Crăișorul Munților. Muzeul memorial Avram Iancu din Ţara Moţilor

La 21 de kilometri de Câmpeni, cel mai important oraş din Ţara Moţilor, se află comuna Vidra sau mai nou Avram Iancu. La intrarea în comună se află două obiective turistice naturale extrem de atrăgătoare: Dealul cu melci, o rezervaţie geologică cu fosile de milioane de ani care se văd la suprafaţă şi Cascada Pişoaia sau Namneş  cu o cădere de  peste 18 metri, peste tufuri calcaroase și travertin.

Undeva pe dreapta drumului ce duce către ramificaţia ce urcă către Muntele Găina, se află Casa Iancului şi muzeul memorial al Crăişorului Munţilor. Înconjurată de brazi şi molizi bătrâni se află casa veche unde s-a născut şi a copilărit Avram Iancu, o casă construită pe la 1800, cu temelie de piatră şi cu un acoperiş de şindrilă mai înalt de două ori decât pereţii, aşa cum cere tradiţia moţească.

Căsuta Iancului are două camere în care se mai păstreaza câteva piese de mobilier din acele vremuri dar şi obiecte personale ale marelui nostru revolutionar paţoptist: leagănul, fluierul, sabia şi briciul său.

În 1924 , la 100 de ani de la naşterea sa, Societatea ,,Astra" a construit o clădire, lipită de casa natală, tot din lemn pentru armonizare şi unde se află muzeul ce urmăreşte viaţa sa agitată din timpul Revoluţiei de la 1848 dar si peregrinările sale prin munţi de după. De aceea titlul corect exte Muzeul Avram Iancu , și nu casa memorială.

În diferitele săli, ghidul povesteste cu aplomb,  patriotism și o reală mândrie de localnic despre anii de studiu de la Zlatna, Cluj şi Târgu Mureş, despre faptele sale de vitejie atunci când conducea mişcarea armată dar şi de perioada din ultima parte a vieţii, din 1850 şi până în 1872, anul morţii sale.

Există şi o secţiune etnografică de artă populară, cu piese rare din costumul moţesc şi de asemenea sunt redate principalele ocupaţii ale zonei cu aplecare mai puternica asupra prelucrării lemnului, meşteşug pe care locuitorii din Vidra îl stăpânesc foarte bine şi de care sunt foarte mândri, expoziţia prezentând mai multe tipuri de tulnice/buciume, ciubere, doniţe sau butoaie.

În centrul comunei se află un bust al lui Avram Iancu, realizat din bronz şi realizat în 1968 de sculptorul Romul Ladea.

Cele 40 de muzee săteşti și de artă populară din România

Muzeele săteşti, după părerea mea și fără să consult dicţionarele, prezintă aspecte ale istoriei locului, atestarea documentară şi familiile vechi din sat, elemente de etnografie şi artă populară, asta ca să nu se confunde cu muzeele de istorie și etnografie rurale. Oricum asemănări există, dar titulatura vrea să spună altceva.

Iată mai jos cele 40 muzee săteşti din ţară, găsite de mine.

(muzeul Sângeru, sursa zibo.ro)

