PLECATDEACASA



SCRIU DESPRE CEEA CE VĂD!

ȘI...NU UITA SĂ DAI LIKE!

101 FRUMUSEȚI ASCUNSE ALE ROMÂNIEI!

joi, 1 noiembrie 2012

Sfera cerească



Dan este un coleg de scoala, pasionat de astronomie, de folk si de drumetii. Ii multumesc si va invit sa urmariti cateva episoade despre bolta cereasca si sa va delectati cu superbele fotografii de pe site-ul lui danmitrut.ro

Daca am uni imaginile boltii ceresti din emisfera boreala si din emisfera australa, am obtine o sfera cereasca imaginara, ale carei fenomene dinamice sunt datorate in plan vizual imediat de miscarile aparente ale pamantului.

Astfel, miscarea de rotatie in jurul axei, numita miscare diurna, are o viteza de 15 grade pe ora. Daca as fi un observator in conditii ideale de 24 de ore intuneric, prin fata ochilor mi s-ar derula toate constelatiile din emisfera boreala (aici suntem deocamdata).

Miscarea de rotatie in jurul soarelui determina un alt fenomen. Face ca o anume constelatie sa rasara din ce in ce mai devreme, intr-un interval observabil de cateva zile.
Constelatie = "O constelaţie este una dintre cele 88 de zone în care este împărţită bolta sau sfera cerească, uneori făcându-se referire doar la o grupare aparentă de stele, care, unite printr-o linie imaginară, se aseamănă cu un anumit obiect, animal, zeu etc. Pentru majoritatea constelaţiilor vizibile din emisfera nordică a Pământului, denumirile există deja din antichitate. Pentru cele din emisfera sudică, denumirile provin de la navigatori şi astronomi din epoca Marilor descoperiri geografice, şi de aceea aceste constelaţii poartă denumiri ca de exemplu Microscopul, Maşina Pneumatică etc.
În astronomia modernă constelaţia este o anumită porţiune din sfera cerească exact delimitată, în jurul figurii imaginare iniţiale, astfel încât fiecare obiect ceresc (chiar invizibil ochiului omenesc) poate fi atribuit unei constelaţii." Wikipedia


"Sistemul de constelaţii pe care îl folosim în prezent se bazează pe cele 48 de constelaţii descrise de renumitul astronom grec din Alexandria, Ptolemeu, în lucrarea sa cunoscută mai ales sub titlul ei arab Almagest. În această lucrare apărută în anul circa 150 î.H., Ptolemeu face o sinteză a cunoştinţelor din domeniul astronomiei din acea vreme, majoritatea datelor provenind de la observaţiile făcute de către Hiparh cu 300 de ani mai devreme. Catalogul cuprinde 1.022 de stele care sunt grupate în 48 de constelaţii, dintre care 47 mai există şi azi; a 48-a, Nava Argonauţilor (Argo Navis ), a fost împărţită în 4 constelaţii: Carina, Puppis, Pyxis, Vela. Nu este cunoscut exact locul unde s-au aflat pe cer aceste figuri, însă există o particularitate a reprezentărilor care ne ajută: porţiunea de forma unui cerc în jurul polului sud ceresc, în care nu au existat constelaţii. De aici se poate deduce că locul trebuie să se afle undeva pe la 36 ° latitudine nordică. De asemenea, poziţia centrului acestui cerc faţă de polul sud de astăzi s-a schimbat datorită precesiei; acest fapt ne indică timpul care a trecut de atunci: circa 4.500 ani. În acea perioadă existau civilizaţii înaintate atât în Babilonia cât şi pe insula Creta. În favoarea insulei Creta ar fi observarea constelaţiilor pentru scopurile navigaţiei pe mare, însă pentru aceasta nu există nici o dovadă, poate şi din cauza catastrofei declanşate de erupţia vulcanului de pe insula Thera (Santorini) acum aproape 4.000 de ani, care a avut un efect dezastruos asupra civilizaţiei minoice." Wikipedia

Ca astronom amator, in cei peste 25 de ani de astronomie observationala, mi-am format o parere particulara. Harta cerului boreal, denumirile constelatiilor si ale stelelor, reprezinta straturi de istorie a civilizatiei, asa cum in pamant staturile de izvoare materiale se suprapun peste o asezare din vechime pana in prezent.

Ca particuaritate, astronomia arhaica pe teritoriul romanesc, a particularizat constelatiile intr-o harta a cerului usor diferita de cea greaca (in principiu fiecare civilizatie agrara a facut asta la inceputuri). Harta se regaseste intr-o lucrare de referinta "Credintele taranului roman despre cer si stele" de Ion Ottescu.


Pentru a facilita orientarea, sfera cereasca este traversata de linii imaginare precum globul terestru. Doar ca in astronomie acestea se definesc ca tipuri de coordonate. cele mai utilizate sunt coordonatele ecuatoriale. Cu ele nu ne vom intalni in aventura noastra decat daca veti solicita descrierea exacta a pozitiei unui corp ceresc la o anumita ora si data. Coordonatele ecuatoriale sunt ascensia si declinatia( sistemul ecuatorial de coordonate).

In dinamica ei, sfera cereasca pare a se invarti in emisfera boreala (imaginar), in jurul unei anumite stele. Este vorba de Steaua Polara, Alpha Ursae Minor, adica steau acea mai stralucitoare din constelatia Ursa Mica sau Carul Mic. Acest fenomen se datoreaza precesiei polului nord printre constelatii, e vorba de miscarea imaginara a axei nordice a planetei. Intamplator, acum se afla aproximativ in dreptul acestei stele. Cam la 2500 de ani pozitia axei pamantului fata de stele se modifica. O sa va arat cum sa descoperiti steaua polara intr-un episod viitor.

Niciun comentariu:

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...