Se afișează postările cu eticheta pensiuni. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta pensiuni. Afișați toate postările

luni, 17 ianuarie 2011

Pensiunea Korona- ghiocelul din grădina Borsecului





Aşa este, cu un ghiocel nu se face primăvară, dar este un început bun şi promiţător, pentru că am speranţa că va răsări soarele şi pe strada turismului românesc.
Deşi am fost în multe pensiuni, puţine din ele mi-au oferit atâtea satisfacţii, cum mi s-a întâmplat aici în nordul judeţului Harghita.



În primul rând, gazdele extrem de primitoare, de politicoase şi de săritoare, doar omul sfinţeşte locul, nu-i aşa?
În al doilea rând cazarea, în camere mari şi spaţioase cu toate dotările şi la un preţ aproape de neimaginat pentru trei stele (90 lei!!!).
Şi în al treilea rând, minunile culinare de care sunt capabili aceşti oameni m-au impresionat. Nu rataţi supa de gulaş si gulaşul SECUIESC(în poză) sau ,,Preferata Regelui"- un fel de cordon bleu excelent ori o pizza bogată sau păstrăvul la grătar.

proprietarul a pus pe pereţii pensiunii fotografii vechi cu Borsecul de altădată

Pensiunea este situată pe strada Carpaţi, cea care urcă spre noile părtii de schi construite şi amenajate de Ministerul Turismului, şi date în folosinţă la jumatatea lui decembrie(2010) si despre care am mai scris aici.
Dispune de 10 camere mari cu privelişte spre pădurile de conifere ce înconjoară zona, de sală de fitness, de restaurant şi de terasă.



Detalii pe www.pensiuneakorona.ro si la telefon 0748914267

joi, 23 decembrie 2010

Cele mai cunoscute 15 Hanuri din România

Unele dintre au fost renovate cu motive mai mult sau mai puţin tradiţionale sau relocate din diverse motive, altele au dispărut sau şi-au schimbat destinaţia, ori au fost sufocate de noi construcţii, ori au fost lăsate în paragină. Majoritatea au/aveau între 20 şi 60 de locuri de cazare, restaurante cu specific local, regional sau naţional şi foarte puţine îşi mai permit un stand sau două cu articole de artizanat.


  1. Hanul lui Manuc- adevarată emblemă a Bucureştiului, disputat mulţi ani de diverşi moştenitori. A necesitat renovări care au depăşit valoarea terenului și a constructiei în sine, dar este bine pentru ce mai rămas din arhitectura urban-medievală a Bucureștiului.
  2. Hanul Ancuţei- lângă comuna Tupilaţi, pe drumul dintre Roman și Fălticeni, situat azi lângă un alt han, numit Hanul Răzeşilor, cu un restaurant celebru în vremurile comuniste. Hanul vechi situat alături, care a păstrat denumireaîncearcă prin noi investiții, să se ridice la nivelul așteptărilor clienților și a turiştilor.
  3. Hanul Ana Lugojana- între Făget și Lugoj, judeţul Timiș, vestit altădată pentru clătitele delicioase, situat pe E 70.
  4. Hanul-Motel Caşa Arcaşului- Târgu Neamţ, situat la poalele dealului pe care se află vestita Cetate a Neamţului (renovată și extrem de atrăgătoare prin fortificațiile sale). Un local drăguţ de trei stele și un motel cu cazare de două stele.
  5. Hanul Drăguşeni- situat în localitatea cu acelaşi nume de lângă Fălticeni, judeţul Suceava ce continua tradiţia Hanului Calimahi. Închis sau în conservare, nu știu sigur, de ani buni.
  6. Hanul Fântâniţa Haiducului- era situat lângă pădurea ce domină oraşul Avrig din inima Podişului Târnavelor, azi numele este luat de un hotel din Sibiu.
  7. Hanul cu Noroc- situat lângă oraşul Alexandria, judeţul Teleorman, într-o frumoasă pădure de stejar.
  8. Hanul Morilor- situat lângă oraşul Hârşova, în zona de trecere peste Dunăre de la Giurgeni-Vadu Oii.
  9. Hanul La Două Veveriţe- lângă oraşul Baia Mare, judeţul Maramureş.
  10. Hanul Moara Grecilor- situat lângă oraşul Vaslui, în drumul spre Iaşi.
  11. Hanul Popasul Romanilor- situat în zona oraşului Zalău, judeţul Sălaj.
  12. Hanul Sâmbra Oilor- situat în nord-vestul ţării pe dealul ce domină oraşul Negreşti-Oaş, judeţul Satu Mare.
  13. Hanul Tibiscum-situat în oraşul Caransebeş.
  14. Hanul Pintea Vitezul- lângă oraşul minier Baia Sprie, la poalele Munţilor Gutîi, judeţul Maramureș.
  15. Hanul Bachus- situat în localitatea Popeşti din judeţul Vrancea.