1. Atid, HR- muzeu sătesc;

2. Bănia, CS- muzeu sătesc de arheologie, istorie, etnografie si numismatică;

3. Bărbăteşti, VL- muzeu sătesc într-o casă veche de bârne;

4. Bârseşti, VN- muzeu de artă populară;

5. Bârsana, MM- muzeu sătesc de icoane pe sticlă;

6. Bicazu Ardelean, NT- muzeu sătesc;

7. Bistriţa Bârgăului, BN- colecţia muzeală Constantin Pavel;

8. Ceahlău, NT- muzeu local în casă ţărănescă de lemn;

9. Corund, HR- muzeu sătesc;

10. Coşeşti, AG- muzeu sătesc în Casa Olarului;

11. Dăneşti, HR- muzeu sătesc;

12. Dârvari, MH- muzeu sătesc;

13. Dobrosloveni, OT, sat Reşca -muzeu sătesc în Turnul Hotărani;

14. Ghindari, MS- muzeu de artă populară;

15. Glogova, GJ- muzeu sătesc în cula Glogoveanu;

16. Holod, BH- muzeu sătesc;

17. Hotarele, GR, sat Herăşti- muzeu de artă populară în casa Udrişte Năsturel;

18. Lisa, TR- muzeu de artă populară;

19. Lunca de Jos, HR- muzeu sătesc;

20. Mera, VN, sat Vulcăneasa-muzeu sătesc;

21. Nanov. TR- muzeu sătesc;

22. Orlea, OT- muzeu sătesc cu colecţii de numismatică, floră, faună şi ceramică medievală;

23. Paltin, VN- muzeu sătesc;

24. Păuleşti, SM- muzeu sătesc;

25. Ripiceni, BT- muzeu sătesc;

26. Stejaru, TR- muzeu sătesc;

27. Supur, SM- muzeu sătesc;

28. Suseni. MS- muzeu tărănesc;

29. Ştorobăneasa, TR- muzeu sătesc şi de artă populară;

30. Târgşoru Vechi, PH- muzeu sătesc în conacul Moruzzi;

31. Topalu, CT- muzeu sătesc;

32. Ţibucani, NT- muzeu sătesc;

33. Ţiţeşti, AG- muzeu sătesc;

34. Sângeru, PH- muzeu sătesc în conacul familiei Bozianu;

35. Şiviţa, GL- muzeu sătesc şi casă tradiţională;

36. Pietroşiţa, DB- muzeu sătesc cu expoziţie de covoare;

37. Vutcani, VS- muzeu sătesc;

38. Cornu, PH- muzeu sătesc;

39. Leleşti, GJ- muzeu sătesc;

40. Mehadica, CS- muzeu sătesc;

Cele 141 de muzee etnografice şi tradiţionale din România

Multitudinea de muzee ce prezintă aspecte din cultura şi istoria localităţilor sau tradiţii şi obiceiuri sau case ţărăneşti şi unelte, merită mai multă atenţie din partea noastră. Ele indică dorinţa unor inimoşi localnici de a păstra legătura cu trecutul comunei sau satului lor.

