PLECATDEACASA



SCRIU DESPRE CEEA CE VĂD!

ȘI...NU UITA SĂ DAI LIKE!

101 FRUMUSEȚI ASCUNSE ALE ROMÂNIEI!

duminică, 24 iulie 2011

Peştera Valea Cetăţii Râşnov - Euroamenajare!






Pe drumul ce leagă Râşnovul de Poiana Braşov s-a deschis o... peşteră!

Locatia pe harta-AICI
Nu, nu sunt maliţios, chiar s-a deschis o peşteră numită Valea Cetăţii, asta pentru că drumul care urcă sau, mă rog, coboară la Râşnov, are o ramificaţie către una dintre cele mai vestite cetăţi ţărăneşti din România. Asta este foarte bine, oferta turistică a zonei îmbogăţindu-se cu încă un obiectiv interesant.


Amenajată la standarde europene, cu o parcare încăpătoare şi cu un drumeag de 450 de metri(sau 8 minute prin natură!), aşa cum ne anunţă indicatorul, această peşteră merită văzută. Drumeagul presărat cu calcar mărunţit, cu băncute pentru odihnă, şi cu o căsuţă ca în poveşti la intrare, te surprinde plăcut.
Chiar şi poarta-intrare modernă de sub munte şi ghizii tineri te duc cu gândul la o peşteră de prin Alpii francezi.

Peştera în sine nu este spectaculoasă, atracţia principală fiind sala cea mare ,,Catedrala" cu un volum de 30 000 de metri cubi şi cu o acustică excelentă. Datorită acestui fapt aici se ţin săptămânal concerte, sâmbăta de la ora 17,45. Fără să-ţi taie rasuflarea, fără coloane sau stalagmite spectaculoase, ghidul reuşeşte însă să te introducă în atmosfera, rece la propriu, a unei cavităţi calcaroase de un asemenea nivel.


Intrarea costă 5 Ron pentru copii şi 10 pentru adulţi, iar pentru grupuri se acordă reduceri, până în septembrie este deschisă de la ora 10 la ora 20:00.


Detalii la custode 0722222365

marți, 19 iulie 2011

Interzis la Scărişoara în timpul săptămânii!

O ştire de pe B1 anunţă că vestita peştera cu gheţar subpământean, nu se poate vizita în timpul săptămânii, ci doar duminica. Se fac lucrări de infrastructură la căile de acces, astfel că ea este deschisă publicului doar duminica, până pe 14 august.
Probabil după această dată va putea fi vizitată în program normal.

duminică, 10 iulie 2011

Super Tabără la Casa Lucia, Moro(i)eni



La recomandarea unor prieteni care vizitaseră pensiunea anul trecut, am făcut o întreprindere curajoasă şi servindu-mă doar de referinţele lor, am decis să organizez o tabăra cu clasa unde sunt diriginte, la Casa Lucia, în localitatea Moroieni din judeţul Dâmboviţa.

Între dealurile Subcarpaţilor Curburii şi cu privirea sprijinită pe pantele sudice ale Bucegilor, zona îţi taie răsuflarea. Nu atât prin aerul care este cel mai curat din ţară( aici se afla unicul sanatoriu de boli pulmonare!) cât prin curgerea continuă a imenselor păduri de fag, în care zăreşti verdele mai închis al coniferelor sau argintiul scoarţei de mesteacăn.

Aici, doi oameni inimoşi: domnul Radu şi doamna Lucia, au ales să construiască în buza dealului o splendidă pensiune de patru stele, cu toate dotările moderne, mai putin aer condiţionat- dar la ce-ţi trebuie?- care se pretează excelent pentru o tabără. Un salon mare de luat masa unde încăpeau 35 de copii, foarte bine amenajat şi o terasa exterioară sunt alte dotări care mi-au plăcut. Bine, foarte mult mi-a plăcut tradiţia de a te servi singur cu ţuica casei!
Mai multe pe Casa Lucia.