miercuri, 6 octombrie 2010

Pensiunea Corina &Cristi- ,,La Tanti Silvia"



Situată în comuna Albac, de pe valea Arieşului la mai puţin de 20 de kilometri de Câmpeni, această pensiune ascunde un secret. În spatele acestor două nume, se află o forţă uriaşă, un om cum rar mi-a fost dat să întâlnesc.

Este Tanti Silvia!



Această femeie ţine o pensiune de 30 de locuri, cu 11 camere, dar nici un moment nu te simţi ignorat. Ospitalitatea cu care te primeşte şi te serveşte nu este întrecută decât de aerul rustic, ce-mi aduce aminte de grădina bunicilor şi de livada de meri. Pensiunea are două foişoare în curtea largă, la doi paşi curge Arieşul iar în fundal nelipsitele căpiţe de fân şi târle înveselesc peisajul.



Bucuria simplă a acestei doamne, mâncarea excelentă, cu supe dulci ca în Apuseni, cu sărmăluţe şi şniţele şi cu nelipsita slănină cu brânză burduf şi cu ceapă, îţi dau sentimentul copleşitor al unui răsfăţ la ţară. Nu ştiu cum, dar îşi face timp să vorbească cu tine, îţi dă sfaturi şi te îndrumă către minunile Apusenilor, şi îmi amintesc despre Dâmbul lui Gâf din comuna Horia, despre care am aflat târziu, la plecare.



Una din cele mai primitoare gazde şi pensiuni la care am stat şi la un preţ mai mult decât rezonabil, o saptămână întreagă.

Mulţumim, Tanti Silvia!

duminică, 8 august 2010

Baciul Vetălău, Fefeleaga şi Munţii Metaliferi



placuţa de identificare a casuţei plus marcajul turistic ce duce la Detunate

moara Fefelegii, de care este foarte mândru


Urcăm pieptiş prin cimitirul din Bucium Şasa(la câţiva kilometri de Abrud spre Alba Iulia) şi ne gândim că ploaia şi ceaţa ne vor strica planurile de a admira, poate cele mai frumoase monumente geologice din ţară şi anume, Detunatele.

Mergând, rememorez cu soţia întâmplările de acum zece ani când am urcat cu copii, din tabăra de la Poiana Vadului, spre aceste stânci ciudate şi, după mai puţin de o oră ne oprim la popasul de sub munte unde am adastat cu copii la un suc si o bere.

Citim cu surprindere ,, Popas Fefeleaga- Popas Particular"(!?), în timp ce micuţul meu Iani, se sperie groaznic de doi câini dezlegaţi. Cineva iese din casă şi strigă la cei doi paznici zgomotoşi: Băsescu!!!, Boc!!!- Marş!!!

Iese râzând şi plin de politeţuri montane Baciul Vetălău, care nu este altul decât strănepotul Fefelegii- cea atât de miloasă şi de muncitoare, şi care a trăit în căsuţele astea de pe munte timp de opt ani- spunându-ne că cei doi sunt numiţi după asemanarea cu politicienii( Băsescu este mare şi fioros si se ia la trântă cu lupii, Boc este mic si drăcos şi pe deasupra ne-a mai şi condus pe traseu până la stânci).