1. Almaşu Mare, AB- muzeu de istorie şi etnografie Achim Emilian;

2. Apostolache, PH- muzeu etnografic;

3. Arbore, SV- muzeu etnografic;

4. Arcani, GJ- muzeu etnografic;

5. Auşeu, BH- muzeu etnografic cu colecţii de artă populară din alte ţări;

6. Balşa, HD- muzeu etnografic;

7. Băişoara, CJ- muzeu etnografic;

8. Bărbăteşti, GJ- muzeu etnografic;

9. Bărbuleţu, sat Râul Alb de Jos, DB- muzeu de istorie şi etnografie;

10. Băţani, sat Băţanii Mari, CV- muzeu etnografic;

11. Bâlvăneşti, MH- muzeu etnografic;

12. Bârca, DJ- muzeu de istorie şi etnografie;

13. Bechet,DJ- muzeu de istorie, etnografie şi artă plastică;

14. Beli, AR- muzeu de etnografie, istorie şi arheologie;

15. Bezdead, DB- muzeu de istorie şi etnografie;

16. Birchiş, AR- muzeu etnografic;

17. Bocicoiu Mare, sat Tisa, MM- muzeu etnografic;

18. Bran, BV- muzeu de etnografie în aer liber;

19. Brebu, PH- muzeu de istorie în casa domnească a lui Matei Basarab;

20. Bujoreni. VL- muzeul arhitecturii populare vâlcene, în aer liber;

21. Bulz, BH- muzeu etnografic;

22. Buneşti, BV- muzeu etnografic;

23. Castranova, DJ- muzeu etnografic;

24. Cârţa, HR- muzeu etnografic;

25. Cârţişoara, SB- muzeu etnografic;

26. Câţcău, CJ- muzeu de etnografie şi artă plastică;

27. Cepleniţa, IS- muzeu etnografic;

28. Cernat, CV- muzeu etnografic;

29. Chiojdu, BZ- muzeu de etnografie şi istorie într-o casă veche;

30. Ciucea, CJ- muzeu etnografic;

31. Ciumani, HR- muzeu etnografic;

32. Cornea , CS- muzeu etnografic şi centru de artizanat;

33. Cristian, SB- muzeu etnografic cu specific sătesc;

34. Dănciuleşti, DJ, sat Rădineşti- muzeu etnografic;

35. Dăneşti, VS- muzeul de arheologie şi etnografie Eugenia şi Costache Burada;

36. Dieci, AR, sat Revetiş- muzeu etnografic;

37. Dofteana, BC- muzeu etnografic;

38. Domneşti, AG - muzeu etnografic si de arta feudala;

39. Drăcşenei, TR- muzeu de istorie şi etnografie;

40. Drăganu, AG- muzeu de istorie , etnografie şi artă plastică;

41. Drăguţeşti, GJ- muzeu etnografic;

42. Fărcaşa, NT- muzeu etnografic;

43. Feldioara, BV, sat Rotbav-muzeu etnografic;

44. Fraşin, SV- muzeu de istorie;

45. Frăteşti, GR- muzeu de arheologie si etnografie;

46. Gavojdia, TM- muzeu etnografic;

47. Gâlgău, SJ- muzeu de istorie si etnografie;

48. Glodeanu- Siliştea, BZ- muzeu de istorie arheologie şi etnografie;

49. Goicea, DJ- muzeu de istorie si etnografie;

50. Gostavăţu, OT- colecţie de arheologie si numismatică;

51. Gura Râului, SB- muzeu etnografic cu instalaţii tehnice tradiţionale;

52. Hoghiz, BV, sat Cuciulata- muzeu de istorie, arheologie şi etnografie;

53. Istria, CT- muzeu de arheologie lângă cetatea Histria;

54. Joseni, HR- muzeu de etnografie;

55. Lăpuş, MM- muzeu etnografic şi de artă populară;

56. Leleşti, GJ- muzeu etnografic;

57. Leu. DJ- muzeu istoric şi etnografic;

58. Lisa, BV, sat Breaza- muzeu de istorie şi etnografie;

59. Livezile, BN- Muzeul de sub Poartă, de etnografie si artă populară;

60. Logreşti,GJ, sat Seaca- muzeu etnografic;

61. Lupşa, AB- muzeu etnografic şi de artă populară;

62. Mahmudia, TL, sat Beştepe- expoziţie muzeu de numismatică, arheologie şi artă populară;

63. Maieru, BN- muzeu etnografic;

64. Malu cu Flori,DB- muzeu de istorie şi etnografie;

65. Margina, TM- muzeu etnografic;

66. Prăjeşti, BC- muzeu etnografic al Prof. Paul Ţarălungă şi grădină botanică!

67. Măldăreşti, VL- muzeu etnografic şi de artă medievală;

68. Mârşani, DJ- muzeu etnografic;

69. Mehadia, CS- muzeu de istorie şi etnografie;

70. Mehadica, CS- muzeu de istorie, arheologie şi etnografie;

71. Mitoc, BT- muzeu de istorie şi etnografie;

72. Moacşa, CV- muzeu de arheologie;

73. Mogoşoaia, IF- muzeu de artă feudală în palatul brâncovenesc;

74. Monor, BN- muzeu etnografic de artă şi tehnică populară;

75. Moroeni, DB- muzeu de istorie şi etnografie;

76. Moţăieni, DB- muzeu de istorie şi etnografie;