Le multumesc încă o dată pentru sprijinul acordat în organizarea taberei şi pentru că au făcut tot posibilul ca ,, taberiştii,, să se simtă minunat.
Mai jos câteva poze cu pensiunea şi cu activităţile copiilor MEI!


În salonul de jos, cu masa de ping pong şi cu intrare la jacuzzi şi saună, unde desfăşuram concursurile şi unde copii experimentau toate dansurile, inclusiv...blues-urile.


La iniţiativa domnului Radu şi cu ajutorul unui prieten din Bucureşti, i-am dus pe copii cu căruţa pe valea pârâului Ruşeţu, îngrămădiţi şi hurducaţi, nu vor uita prea curând...

Focul de tabără făcut în lunca râului lângă terenul de tenis, a fost cireaşa de pe tort asezonată cu super gogoşile Doamnei Lucia şi ale Doamnei Crina dar şi cu sutele de cântece ale unor copii speciali şi cu sutele de ...bancuri.

O drumeţie pe dealurile Moroienilor se lasă cu un cules asiduu de frăguţe de iunie.

Printre ramurile mestecenilor despletiţi de vânt se înşiră primele vârfuri ale Bucegilor.

Terenul de tenis, fotbal, basket unde copii mei au învaţat prima oară OINĂ, mă rog o variantă propusă de mine, măcar un merit să am şi eu, nu?

La drumetie prin Muntii Bucegi, pe valea Ialomiţei şi prin Cheile Orzei, spre barajul unde n-am mai ajuns, la Scropoasa.

MAI MULTE POZE AICI.

duminică, 3 iulie 2011

Muzeul memorial Avram Iancu- Ţara Moţilor

La 21 de kilometri de Câmpeni, cel mai important oraş din Ţara Moţilor, se află comuna Vidra sau mai nou Avram Iancu. La intrarea în comună se află două obiective turistice naturale extrem de atrăgătoare: Dealul cu melci, o rezervaţie geologică cu fosile la suprafaţă şi Cascada Pişoaia sau Namneş de 18 metri.

Undeva pe dreapta drumului ce duce către ramificaţia ce urcă către Muntele Găina, se află Casa Iancului şi muzeul memorial al Crăişorului Munţilor. Înconjurată de brazi şi molizi bătrâni se află casa veche unde s-a născut şi a copilărit Avram Iancu, o casă construită pe la 1800, cu temelie de piatră şi cu un acoperiş de şindrilă mai înalt de două ori decât pereţii, aşa cum cere tradiţia moţească.



Căsuta Iancului are două camere în care se mai păstreaza câteva piese de mobilier din acele vremuri dar şi obiecte personale ale marelui nostru revolutionar paţoptist: leagănul, fluierul, sabia şi briciul său.
În 1924 , la 100 de ani de la naşterea sa, Societatea ,,Astra" a construit o clădire, lipită de casa natală, tot din lemn pentru armonizare şi unde se află muzeul ce urmăreşte viaţa sa agitată din timpul Revoluţiei de la 1848 dar si peregrinările sale prin munţi de după.


În diferitele săli, ghidul povesteste cu aplomb şi cu patriotism despre anii de studiu de la Zlatna, Cluj şi Târgu Mureş, despre faptele sale de vitejie atunci când conducea mişcarea armată dar şi de perioada din ultima parte a vieţii, din 1850 şi până în 1872, anul morţii sale.


Există şi o secţiune etnografică de artă populară, cu piese rare din costumul moţesc şi de asemenea sunt redate principalele ocupaţii ale zonei cu aplecare mai puternica asupra prelucrării lemnului, meşteşug pe care locuitorii din Vidra îl stăpânesc foarte bine şi de care sunt foarte mândri, expoziţia prezentând mai multe tipuri de tulnice/buciume, ciubere, doniţe sau butoaie.


În centrul comunei se află un bust al lui Avram Iancu, realizat din bronz şi realizat în 1968 de sculptorul Romul Ladea.

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...