luni, 6 octombrie 2008

Târgu Jiu - Minunile lui Brâncuşi

Lacul Vidra, situat între M-ții Parâng la vest, Cindrel la nord si Căpăţânii la sud, pe valea Lotrului
Odihna de la Masa Tacerii ( pustiul din poza nu-i al meu!!!!) N-am voie, știu...

Proful si umbra sa ... infinită

numai umbra coloanei ... fara bruiaje umane

sprijin acordat monumentului, de către cadrele didactice, reprezentate prin sau de mine?

doamna cu ...Coloana
Puțin înclinată, precum ... aaa nu va gânditi la faimosul turn, ci la turla bisericii din Germania, care cică este mai înclinată (să vă uitați la gazon- marfă frate!)

Nu poţi să faci un tur prin zona Oltenia de Nord- Valea Cernei si să nu treci prin orasul Târgu Jiu (reședința judetului Gorj, oraș de sub 100 mii de locuitori, centrul industriei miniere din Bazinul Motru -Rovinari).
Din păcate, mai cunoscut drept judetul ,,baronului '' PSD de Gorj- Nicolae Mischie (acum ex PSD si fosila politica/ sau mai nou judetul lui Ponta), acest judet are o serie de atuuri exceptionale din punct de vedere turistic cum ar fi ansamblurile sculpturale ale lui Brîncuşi, Mânăstirea Tismana, Muntii Vâlcan cu relief carstic spectaculos sau Hobiţa- locul nasterii marelui sculptor.

Cum am ajuns în oraş?
    Am venit dinspre Băile Herculane, pe valea Cernei pe la Tismana si pe lângă Hobiţa, pe un drum național modernizat, excelent pentru zona aceasta si am pătruns în oraș, unde din păcate n-am vazut indicatoare mari (de fapt sunt doar două, ascunse în intersectii pe dupa semafoare și flori) cu principalul obiectiv turistic, oricum este spre ieșirea de est, spre Novaci, Rânca, Râmnicu Vâlcea.
    Poate nu stiti, dar Coloana fără sfârsit sau Coloana Infinitului a fost restaurată, mai multi ani la rând de Turbomecanica Bucuresti, parcă, cu scandalul aferent legat de banii oferiti de Ministerul Culturii si mutată într-o locatie nouă, într-un nou parc care o pune, fără discutie, într- o nouă lumină, făcând-o mai spectaculoasă, mai provocatoare si mai minunată ca oricând.
    Este singurul parc din țară, unde iarba este tăiată si îngrijită ,, englezește'' , sigur, într-o țara normală acest amanunt este ridicol, dar în România aceasta este exceptia cu care ne mândrim. Trist. Nu?
    Există un gardian care păzește monumentul si care va poate oferi câteva date despre sculptura, cu multa bunăvoință, semn ăa cei de la consiliul județean vor sa schimbe imaginea prafuită despre ,,Cum punem în valoare frumusețile ţării''.
Culmea, noaptea este luminat feeric,  iar ţâsnitoarele de apă functioneaza non stop!
După ce vă fotografiati cu coloana, cu gardianul si cu ţâsnitoarele, mergeti în Parcul Tineretului, în sens invers, adică spre oras, aveți indicatoare pe dreapta si ajungeti la celelalte două monumente ,, Masa Tacerii '' si ,, Poarta Sarutului ".
    Atentie unde lasati masina, doar în parcarile amenajate din fata parcului, pentru ca altfel va treziti cu o amenda de 500 RON( n.a. 2008) , de nu vă mai arde de drumetii prin Oltenia.
Iar, și acesta foarte bine pus la punct: parcul, aleile si paza.
Sub Poarta Sărutului nu va puteti decât săruta tandru, în amintirea tineretilor voastre iar apoi epuizati de schimbul de elemente chimice, va odihniti pe un scaunel de lângă Masa Tăcerii, fără sa scoateți vreun cuvințel.
Am întrebat la Hotel Gorjul (apropo peste drum de parc se afla o pizerie, cam prăfuita, lângă hotel, cu o piza destul de buna si cu o servire semieficienta, asta daca va grăbiti și nu mai colindați prin oraș) despre drumul spre Rânca si apoi prin pasul Urdele (cel mai înalt pas din tara traversat, cică de o sosea nationala- cunoscut si sub numele de Transalpina- peste Muntii Parâng si Cindrel- Sureanu), dar ni s-a spus ca până la Obârsia Lotrului unde puteti face spre Lacul Vidra la dreapta, adica spre est, mai merge dar mai încolo doar cu jeep-ul, asa ca nu va mai obositi daca masina dvs are garda mica la sol.
Puteti continua drumetia spre Pesterile Muierii și Polovragi.

Later edit: Postarea din 2008 avea aerul jocului unui puști profesor cu limba română. Vă rog fiți rezonabili cu mine. Transalpina nu era ceea ce este astăzi, dar nici Udrea și Romstrade nu prea mai există, sau dacă exista au cătușe. Drumul rămâne...

7 comentarii:

Anonim spunea...

Interesant! Prin fotografii si mai ales prin descrierea facuta m-ati facut sa cred ca e frumos(cu tot cu pizzerie si semne prin copaci). Totusi am o intrebare...: Paznicul acela v-a spus cumva cu ce scop a fost facuta aceasta sculptura?...poate credeti k e o intrebare banala....dar nu e cam mare??? E "infinita"dupa numele ei. Oare ce inaltime are?

P.S. Imi place poza intitulata "Proful si umbra sa"! Este foarte....foarte...draguto-interesanto-ingenioasa!

Diana

Viorel Iraşcu spunea...

Scopul este unul legat de viziunea cosmica a sculptorului , probabil timpul si spatiul ... infinitul .Daca ai numarat , sunt 16 portiuni , plus o jumatate la baza si inca o jumatate la virf , asa ca sunt 17 elemente ori un metru fiecare . Ideea este ca uitindu-te in sus , chiar linga ea , ai impresia ca atinge cerul si ca acele elemente sculturale , se multiplica la infinit.Ma bucur ca -ti place poza cu proful , sugestiva , nu ? Care Diana esti ?Te pup.

Anonim spunea...

Agop... dom' diriginte...Diana Agop...Am crezut ca v-ati obisnuit cu, comentariile mele si ca nu mai este nevoie sa ma semnez complet...Pentru orice eventualitate, o voi face mereu.
Mult succes in continuare,
Diana AGOP

Viorel Iraşcu spunea...

Draga Diana , te semnezi sau te prezinti precum Bond .... James Bond . Bine draga Diana , imi pare rau ca nu mi-am dat sema care Diana , dar sa stii ca sunt multe fete cu numele acesta . Bine tu esti unica oricum, chiar daca te semnezi doar cu Diana , Voi avea grija de acum . Te pup. Dirigu'

Anonim spunea...

foarte reusite fotografiile...dupa mine coloana infinitului reprezinta un simbol al romaniei...dar si drumul sacru de intoarcere a omului catre creatorul precum si calea sufletelor eroilor...
Raluk :X

Viorel Iraşcu spunea...

Oau super caracterizare , mi-a placut mult ideea de intoarcere la creatie . Bravo . Care Raluca ?. Te pup.

Anonim spunea...

raluca din fosta clasa 8 F...

Despre ancorarea în trecut și România Deșteaptă

Înainte, în alte timpuri, știam că nu știam. Nu aveam cum. Acum avem de unde ne informa, avem posibilitatea să știm, însă ne place în contin...