Intrarea lui Ștefan cel Mare în Putna

Via Transilvanica și capătul său nordic de la Putna

 Via Transilvanica , ca și El Camino este un drum al căutărilor sau poate al regăsirii! Este o provocare! Nu te transformi imediat, durează. Poate nu se întâmplă nimic, poate doar crezi că ai găsit sensul profund al vieții. Este mai mult o recăutare a eului. Vom avea și noi în țară #ViaTransilvanica. Atunci vom vedea dacă pământul ăsta este încărcat cu energii speciale.

Turist în Dolhești – Călător în Valea Șomuzului

“Turist în Dolhești”, programul de turism rural și eco-turism din Suceava a fost, selectat la Târgul de Turism 2020 ca model de bune practici

Premiat la categoria Managementul Destinației la edițiile din 2018 și 2019 ale Galei Moldovei de Nord-Est, “Turist în Dolhești – Călător în Valea Șomuzului” este un proiect-pilot demarat în vara lui 2017, inspirat de tradiția și originile comunității din Valea Șomuzului (Suceava). El a fost selectat la ediția din februarie a Târgului de Turism, cel mai mare eveniment tematic din România, în cadrul programului special Bucovina. Rezultatele obținute în mai puțin de 3 ani de la demararea proiectului au validat această inițiativă locală ca un model de bune practici în turismul cultural, eco-turism si turism de patrimoniu.

Este important de menționat că acesta s-a dezvoltat prin merite proprii, fără fonduri europene sau de la bugetul de stat. Pe partea de management de proiect, crearea de rețele și de parteneriate strategice a fost esențială în dezvoltarea programului, alături de acțiunile de comunicare. În jur de 1.000 de turiști străini au vizitat comuna Dolhești și regiunea Văii Șomuzului din sudul județului Suceava, la granița cu județele Iași și Neamț, în ultimii 2 ani.

“Tipul de turism pe care îl propunem – turism rural, eco-turism și turism de patrimoniu - este și o terapie pentru suflet, o terapie cu har, precum si un instrument care ne este la îndemână, nouă românilor, de reconectare la valorile și la spiritualitatea noastră. Cel puţin jumătate din sat este implicat, s-a creat o emulaţie extraordinară, fiecare contribuie cu oricât de puțin. Din experiența avută, este important să se creeze o comunitate cu un spirit al ei propriu, cu valori proprii, să ne împărtășim valorile și să le scoatem în lume Am văzut cât de mult contează să putem invita jurnaliști și alți parteneri, să le arătăm cum putem trasforma un loc cu potențial de turism cultural, istoric și culinar într-un loc generator de venituri. Am văzut cât contează și parteneriatul cu comunitatea, cu liderii de opinie sau personalitățile satului, cu antreprenorii noștri, cu autoritățile locale.   Pentru noi, Turist în Dolhești este un proiect foarte iubit și simbolic pentru că a arătat că o comunitate solidă cu valori culturale, naturale si istorice poate deveni un studiu de caz, un model în turismul rural si turismul de patrimoniu. Cresterea este organică și presupune multă muncă și răbdare, însă bucuria aprecierii merită tot efortul. Vrem să ajutăm toți românii să vadă într-o lumină nouă turismul în mediul rural și să îl aprecieze așa cum merită. Prin acţiunile acestea pe care le gândim, ne dorim să îi convingem pe români de frumuseţile şi valorile pe care le avem, care sunt la doar o palmă de ei”, spune inițiatoarea programului Mirela Nechita, antreprenor din Făltceni și președinte al Asociației pentru Promovarea Văii Șomuzului.

Câteva date importante despre program:

• A generat peste 300 de articole în presa centrală, regională și locală în urma a două info-tripuri, dar și a unor acțiuni specifice de comunicare
• Din 2018 au început să primească turiști străini din cele mai diverse colțuri ale lumii, din Spania, Germania, Italia, Marea Britanie, Canada, Venezuela, Israel, Ungaria, Irlanda, Olanda, Elveția, Turcia, Grecia, Armenia, Portugalia până în îndepărtata Japonie și estul Africii, în cadrul traseelor agențiilor turistice românești sau al programelor Erasmus. Aproximativ 1.000 de turiști străini au vizitat comuna Dolhești, redescoperind farmecul simplu al turismului rural

• Derulează parteneriate de succes cu Agentia pentru Dezvoltare Nord-Est și cu agenții de turism precum Hello Bucovina, Iași Travel, Rolandia Travel, Scorillo Travel, Anima Hollidays, precum si cu mediul academic din Iași și Suceava

• Derulează acțiuni ambițioase alături de Romanian Business Leaders, prin proiectul Repatriot

• Au fost invitați speciali, în noiembrie 2019, la Festivalul Mondial al Traditiilor Culinare de la Sibiu

• Proiectul a fost inclus de către Agenția pentru Dezvoltare Nord-Est în modulele de curs Erasmus+ - ROOTS de formare a antreprenorilor în turism rural 

• Acum, în 2020, se pregătesc să primească si mai multi turiști din străinătate, dar si din țară, care redescoperă alături de ei ce țară minunată avem și ce potențial de creștere economică organică are turismul rural.