77. Muşăteşti, AG- muzeu etnografic;

78. Nuşeni, BN- muzeu etnografic;

79. Ocland, HR-muzeu etnografic;

80. Pietroasa, BH, sat Chişcău- muzeu etnografic;

81. Pietroşani, AG, sat Retevoieşti- muzeu etnografic în cula Drugănescu;

82. Pietroşiţa, DB- muzeu de istorie, etnografie şi artă populară;

83. Plăieşii de Jos, HR- muzeu etnografic;

84. Pleniţa, DJ- muzeu de istorie şi arheologie;

85. Poşaga, AB- muzeu etnografic;

86. Pucheni, DB- muzeu de istorie şi etnografie;

87. Racoş, BV , sat Mateiaş - muzeu de istorie, arheologie şi artă populară;

88. Ramna, CS- muzeu etnografic;

89. Răcăciuni, BC- muzeu de etnografie şi artă populară;

90. Răstoliţa, MS- muzeu etnografic;

91. Răşinari, SB- muzeu de istorie, etnografie şi ştiinţele naturii;

92. Răzvad, DB- muzeu de istorie şi etnografie;

93. Remetea, HR- muzeu etnografic;

94. Rimetea , AB- muzeu etnografic;

95. Rodna, BN- muzeu etnografic;

96. Rucăr, AG- muzeu etnografic;

97. Runcu, GJ, sat Dobriţa- muzeu etnografic;

98. Sadova, DJ- muzeu de istorie şi etnografie;

99. Săcelu, GJ- muzeu de istorie şi arheologie în casa Vasile Moangă;

100. Săcuieni, BH- muzeu de arheologie;

101. Sălciua, AB- muzeu de istorie şi arheologie;

102 .Sălişte, SB- muzeu de istorie şi etnografie, sat Sibiel- muzeu etnografic cu icoane pe sticlă;

103. Sărmaş, HR- muzeu etnografic;

104. Sărmaşu, MS- muzeu de istorie şi etnografie;

105. Săvârşin, AR- muzeu de artă plastică şi etnografie;

106. Sâncrăieni, HR- muzeu etnografic;

107. Sândominic, HR- muzeu de istorie şi etnografie;

108. Sângeru, PH- muzeu de istorie, etnografie şi ştiinţele naturii;

109. Sânmihaiu Almaşului, SJ- muzeu de istorie si etnografie;

110. Schitu Goleşti, AG- muzeu arheologic lângă ruinele castrului roman Jidava;

111. Sicheviţa, CS- muzeu de arheologie, etnografie şi numismatică;

112. Slivileşti, GJ- muzeu etnografic; şi în satul Siacu, în cula Grecescu;

113. Soveja, VN- muzeu de istorie şi etnografie;

114. Starchiojd, PH- muzeu de istorie;

115. Stoicăneşti, OT- muzeu etnografic;

116. Străoane, VN- muzeu de artă populară;

117. Subcetate, HR- muzeu etnografic;

118. Suseni, HR- muzeu etnografic;

119. Şanţ, BN- muzeu etnografic;

120. Şoarş, BV, sat Rodbav- muzeu de arheologie;

121. Suici, AG- muzeu etnografic în cula Brătianu;

122. Boiţa, oraş Tălmaciu, SB- muzeu etnografic;

123. Tărcaia, BH- muzeu etnografic;

124. Târlungeni, BV- muzeu de etnografie;

125. Teiu, AG- muzeu etnografic;

126.Tufesti, BR- muzeu etnografic şi de artă populară;

127. Tulgheş, HR- muzeu etnografic;

128. Turnu Roşu, SB- muzeu de arheologie, etnografie şi ştiinţele naturii;

129. Ulmi, DB, sat Viişoara- muzeu de istorie si etnografie;

130. Valea Stanciului, DJ- muzeu de istorie si etnografie;

131. Vaţa de Jos, HD- muzeu etnografic;

132. Vădastra, OT- muzeu etnografic;

133. Văleni-Dâmboviţa, DB- muzeu de etnografie;

134. Verbiţa, DJ- muzeu de istorie;

135. Voşlăbeni, HR- muzeu etnografic;

136. Zăvoaia, BR- muzeu etnografic;

137. Zetea, HR- muzeu etnografic;

138. Zorlenţu Mare, CS- muzeu etnografic;

139. Putna, SV- muzeu etnografic în Casa Bâcu;
140. Muzeul Etnografic Gh.Cernea din Rupea-Cohalm, BV 
141. Muzeul Aurel Flutur din Chiscau, BH

La final, câteva consideraţii: de departe cele mai multe muzee etnografice se află în judeţul Harghita, aşadar în secuimea cea atât de hulită dar atât de atentă cu tradiţiile şi cu istoria ei, nici în Covasna nu sunt puţine chiar dacă judetul are cei mai putini locuitori din ţară. Alte judete cu numeroase muzee ce prezintă cultura populara autentica din diferite perioade istorice sunt Dolj, Teleorman, Bihor, Bistriţa -Năsăud, Argeş, Dâmboviţa Gorj şi Vâlcea, în acestea patru din urmă locaţiile sunt în celebrele ,,cule,, ale boierilor. Din păcate judeţe ca Bacău, Vaslui, Hunedoara, Tulcea sau Călăraşi nu au decât câteva comune care se pot mândri cu asemenea expozitii muzeale.

