezervaţia de dropii (Otis tarda) din comuna Nicolae Titulescu, judeţul Olt. Am aflat târziu că există sau a existat, pentru că nu am date concrete, dar ar fi o mare realizare pentru protecția faunei de la noi. Aceste păsări mai mari decât curcanii, sunt păsări de stepă, întâlnite în Câmpia Română, înainte de luarea în cultura a terenurilor. Ea a disparut prin reducerea habitatului sau prin vânat excesiv. Autorităţile ungare, au mai mute asemenea rezervaţii în pusta sau stepa lor. Ar fi o premieră pentru România să păstreze o asemenea rezervaţie de păsări înrudite cu struţul.


(gradinamea.ro)

4. Garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus calizonus), o plantă unicat-endemică- care a cucerit botaniştii de pretutindeni veniţi să o studieze pe versanţii prăpăstioşi ai Pietrei Craiului. Ion Simionescu, marele geograf, spunea despre ea: ,, Micuţa Dianthus calizonus, poate fi luată ca tipul artei întrebuinţată de natură pentru pictarea unei flori". Ea mai are o soră la fel de graţioasă, dar totuşi diferită, tocmai în Munţii Himalaya. Locatia AICI.



5. Poliţa cu Crini, din Masivul Ceahlău, reprezintă una din mândriile Pionului Moldovei, pentru că nu este vorba de frumoşii crini ci de ...zadă!
Un conifer superb, cu conuri mici şi care alege să îşi lepede iarna frunzuliţele în formă de ace micuţe, pentru că să ,,înflorească" la loc primăvara, întregind spectacolul naturii, cu verdele său crud. Poliţa este în fapt o brână, sau un brâu de piatră ce apare la 1000 de metri pe versantul abrupt al muntelui şi unde laricele sau zada(Larix decidua), a ocupat fiecare colţ sau crăpătură de stâncă. Cel mai frumos loc este în zona numită Crinimiş, unde zadele spintecă cerul cu coroanele lor despeltite.

(photo.net)

6. Rezervaţia de nuferi de la 1 Mai, judeţul Bihor. O floare de lotus care reprezintă un unicat pe continetul european, şi care rezistă în apele calde ale lacului termal din staţiune, de peste 400 000 de ani, de când Europa era străbătută de tropic. Minunea aceasta care este înrudită cu lotusul de Nil, cel atât de iubit de faraoni, se numeşte Nymphaea lotus var. thermalis sau pe româneşte DREŢE, şi vegeteză tot timpul anului în apa termală adusă de pârâul Peţea, la 42 de grade, astfel că apa nu îngheaţă niciodată. Aceasta este explicaţia prezenţei acestei flori, la mii de kilometri de locul de origine, o plantă care poate acoperi cu frunzele sale 10 mp, cu flori de un alb galbui ce au diametru de 20 de centimetri. În apele lacului mai trăieşte un relict terţiar, un melc trecut în categoria fosilelor vii. Locația AICI.

Peştera Urşilor -Chişcău, fotografii şi date generale

S-au scris atâtea despre această peşteră, încât sunt convins că nu aduc nicio informaţie deosebită sau fotografii spectaculoase despre ea. Dar voi face o scurtă trecere în revistă a câtorva date despre peştera şi voi adăuga câteva imagini cu comentarii.

Date generale:
-distanţă faţă de Oradea, 86 kilometri;
-prima explorare completă, în septembrie 1975, anul descoperiri, de către speologii din Ştei;
-iulie 1980, peştera intră în circuitul turistic naţional şi internaţional ca cea mai bine amenajată cavitate carstică din România;
-acces în peşteră, 482 metri altitudine;
- situare în comuna Pietroasa, sat Chişcău, judeţul Bihor;
-galeriile peşterii 1500 de metri, din care amenajaţi pentru turişti 488;
-galerii: Urşilor, Oaselor, Emil Racoviţă, Lumânărilor;
-parcurgerea traseului 45 minute;
-Ursus Spaelaeus, a trăit în această peşteră în urmă cu 10000-15000 de ani şi a dispărut odată cu încalzirea climatică din Holocen(Cuaternar);
-preţ intrare 15 lei, taxa foto 15 lei;





,,Fecioara Maria cu Pruncul"




o stalactită care seamănă cu un trup de urs ce vrea parcă să iasă din peşteră



,, Moş Crăciun,,


o mică coloană creată prin unirea unei stalactite cu o stalagmită

o navetă spaţială

Sâmbăta de Sus- mânăstirea cu trei ctitori

În anii tulburi de la sfârşitul secolului al XVII lea, mai precis în 1696, Constantin Basarab Brâncoveanu, Voievodul Ţării Româneşti, pune piatra de temelie a acestei frumoase mânăstiri, consacrând şi în Ţara Făgăraşului(Terra Blachorum sau Ţara Românilor) stilul unic şi autentic al Brâncovenilor.



