sâmbătă, 19 februarie 2022

Șezătorile de iarnă din Bucovina

Aveau loc în timpul lungilor seri de iarnă, din timpul postului, care pregăteau salba de sărbători de la finalul anului. Ele reprezentau un bun prilej de întâlniri între fii și ficele satului, momente plăcute, în care tinerii primeau sfaturi, se transmiteau pe cale orală legendele locului ori erau enunțate diverse practici sau chiar interdicții legate de atitudini și comportamente sociale.

Întâlnirile de acest fel erau importante, pentru că acestea țineau comunitatea unită, chiar prin critici și bârfe, prin transmiterea legendelor sau scurte episoade de dansuri tradiționale. Șezătorile se organizau în zilele de mijloc ale săptămânii, când avea loc toarcerea și scărmănarea lânii și a altor plante textile, ca inul sau cânepa.

 

Fetele şi feciorii se adunau seara la o casă, pentru a ajuta la diverse munci, a cânta, ori a spune poveşti, basme, snoave. Aceste şezători, numite şi furcării, danţ sau sedenci, considerate de specialişti drept dovezi ale existenţei unei comunități feminine aveau rolul pregătirii fetelor pentru viaţa de familie şi cea conjugală. 

Ca ritualuri de iniţiere premaritală practicate în cadrul şezătorilor, erau, de exemplu, discuţiile între fetele care participau la şezătoare şi femeile căsătorite, care le iniţiau în viaţa sexuală sau făceau acest lucru prin intermediul unor ghicitori, cântece, jocuri sau alte forme pe care le permitea şezătoarea cu acest scop.

 Erau servite diverse băuturi și mâncăruri locale de post, cum ar fi: covașa ( o fiertură de apă, drojdie și faină de secară și porumb), găluște de post cu hribi sau crupe (sarmale), plăcintă de varză sau de cartofi, chiroște (colțunași sau piroghi, preluați din bucătăria germană), tocinei din barabule/cartofi rase mărunt și prăjite în ulei sau puse la cuptor( rulă ori rolă) în tavă.


Bărbații aduceau mici cete de muzicanți sau se puneau la cale grupele de urători și personajele Malancăi, ori se alcătuiau textele pentru urat cu numeroase ironii la adresa diverselor familii din sat, ironii care se regăseau în urările colindătorilor.

Alte adunături gastronomice de pe vremuri:

-         Supe de chimen/chimion/ secărică ( Kümmel suppe); Rübbel suppe( alcătuiri de făină cu apă, un fel de găluștele, puse la fiert în lapte)

-         Chiroștele sau piroghile, sunt bucăți de aluat simplu făcut cu ou, umplute cu brânză, dar mai ales cu gem, care se fierb și se servesc calde cu unt sau ceapă prăjită( cele cu brânză)

-         Scrijele din cartofi sau mai rar din gulii. Felii subțiri de cartof presărate cu sare, puse și coapte pe plita încinsă, mâncate cu slănină și brânză de burduf sau lapte covăsit, atunci când nu este post. Se mănâncă musai calde.

-         Pasca bucovineană, citită într-o carte de gastronomie scrisă de regretatul Radu Anton Roman,.se face în Joia Mare și reprezintă pâinea cea mai aleasă de peste an. Se face din ouă, drojdie, făină, zahăr, lapte, sare, unt și coajă de lămâie.

,, Mai mult colac decât pască, această coptură a ritualului de Paști e una din literele groase și deosebit de spectaculoase ale discursului civilizației românești arhaice” Radu Anton Roman

Niciun comentariu:

Forest Adventure Germany

O experiență inedită am trăit într-un mic parc din sudul extrem al Bermaniei, la Fussen. Un habitat împădurit cu traseele aflate la înălțime...