Citește și despre :
Satele cu meșteșuguri tradiționale din România

Muzeele memoriale din România rurală

Sigur mai sunt şi alte case memoriale sau muzee care cinstesc râvna şi preocupările înaintaşilor noştri, ori neştiute ori situate în oraşe. Scopul meu a fost acela de a aduce în atenţie muzeele de la ţară.

Chiar dacă unele nu au decât zece, douăzeci de vizitatori pe lună, asta nu înseamnă ca ar trebui desfiinţate, cum aud în multe comune. Aici nu este vorba de economie şi de cerere sau ofertă, ele trebuie pur şi simplu SĂ EXISTE! Felicitări muzeografilor şi custozilor acestor locuri, care ar trebui sa ne facă mai conştienţi şi mai mândri de ce avem.

1. Avram Iancu, AB- muzeul memorial Avram Iancu;

2. Băseşti, MM- muzeul memorial al omului politic Gheorghe Pop de Băseşti şi muzeu etnografic;

3. Becicherecu Mic,TM- muzeu memorial Dimitrie Ţichindeal şi muzeu de istorie;

4. Berevoieşti, AG- muzeu memorial al călătorului Mihai Tican-Rumano şi muzeu de artă plastică;

5. Bocşa, SJ- muzeul memorial al omului politic Simion Bărnuţiu;

6. Bucov, PH- muzeul memorial Constantin Stere;

7. Bucu, IL- muzeul memorial al dirijorului Ionel Perlea;

8. Butoieşti, MH- casa memoriala a filozofului Gheorghe Rădulescu Motru;

9. Ciprian Porumbescu, SV- casa memorială şi muzeul compozitorului Ciprian Porumbescu;

10. Ciucea, CJ- muzeul memorial şi mormântul poetului Octavian Goga;

11. Costache Negri, GL- muzeul memorial şi conacul cărturarului Costache Negri;

12. Costeştii din Vale, DB- muzeul memorial al scriitorului I.C. Vissarion;

13. Coşbuc, BN- casa memorială şi bustul poetului George Coşbuc;

14. Dăneşti, VS- casa memorială a exploratorului Emil Racoviţă, în conacul familiei;

15. Dimitrie Cantemir, VS- muzeul memorial Dimitrie Cantemir;

16. Dumbrăveni, VN, sat Dragosloveni- muzeul memorial al scriitorului Alexandru Vlahuţă;

16. Lenauheim, TM- muzeul memorial al poetului Nikolaus Lenau şi muzeu de artă populară;

17. Leordeni, AG, sat Ciolceşti- casa memorială a muzicianului Dinu Lipatti;

18. Lupeni, HR- muzeul memorial al scriitorului Tamaşi Aron şi muzeu etnografic în satul Bisericani;

19. Moisei, MM- muzeul memorial al românilor ucişi de armata hortystă;

20. Săpânţa, MM- casa memorială a artistului popular Stan Ion Pătraş;

21. Scăeşti, DJ- muzeul memorial al pictorului Henri Catargi;

22. Siliştea -Gumeşti, TR- casa memoriala a scriitorului Marin Preda, născut aici;

23. Şimian, sat Cerneţi, MH- muzeu memorial în cula Tudor Vladimirescu;

24. Şiria, AR- muzeu memorial al scriitorului Ioan Slavici, în castelul Bohuş;

25. Şişeşti, MM- muzeul patriotului Vasile Lucaciu;

26. Şişeşti, MH- muzeul şi casa memorială a prof. Gheorghe Ionescu -Şişeşti;

27. Ştefăneşti, AG- muzeul memorial al scriitorului Liviu Rebreanu;

28. Ştefăneşti, BT- muzeul memorial al pictorului Ştefan Luchian;

29. Târlişua, BN- casa memorială a scriitorului Liviu Rebreanu, născut aici;

30. Teiu, AG- casa memorială a scriitorului Vladimir Streinu;

31. Traian Vuia, sat Surducu Mic, TM- muzeul memorial al aviatorului Traian Vuia;

32. Trifeşti, sat Hermeziu, IS- muzeul memorial Costache Negruzi;

33. Ţânţăreni, sat Floreşti, GJ- muzeul Mihai Eminescu;