Biserica se află pe locul unui vechi schit atestat pe la jumatatea anilor 1600 pe moşia Sâmbăta de Sus a bunicului domnitorului, şi a suferit numeroase transformări, primele având loc după ce în 1785, prin ordin împărătesc, habsburgii distrug aşezământul religios din cauza refuzului călugarilor de a trece la ,,uniaţie", adica la unirea cu Roma.



Abia în secolul al XX lea, Mitropolitul Nicolae Bălan scoate biserica şi chiliile din ruine, şi o reconstruieşte aproape de din temelii, devenind al doilea ctitor al mânăstirii, odată cu sfinţirea acesteia în 1928. După acest moment, viaţa monahala şi centrul de spiritualitate îşi continuă misiunea până în 1985, când începe o amplă reconstucţie şi reconfigurare arhitecturală care durează până în 1993, sub îndrumarea Mitropolitului Ardealului Antonie Plămădeală, care devine astfel cel de-al treilea ctitor.



Biserica de azi are un plan triconc, cu o turlă pe naos şi cu elemente arhitecturale specifice stilului brâncovenesc de la sud de Carpaţi, stil pe care l-au adoptat numeroase biserici din Transilvania, de pe valea Târnavei sau din Ţara Bârsei ori din Mărginimea Sibiului. Hramul bisericii este consacrat ,,Adormirii Maicii Domnului" iar în zona chiliilor se poate vizita o interesantă colecţie de arta religioasă, etnografică şi de icoane pe sticlă.

Sfaturi pentru excursionişti, de la Moş Butmăloi

Pe la începutul anilor 1900, prin Munţii Bucegi îşi făcea veacul un om al muntelui cum rar a fost, printre membri Touring Clubului Român. Acesta este Niculae Butmăloi, care în dragostea sa neţărmurită pentru munte a fost meteorolog, cabanier, vânător şi călăuză neîntrecută, un adevarat deschizator de drumuri pentru tot ceea ce înseamnă azi poteci, marcaje şi alpinism.

Prin 1927 el scoate un ghid cu sfaturi pentru excursionişti, care reprezintă şi astăzi un ghid de bun simţ al relaţiei pe care fiecare trebuie să o avem cu muntele şi cu oameni lui.
Iată câteva sfaturi:

1. Nu merge singur pe munte, pentru că: ,, ... nu-i a bună, omul ori capătă vreo ameţeală, ori rătăceşte drumul şi nenorocirea-i gata";
2. Plecaţi întotdeauna în grup şi nu uitaţi bastonul, pentru că: ,, ...nu-i numai o glumă, pentru că el îţi este de ajutor şi la coborâş şi la urcuş, plus că la tot pasul întâlneşti câini ciobaneşti care îţi sar furioşi înainte";
3. Respectă-i pe oamenii muntelui, ciobani sau călăuze, pentru că: ,, ...mai poţi avea nevoie de o îndrumare, ori să afli vre-un drum mai scurt, lasă atunci pe < TU> şi mai ales pe MA, care strică pe dat voia bună a oricui";
4. Nu distruge indicatoarele şi marcajele, pentru că: ,, ...aceia care trecând pe drumuri însemnate cu culori , le murdăresc cu pământ sau balegă ori distrug scândura cu marcaj < Spre Sinaia> si îl scot din locaşul lui, după care fac haz de un aşa lucru zăpăcit şi prostesc";
5. Mergeţi în grup, liniştiţi şi grupaţi, pentru că: ,, ... să nu gonească unii prea repede, pentru că la urcuş cel dinainte poate dărâma vreo piatră, la fel si la coborâş";
6. Nu faceti focul în locuri cu iarba uscată, pentru ca:,, ... nu cumva la plecare să se aprindă pădurea";
7. Nu porniţi la drum pe vreme urâtă, pentru că:,,... dacă pe neaşteptate se întâmplă să se schimbe vremea, mai bine faceţi cale întoarsă, chiar de nu ploua şi -i numai negură, opriţi mai bine grupul şi vă sfătuţti, apoi mergeti strânşi şi laolaltă";
8. Luaţi-vă un ghid pentru traseele dificile, pentru că:,, ...altfel nu va puteţi bucura în tihnă de excursie, apoi de la călăuză ai multe de învăţat, altfel zău, nu esti departe de caii şi boii care pasc...";