Fost miner în Valea Jiului, părăsit de soţie si cu o fată de crescut, baciul ştie să râdă de necaz, ştie să-si facă reclamă- imaginaţi-vă ca organizează un festival al Buciumanilor, care a ajuns la a şasea ediţie!- şi ştie să fie o gazdă bună, laudându-se că are curent şi internet pe vârf de munte plus că la cazare nu ia nici un ban, doar că trebuie să plăteşti curentul consumat şi mâncarea.

Nu strică o privire pe siteul său sau un telefon-0741781979- pentru rezervare!?( nu are decât o cameră sau două iar dacă este vară te cazează la CINCI PAIE , adică în... grajdul cu fân).

marți, 1 iunie 2010

Motel Corsa- Sighişoara






Promiteam în urmă cu vreo două săptamâni că voi reveni cu o postare despre acest motel drăguţ situat la şase kilometri de Sighişoara( venind dinspre Târgu Mureş). Un motel de trei stele, situat chiar la stradă si dacă nu vă deranjează, si nu văd cum, situat lângă o benzinarie.

O intrare luminoasă cu o recepţie simplă si cu un birou spaţios alături, cu un restaurant situat sub receptie dar care dă în spate într-o terasă frumoasă si amenajată rustic, minus parcarea uriasă care îţi accentuează sentimentul de izolare, fară un peisaj deosebit.

In schimb, în faţă, pădurea de pe dealurile pline cu gaz ale Podişului Târnavelor face zona mai atrăgătoare. Dar sa revin la motel, culoare largi, camere spaţioase cu două,trei si patru locuri si cu dotări conforme cu clasificarea.

Doamna patroană, care este si administrator si bucatareasă si chelner si receptioneră este plină de viata si foarte îndatoritoare sub masca rece de ardeleancă unsă cu toate alifiile.

Ne-am simţit bine si vom reveni cu sigurantă, mai ales ca nici preţurile nu sunt foarte mari iar mâncarea este foarte bună iar dacă vreti detalii le găsiţi la motelsighisoara.com.

joi, 15 aprilie 2010

Hotel Riviera din Sinaia, plus şi minus



Situat cam la stradă, cu iz de popas pentru camionagii, cu o priveliste interesantă(din pliant reiese că acesta este un vis, dominat de Crucea de pe Caraiman, care se afla în Buşteni??), acest hotel îţi rezervă totuşi surpize plăcute.



Aflat pe varianta ce ocoleşte Sinaia, în drum spre Bucureşti, îşi merită numele de rivieră sau de ,,margine", pentru că prin spatele lui curge linistită Prahova, dincolo de care se afla casa lui George Enescu şi cartierul Cumpătu. Cazarea se face separat de intrarea în restaurant într-o atmosferă glaciară, holul fiind prea mare ca sa fie încălzit, în schimb în camere este cald si bine, cu conditii de două stele la care se poate adauga chiar si un ,,+". Ce deranjează în faţă este zgomotul permanent făcut de traficul pe care îl stiti, iar în spate o pădurice de arini plus vreo câteva bălării din curte si vreo cincizeci de câini, strică cu totul cheful privitorului.


Mâncarea dă nota deosebită a hotelului, mai ales că este NON STOP, cu feluri traditionale(sarmale delicioase!) cu un vin al casei excelent, cu un mic dejun bunişor (cu variante la alegere) si cu ciorbe proaspete. Chelnerii au acea blazare caracteristică, de genul ,,multumeşte-mi că te bag în seamă", se miscă când mai repede când mai încet, iar unii nu reuşesc să-si steargă rictusul nici atunci când zâmbesc. Aici am observat un lucru interesant si anume ca multi turisti asa zişi de fiţe vin si mănâncă relativ ieftin, iar asta se vede după caii putere ai masinilor lor.
Aşa cum ziceam, plus şi minus.
Să nu-mi ziceţi că sunt două stele si nu trebuie să am pretenţii, pentru că nu m-am plâns de preţuri ci de servicii- şi asta parţial!

marți, 16 februarie 2010

Un week-end CA-n SAnul lui MATEI, Berca-Buzău





delicioşii Cârnaţi de Pleşcoi

Fasolea lu' Ciolanu

Acest week-end rămâne ca un reper a tot ceea ce înseamnă drumeţie, turism si ospitalitate românească.
Titlul nu este deplasat deloc, pentru ăa la acesta pensiune nu te poţi simţi decât ca în sânul lui Avram sau adaptând expresia ca-n sânul lui Matei.