34. Udeşti, SV- muzeul memorial al scriitorului Eusebiu Camilar;

35. Valea Mare-Pravăţ, sat Nămăieşti, AG- casa memoriala a poetului George Topârceanu;

36. Vânători -Neamţ, NT- muzeul memorial al scriitorului Mihail Sadoveanu;

37. Vizantea Livezi, sat Vizantea Mânăstirească, VN- casa memorială Moş Ion Roată;

38. Zăbrani, AR- muzeul memorial al scriitorului Adam Müller Guttenbrum;

39. Cârţişoara, SB- casa memoriala şi muzeul patriotului Badea Cârţan;

40. Mirceşti, IS- muzeul memorial al poetului Vasile Alecsandri;

41. Humuleşti, NT- muzeul memorial Ion Creangă;

42. I.L. Caragiale, sat Haimanale, DB- casa memorială I.L. Caragiale, născut aici;

43. Mihai Eminescu, sat Ipoteşti, BT- muzeul memorial Mihai Eminescu;

44. Mălini, SV, sat Poiana Mărului- muzeul memorial Nicolae Labiş, născut aici;

45. Ciprian Porumbescu, fost sat Stupca, SV- casa memoriala Ciprian Porumbescu;
46. Peştişani, GJ, sat Hobiţa- casa memorială Constantin Brâncusi;
47. Bengeşti-Ciocadia, sat Bălceşti, GJ- casa memorială Maria Lătăreţu;

48. Bălăneşti, GJ, sat Voiteşti- casa memoriala a gelogului Ion Popescu -Voiteşti;

Notă- unele comune prezentate este posibil să fi devenit oraşe între timp.Aştept completări!

Cele 29 muzee ţărăneşti unice din România

• 1. Agigea, CT- muzeu de floră şi faună marină;
• 2. Bălăneşti, GJ- muzeul de ştiinţe naturale în casa memorială a geologului Ion Popescu Voiteşti;
• 3. Bereşti-Meria, GL- muzeu de artă medievală;

(sursa Itinerar.ro)

• 4. Colţi, BZ- muzeul chihlimbarului- prezentare;

• (sursa Pin Travel)
• 5. Costeşti, VL- muzeul trovanţilor în aer liber- prezentare de la Pin Travel;

• (sursa Prefectura Botosani)
• 6. Flămânzi, BT- muzeu Răscoalei de la 1907 însoţit de un obelisc impresionant;
• 7. Ghioroc, AR, sat Miniş- muzeul viei şi vinului;
• 8. Giarmata, TM- muzeul etnografic al şvabilor; Muzeul şvabilor de la Petreşti, SM;
• 9. Grumăzeşti, NT- colecţie de fluturi în casa savantului Aristide Caradja;
• 10. Gurghiu, MS- muzeu cinegetic;
• 11.Lăzarea, HR- muzeul de artă plastică al Taberei de creaţie;
• 12. Limanu, CT- muzeu de artă contemporană;
• 13. Lovrin, TM- muzeu literar şi de artă şi muzeu agricol;
• 14. Ocna de Fier, CS- muzeu de mineralogie;
• 15. Petricani, NT, sat Târpeşti- muzeul măştilor populare tradiţionale;
• 16. Poiana Sibiului, SB- muzeul etnografic al păstoritului;
• 17. Poiana Teiului, NT, sat Dreptu- muzeu de ştiinţe ale naturii;

• 
• 18. Praid, HR- muzeul minelor de sare şi muzeu etnografic;

(sursa alba.djc.ro)

• 19. Roşia Montană, AB- muzeul mineritului şi fostele mine romane de aur- prezentare;
• 20. Sarmisegetusa, HD- muzeul de arheologie al capitalei Daciei Romane;
• 21. Ştefăneşti, AG, sat Goleşti- muzeul pomiculturii şi viticulturii;
• 22. Târlişua, BN- muzeu-colecţie de păsări împăiate;
• 23. Telega, PH, sat Doftana- muzeul fostei închisori comuniste;
• 24. Teremia Mare, TM- muzeul vinului;
• 25. Tilişca, SB, sat Rod- expoziţia muzeală de pictură şi grafică Vasile Dobrian;
• 26. Topalu, CT- muzeul de artă plastică Dinu şi Sevasta Vintilă;
• 27. Trifeşti, IS, sat Hermeziu- muzeul literaturii române, în muzeul memorial Costache Negruzzi;
• 28. Vama, SM- muzeul etnografic al ceramicii;
• 29. Sat Crişeni, com. Sângeorgiu de Pădure,MS - muzeul pălăriilor de paie;

,,Mulţumesc Domnului Ilan,,

Urmeaza muzeele sătești, etnografice și memoriale.