,, Dacă vreţi să simţiţi vieaţa din plin, luaţi drumul munţilor! Pe-aici toate tot mai frumoase-ţi par şi dragostea-i mai dulce"

STIRI EXTERNE.COM, un site dinamic şi util

Stiriexterne.com este un site nou, dar care este extrem de dinamic, din cel puţin două motive, primul ar fi că lumea şi evenimentele imprimă o dinamică ce schimbă harta percepţiei globale imediat ce aceasta s-a format în mintea noastra, iar al doilea motiv este faptul că în spatele lui se află o echipă de tineri entuziaşti, muncitori, inteligenţi şi conectaţi la tot ce înseamnă eveniment politic, social, economic cu impact regional sau global.

Este un site de nişă cum se spune, în fapt un făgaş pe care tinerii aceştia s-au înscris cu curaj, pentru că nu este uşor sa începi un drum, să realizezi un site de o asemenea anvergură despre ştirile externe, şi nu aiurea despre orice, numai să faci trafic. Un site de nişă se construieşte cu răbdare, publicul te găseşte mai greu, poate, dar cu siguranţă rămâne statornic, pentru că îi place ceea ce citeşte, vede sau aude. Spun asta din proprie exprienţă, pentru că bloggeri care să scrie DOAR despre România sunt extrem de puţini, nu mai mult de cinci, iar asta paradoxal, nu face lucrurile mai simple ci le complică pentru că şi responsabilitatea creşte.

Le urez succes lui Marian şi echipei lui, şi sunt sigur că acesta va veni, mai ales ca respect din partea cititorilor, cel putin deocamdată...

Ce poţi face iarna la Harghita Băi

O veritabilă mini ,,Poiană" se află la câţiva kilometri de Miecurea Ciuc, într-un decor dominat de măguri vulcanice şi de păduri dese de molid. Este staţiunea Harghita Băi( mai multe poze aici), parte componentă a municipiului mai sus menţionat, apărută iniţial datorită apelor minerale descoperite aici, mofetelor şi exploatării de caolin(o varietate de argilă).



După 1990, mai ales, începe să se dezvolte puternic pentru că iubitorii de schi, din Harghita, Covasna, Bacău, Braşov, Neamţ şi chiar Galaţi, aleg să vină să petreacă un week-end la zăpadă, la peste 1300 de metri altitudine, mult mai ieftin şi mai rustic şi mai puţin aglomerat decât pe Valea Prahovei.


Pârtia de schi Csipike, care nu este foarte lungă şi nici foarte abruptă, este atracţia principală, vreo patru pensiuni sunt situate chiar în buza pârtiei, unele apărute în ultimii doi-trei ani.
Lângă ele sunt trasee de snowmobil, dar şi un parc aventura pentru amatorii de căţărat prin copaci. O urcare este 2 lei, un set pentru schi de închiriat costă 10 lei pe ora, iar o oră cu monitorul costă 40 lei.



La două sute de metri de mers prin pădure ajungeţi la o pârtie de snowboard, destul de periculoasă si de sălbatică, cu instalaţie de cablu, pentru iubitorii de adrenalină, mai pustie decât cealaltă, dar cu o privelişte deosebită asupra Depresiunii Ciuc.



Una dintre pensiunile unde se poate mănâncă bine este Csiki, pensiune cu restaurant, prima din staţiune, cu un iz cam de bodegă, care se vrea rustică, dar cu mâncare foarte bună şi multă, aşa cum se mănâncă în zona secuiască. Există restaurante şi la pensiunile de lângă pârtie, dar sunt ceva mai scumpe, de... proximitatea induce şi un preţ pe măsură.



În centrul statiunii a apărut un mic patinoar, pentru antrenamentul hocheiştilor şi al patinatorilor de la cluburile din Miercurea Ciuc sau din Gheorgheni, iar ceva mai încolo a fost amenajată o pârtie de tubbing pentru distracţia familiilor cu copii sau a amatorilor de dat pe gheaţă cu o chestie care seamănă cu camera umflată a unei roţi de tractor.O chestie nemaipomenită care costă 2,5 lei pentru fiecare tură.