Un concurs organizat de TVR INFO având ca premiu un sejur de trei zile la Casa Matei din Berca, a fost câstigat printre alţii si de mine, dupa ce am trimis o selecţie de poze din România Mea, acea Românie de suflet pe care încerc sa o promovez si pe blogul meu.



Au plăcut patroanei- Domnei Doctor Simona Tănase- si au fost alese din alte 89 de selectii, impresionând prin aerul de poveste adevarată în care elementul suflet are rolul cel mai important.
Când te întâlneşti cu o gazda atât de primitoare, cu principii ,,turistice" solide care pe deasupra mai este si din Bacău, atunci nu poti spune decât ca eşti un norocos.



Cele patru margarete ale pensiunii se traduc simplu în specialităţi culinare traditionale cum ar fi: Fasolea lu' Ciolanu, Vulcanii Noroiosi sau Closca cu Pui de Aur, în babic si cârnaţi de Pleşcoi, în camere spaţioase si elegante unde nu s-a facut economie la spaţiu sau la design, unde detaliile fac diferenţa si unde servirea este exemplară


Aş putea continua cu piscina, cu privelistea asupra Văii Buzăului, cu terenul de tenis/fotbal cu parcarea păzită, cu sala de conferinte, etc...
Ce este important ţine de felul în care întelegi sa tratezi clienţii, de ideile novatoare de marketing turistic, de implicarea în popularizarea zonei(aici am primit cele mai multe pliante de prezentare a unor obiective turistice-absolut neaşteptat) si nu în ultimul rând de bucuria de a(i) SERVI...pe alţii.

Ajungeţi aici prin Buzău, urmând drumul spre Siriu-Nehoiu-Braşov, dupa aproximativ 20 de kilometri si dupa ce treceţi podul peste râul Buzău vedeţi pensiunea pe dreapta sau mai multe pe siteul casa-matei.ro.Enjoy!

vineri, 15 ianuarie 2010

Revelion KÜKÜLO-sal, Hotel Târnava, Odorheiu Secuiesc


hotelul arata foarte bine la interior, de...exterior comunist

la recepţie, unde se află o hartă veche a Scaunului( judetului) Odorheiului

premiul cel mare din noaptea cea mare

Iani îl ajuta pe amfitrion(un actor din Sfântu Gheorghe) să extraga bileţele de la tombolă

focul de artificii a fost deosebit pentru un oras de 36 000 de locuitori!


afara la miezul nopţii cei doi pui ai mei

mostră de dansuri secuieşti

o bucăţică de aranjament!

solista formatiei -o draguţă- si ce bine cânta Cargo!

băieţii sunt pregătiţi de revelion si ce mândrii sunt când povestesc cum au stat ei pâna la 4 dimineaţa!

Oferte de revelion am cautat din start în zona Harghita -Covasna, pentru că şi anul trecut am petrecut nemaipomenit la Pensiunea Hatarpatak, în comuna Brădeşti.
Vreau sa lamuresc titlul mai întâi: Kükülo este denumirea maghiara a râului Târnava Mare, iar jocul de cuvinte indica sentimentul ce m-a urmărit tot sejurul.
Ştiam că secuii care se ocupa de turism sunt gazde primitoare, reusind de fiecare data să surprinda plăcut turistii români mai mult sau mai putin deranjaţi de aspectul cultural-etnic.
Nici nu ma gândeam ca nu va fi excelent la acest hotel situat în centrul oraşului Odorheiu Secuiesc, hotel renovat si foarte bine pus la punct, cu jacuzzi, sauna si sala de antrenament, cu un băruleţ simpatic ce aminteste de stilul retro al ,,cafe concert"-elor de odinioara. Toti angajatii, mai putin cameristele, cunosc limba româna la un nivel acceptabil de bun, iar serviciul de marketing este exemplar.
Interesant este ca familiile noastre, în total şase persoane plus doi tineri nebunatici si simpatici(Liviu si Dana) din Muntenia eram singurii români de acolo, restul erau turişti maghiari din Ungaria. Am suferit puţin după baladele românesti dar am suplinit noi în perioadele de pauză, cu toate ca formatia ne-a cântat si încîntat si cu melodii de-ale noastre.