Muzeul civilizaţiei populare din Dumbrava Sibiului

Muzeul din Dumbrava Sibiului concurează cu Muzeul Satului din Bucureşti, prezentând într-un spaţiu grandios de peste 42 de hectare, sute de construcţii şi monumente din toate zonele etnografice ale României, cu accent pe regiunile carpatice şi de podiş.
Deschis în 1905 ca primul muzeu istorico-etnografic al românilor din Transilvania, de unde şi numele de ASTRA de la cunoscuta societate transilvană, a fost închis în 1950 din motive ideologice, reaşezându-se în matca sa tradiţională în 1990, printr-un ordin de ministru ce poartă semnătura lui Andrei Pleşu, pe atunci ministru al culturii.



Parte a Muzeului Burkenthal din 1963, aceasta secţiune debutează ca un muzeu al tehnicii populare ce cuprinde cinci sectoare tematice, acumulând până azi una dintre cele mai complexe colecţii şi arhive documentar-ştiinţifice despre universul creaţiei tehnice ţărăneşti din ţara noastră.



Muzeul acoperă pe o suprafaţă uriaşă toate ocupaţiile tradiţionale româneşti: vânătoare şi pescuit în Delta Dunării, agricultură pe toate treptele de relief, păstoritul de la satele de câmpie până la aşezările risipite de pe platourile munţilor, pomicultura cu meşteşugul oţetitului şi al ţuicăritului, viticultura cu industria vinăritului, uleitul, ţesutul cu ocupaţiile de lânari, mătăsari, cânepari, trăistari din păr de capra, împletitul de către frânghieri, cojocăritul, pielăritul, olăritul, pietrăritul, mineritul aurifer, fierăritul, clopotăritul, meşteşugul lemnului cu dulgheritul, rotăritul, dogăritul şi spătăritul, sau meşteşugul cerii cu boştinăritul şi lumânăritul, sau rogojinăritul stufului şi în cele din urma confecţionarea instrumentelor muzicale.



Una dintre cele mai spectaculoase expoziţii este cea a morilor de vânt sau de apă, situate lângă lacul de 6 hectare din zona centrală a parcului, şi de unde nu lipsesc decât morile de maree(pentru că la Marea Neagră acestea sunt foarte mici de max.15 cm.) în rest sunt toate tipurile imaginate de mori de măcinat cereale, de la cele cu panze până la cele plutitoare.



O emblemă a celui de-al cincilea sector tematic, al monumentelor de utilitate publică, îl reprezintă biserica maramureşeană adusă din satul Bezded, şi care este funcţională, aici ţinându-se slujbe, duminica sau cu alte ocazii speciale. Este situată aproape de intrarea în parc, pe una dintre aleile muzeului, alei ce însumează 10 kilometri şi pentru care îţi trebuie condiţie fizică, nu glumă, asta dacă ţi-ai propus să vezi totul într-o singură zi.



Muzeul este deschis între 1 mai şi 15 octombrie, intrarea costă 15 lei pentru adulţi cu reducere evident pentru grupuri de adulţi sau copii, elevi şi studenti, iar taxa de fotografiere este de 5 lei.
O serie de manifestari culturale populare se desfasoară pe întreg parcursul perioadei de vizitare.Pentru mai multe informatii- muzeulastra.ro

Cetatea Callatis- Bazilica romano- bizantină

Cetatea Callatis-ului, ridicată de negustorii greci, îşi descoperă măreţia odată cu săpăturile arheologice dar şi cu construcţiile moderne apărute pe faleza înaltă a Mangaliei.
O asemenea zonă, unde s-a păstrat un edificiu bazilical de tip sirian( sec V-VI), este situată aproape de malul mării, la câteva sute de metri în spatele muzeului de arheologie.
Deşi îngrădită, de teama teroriştilor estivali, ruinele alcătuite din blocuri mari de calcar lipite cu mortar de var, indică preocuparea romanilor de a menţine cetatea grecească la standarde înalte de apărare.