14 situri foste sau actuale din patrimoniul UNESCO, mai puțin vizibile, din România

România are minunății UNESCO cunoscute în țară și în lume, cum ar fi cele din Munţii Orăştiei( Şureanu) care cuprind cetăţi de pământ și piatră, în frunte cu Sarmisegetuza Regia (Blidaru, Costeşti, Băniţa, etc.), apoi zona bisericilor fortificate şi a cetăţilor ţărăneşti din sudul Transilvaniei (Prejmer, Câlnic, Biertan, etc.) la care adăugăm Cetatea Sighişoarei. plus zona bisericilor pictate din Bucovina, bisericile de lemn din Maramureş şi nu în ultimul rând Mânăstirea Horezu din sudul țării .

Cele 14 situri de mai jos, care se află sau au fost incluse pentru scurt timp pe lista extinsă UNESCO ori au primit diverse avize de includere la un moment dat, sunt mai puţin cunoscute. De unele dintre ele nu a auzit nimeni, aşa că le-am pus oarecum în ordinea, subiectivă bineînţeles, a indicelui de popularitate. Încă un motiv în plus să investigăm țara aceasta plină de surprize turistice deosebite.

1. Biserica Sf. Ioan Botezătorul din satul Teţcoiu, comuna Mătăsaru, județul Dâmboviţa, construită în 1809 cu picturi deosebite;

2. Biserica de lemn Sf. Arh. Mihail şi Gavril din satul Rogoz, oraş Târgu Lăpuş, județul Maramureş, construită în 1663 cu decoraţiuni şi picturi din 1785;

3. Biserica romano- catolică din Ghelinţa, județul Covasna, construită înainte de 1241, biserică fortificată, pictată cu fresce de la 1330 şi cu tavan casetat;

4. Schitul Lespezi din satul Posada, oraş Comarnic, județul Prahova, cu biserica Sf. Treime din 1661 pictată de renumitul Pârvu Mutu;

5. Biserica evanghelică din comuna Dârjiu, jud. Harghita, construită în secolele XIV-XV, în stil romanic şi cu obiceiul unic de păstrare a cărnii de porc şi slăninei în turnul de nord, numită și ,,Biserica Şuncă şi Slănină”;

6. Biserica Înălţarea Sf. Cruci din comuna Pătrăuţi, jud. Suceava, ctitorită la 1487 de Ştefan cel Mare, cu valoroase picturi interioare şi exterioare;

7. Biserica evanghelică fortificată din Saschiz, judeúl Mureş, ridicată la 1493 cu un turn gotic ce domina ansamblul ridicat în 1832 inspirat de celebrul Turn cu ceas din Sighișoara;

8. Biserica Sf. Gheorghe din cadrul mănăstirii Sf. Ioan cel Nou, din oraşul Suceava, ridicată la 1514, cu picturi murale, catapeteasmă de la 1796, turn clopotniţă şi acoperiş din țigle smălţuite, unde se află şi moaştele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava;

9. Biserica de lemn Sf. Arh. Mihail şi Gavril, din satul Plopiş, comuna Şiseşti, județul Maramureş, ridicată în 1796;

10. Biserica Sf. Arh. Mihail şi Gavril din satul Surdeşti, comuna Şiseşti, județul Maramureş, ridicată la 172, cu picturi interioare tempera pe pânză, cu al doilea turn din ţară de 54 metri, după cel al mânăstirii Bârsana de 62 de metri!

11. Biserica Sf. Petru din comuna Valea Viilor, jud. Sibiu, ridicată în secolul al XIII lea, şi fortificată în secolele următoare, cu ziduri groase şi înalte de până la 8 metri;

12. Ruinele cetăţii feudale ţărăneşti din com. Câlnic, județul Alba, construită înainte de 1267 cu biserică şi ziduri de apărare şi cu un turn numit Donjonul Siegfried;

13. Cetatea ţărănească cu biserica evanghelică din satul Viscri, jud. Braşov, construită între secolele XIII-XVI în stil gotic şi adusă în actualitate de vizitele Prinţului Charles în Transilvania;

14. Biserica de lemn Naşterea Maicii Domnului-din Vale, din comuna Ieud, județul Maramureş, ridicată începând cu 1699, supranumită Catedrala de lemn, cu o colecţie de icoane pe sticlă;