marți, 5 ianuarie 2010

Pensiunea Popas Turistic Bucovina- camere de lux şi mâncare bună


intrarea principală, cu terasele acoperite situate în trei trepte


viluţa în care am stat, izolată si liniştită

nu, nu este pedepsit, aşa exploreaza el spaţiul interior

camera simplă, bine dimensionată și cu aşternuturi de mătase

poale în brâu, absolut delicioase

ciorbiţă de burtă foarte bună, din păcate prea puţină!

muşchiuleţ de porc cu garnitură

Pensiunea acesta ne-a mai atras atentia și în trecut, dar n-am stat la ea pentru că am dorit să găsim ceva mai aproape de Mânăstirea Suceviţa.
Şi aşa aţi aflat unde este situată această pensiune de patru stele sau-mă rog-margarete, care se ridica la acest standard prin camerele deosebite situate în vile elegante cu etaj, dar care la nivelul servirii și al ambientului din restaurant mai are de lucrat până la patru stele.
Pe drumul dinpre Moldoviţa spre Suceviţa si Rădăuţi, aproape de intrarea în comuna, pe dreapta se află această mare pensiune, ce se lauda și cu vizita Printului Charles( într-o poză chiar la intrare).
Extinderea continuă a pensiunii(care apropo, are si o casuţă rustică bucovineană pentru cei ce vor să petreaca o seara si o noapte într-un decor ţărănesc) a facut ca restaurantul sau restaurantele, să nu se mai ridice la înăltimea stelelor, în schimb mâncarea este delicioasa, cu portii mari ( deh, ca în Bucovina!) cu grija pentru detaliu si cu preţuri pe măsura ...margaretelor.
P.S.
Bineînteles ca n-am primit nici un fel de factură, pentru că patronii erau prea ocupati si abia au avut timp sa ne ,,ofere" cheia de la cameră!

vineri, 18 decembrie 2009

Pensiunea Lions- Gura Humorului-Hmm!


intrarea in camere nu se face decit pe afara si nu prin restaurant!

intre pensiune si strada nu este mai mult de 1 metru!

semineul din restaurant cu tema ,,ziua recoltei"

Adica este bine, sau de bine!
Cu mici amendamente legate de aparenta raceala(ca sa nu-i spun greata) a fetelor( gemene) care servesc si fac si pe receptionerele.
Dar eu stiu de unde vine asta.
Pensiunea este la drum, la iesirea din oras spre Vama- Cimpulung Modovenesc, pe unde sute de camioane trec si unde se mai opresc sa se ,,destinda" soferii de camion asa ca apar singuri sau ,,insotiti" si chelneritele sunt cam blazate.
In rest, mincare bunicica, restaurantul cochetel, cu aspect semimedieval, cu un fel de crama la subsol, unde pot servi masa si grupuri mai mari.
Scarile cam abrupte si citeva mici kitsch-uri atirnate ici si colo.
In camere este curatel, dar geamurile sau usa la balcon nu se deschid( n-au avut nici macar intentia sa ne dea o camera spre oras si nu spre strada- nu ca n-am fi intrebat, dar fugeam repede dupa o lamaie!?).
Mirosul de tigara persista in cergile camerei dar in schimb este cald si bine amenajat spatiul, chiar cu gust.
Patronul este un tip dragut care tocmai instaleaza un acvariu in salonul de jos.
Se agita sa fie bine si nu duce cred lipsa de clienti.
Dar o mai mare grija pentru clientii turisti n-ar strica. Pentru ca ei pot reveni sau nu!

Ferestrele de Mansardă: Lumină Naturală și Ventilație pentru Casele Dumneavoastră

Ferestrele de mansardă maximizează lumina naturală, reducând nevoia de iluminat artificial. Îmbunătățesc ventilația, contribuind la o mai bu...