Zidurile cetăţii se întindeau până la marginea mării, unele din ele având şi 1,10 metri grosime şi fiind dotate cu turnuri, iar interiorul cetăţii era plin de construcţii civile, atrium-uri, temple sau mici edificii cu o destinaţie necunoscută nici în ziua de azi, toate însă mărginite sau susţinute de coloane cu capiteluri frumos sculptate.
Ruinele cetăţii se întind pe o suprafaţă mult mai mare, până la Hotel President cel care domină faleza superioară a Mangaliei, dar dezavantajul turistic este evident, pentru că edificiul ,,sirian" se află lângă o bază sportivă şi lângă tarabele sordide cu şlapi, mingi şi chinezării pentru plajă.
Ca de altfel şi Moscheea Esmahan Sultan din 1590, îngrămădită între blocurile comuniste.





Am vizitat şi muzeul de arheologie al localităţii, iar acolo două doamne stau şi vând pliante.
Mă întrebam dacă nu cumva una din ele ar putea să ofere informaţii doritorilor chiar în incinta edificului. Pentru că eu cred ca ideea de turism istoric trebuie promovată şi formată, fără a aştepta mii de turişti la primul semn, ci cu paşi mărunţi, idei bune şi educaţie.
Nu mă aştept la prea multe iniţiative turistice, mai ales ca izvorul Hercules, cel cu proprietăţi terapeutice situat chiar lângă gardul exterior este oprit şi plin de gunoaie, peturi şi excremente de câini.
Atât putem face pentru turismul istoric de la malul mării.

Casa şi acareturile bucovinene- tradiţii româneşti

Cămăruţa cu obiecte folosite în gospodărie.

O casă bucovineană cu faţa la drum, te întâmpină în centrul comunei Putna, chiar lângă casa de cultură şi relativ vis-a-vis de primărie. Este iniţiativa unei familii vechi din Putna, familia Bîcu, recunoscută pentru dragostea pentru tradiţii, cu generaţii întregi de cojocari, sumănari, cioplitori în piatră sau ţesătoare.



Piese specifice pentru portul tradiţional bărbătesc din Bucovina: cămaşa, izmenele, iţarii, cioarecii, cureaua sau chimirul cu care se încingeau la brâu, cuşma sau căciula, pălăria şi taşca de piele.
Piese specifice pentru portul tradiţional femeiesc: cămaşa sau ia, catrinţa, brâul şi frânghia de încins mijlocul, pânzătura sau ştergarul de acoperit capul purtat de femeile măritate şi/sau tulpanul pentru acoperit capul, iar comune pentru femei şi bărbaţi erau, cojocul, pieptarul, sumanul, mantaua cu glugă, opincile şi ciubotele, trăistuţa sau traista.






Casa bucovineană construită în timpul stăpânirii habsburgice, dispune de două camere din care cea din dreapta, cu război de ţesut şi cu soba sau cuptorul, iar cea din stânga camera de oaspeţi, urmată de un fel de cămară şi de tinda care dă în camera mare.



Pentru o sumă modică, care nu este fixă(dai cât vrei!) o rudă a familiei îţi explică în amănunt tot ce trebuie să ştii.O găsiţi deschisă vara, mai ales în timpul hramului mânăstirii, pe 15 august.

Muzeul de Arheologie ,,Callatis,, Mangalia

Statuia din marmură a Afroditei, din epoca romană, sec.II-III d. Ch.

Situat în zona centrală a Mangaliei, acest muzeu atrage atenţia prin numeroasele vestigii arheologice pe care le expune, într-un spaţiu destul de mic pentru istoria bogată a cetăţii întemeiate de coloniştii dorieni.

O reprezentare a unui cavaler trac

Sunt prezente numeroase statuete, frize, mici altare din piatră, aplice, inscripţii şi monede datate începând cu secolul IV î.Ch. şi care acoperă trei perioade distincte din perioada antichităţii: greacă-doriană, romană şi romano-bizantină.



Incepând cu secolul al VII lea d. Ch. nu se mai cunosc date despre evoluţia oraşului, până spre secolul X, când apar câteva urme de locuire. De altfel numele de Mangalia nu are nicio legătură cu cel de Callatis, numele actual derivând se pare, din cel de Pangalia înscris pe o hartă din Pisa din secolul al XIII lea.