“Oaspeții străini au fost foarte atenti la obiectivele care ne definesc istoria, dar și la modul în care ne bucurăm de viață prin folclorul și tradițiile noastre, prin gastronomia savuroasă și creativă, prin arhitectura caselor noastre. Noi în aceste elemente vedem un argument forte în dezvoltarea turismului rural. Sunt marca noastră de identitate”, spun dolheștenii. Ei spun că vor continua acest proiect foarte special al cărui succes are la bază comunitatea și rezonanța cu tradițiile, ambalate însă într-un format contemporan.

Amintiri dintr-un Văratec primăvăratic

Un periplu de primăvară autentică, descoperit după niște ani prin arhiva cu poze, mi-a generat o serie de nostalgii verzi, verzișoare, acum în prag de iarnă. 
Așadar, pentru anotimpuri mai însorite propun o cazare la una din numeroasele pensiuni realizate în anii 2000, din fonduri PHARE, care se găsesc la intrarea către cele două mănăstiri domnești, Văratec și Agapia.

Văratecul nu poate fi vizitat fără obligatoria oprire spirituală la mormântul iubitei lui Eminescu, Veronica Micle. Versurile de pe placa de marmură sunt unice prin profunzimea lor. Agapia este o oprire obligatorie pentru picturile lui Grigorescu și pentru satul de chilii și chiliuțe, care te întâmpină la intrare.
Dealuri unice din zonă și pădurea de argint, plină de mesteceni, sunt si ele obligatorii, mai ales că micuțul metecăniș este declarat rezervație forestieră și este la doi pași de mănăstirea Văratec.

Am lăsat la urmă punctul cel mai important pentru mine și pentru cei urmăriți de efuzii spirituale, și anume grota unde a meditat și a strălucit prin rugăciune și har, Sfânta Teodora din Carpați sau Sfânta Teodora de la Sihla.

Locul are o încărcătură spirituală aparte, care derivă din povestea sfintei, din locul stâncos înconjurat de o pădure deasă de foioase și din drumurile forestiere spectaculoase care te poartă către mănăstirea Sihla.

Din păcate, acolo, un afiș ciudat  mi-a stricat tot fundamentul spiritual, prin suma de interdicții pentru cei ce doreau să pună pomelnice. Cel mai mult m-a durut să citesc că este interzis să treci pe pomelnic numele oamenilor de altă religie decât cea ortodoxă.
Ciudat, de-a dreptul! Aceia nu sunt oameni? N-au dreptul la o rugăciune?
În fine, bucurați-vă de poze și găsiți-vă cazare în zonă, pentru primăvară. Că iarna se pregătește....

Morile de apă de la Rudăria, din județul Caraș Severin

Unele dintre cele mai interesante atracții turistice din Caraș-Severin, se află în comuna Eftimie Murgu, satul Rudăria. Este vorba despre ansamblul morilor de apă, singurele rămase în România, încă funcționale.

Zona este încadrată în categoria Complex Mulinologic, și poate fi vizitată oricând, într-un traseu turistic care să includă și celebra Cascadă Bigăr.

Este un traseu frumos, plăcut pentru parcurs pe jos, cu câteva mori funcționale, dar din păcate nu toate deschise.
Cred că se poate lucra la administrarea zonei, pentru că mai sunt lucruri de pus la punct sub aspectul infrastructurii turistice.
Acest sit istoric, are toate șansele în viitor să fie inclus în partimoniul mondial UNESCO. Am înțeles că s-au făcut demersuri în acest sens.

Nu vreau să vorbesc mult despre acestă zonă, doar să specific, din perspectivă biogeografică, faptul că aici se poate admira pinul negru de Banat, iasomia, mojdreanul și cărpinița, specii din zona submediteraneană. Pe undeva printre stâncăriile și bolovănișul calcaros, stau pitite și vipere cu corn, broaște țestoase de uscat și scorpioni carpatici( mici și drăguți!?).

Se poate achiziționa făină de la prima moară de apă, la intrarea în complex, și tot acolo un tip întreprinzător oferă gogoși cu dulceață, frământate cu făină măcinată de pietrele centenare de moară, din căsuțele de lemn.
Enjoy!

Punctele Gastronomice Locale – vacanțe cu gust

Cadrul legislativ și fiscal al Punctelor Gastronomice Locale – un instrument la îndemâna gospodăriilor țărănești care oferă servicii turistice – este de acum finalizat, deci acestea pot fi înființate și exploatate. Punctele Gastronomice Locale sunt bucătării particulare, care servesc turiștilor rețete specifice zonei, și se pot afla în spațiul micilor ferme, exploatații familiale, stâne sau adăposturi pescărești.

Acest tip de organizare vine în sprijinul celor care produc alimente de bază și doresc să ofere servicii de alimentație publică în deplină siguranță pentru consumator, fără să dețină însă pensiuni turistice sau alte forme organizate de turism. Este o facilitate pentru unitățile de tip familial, care vor să presteze turism de scară mică (turism rural, ecoturism, turism cultural).

„Când ești în vacanță nu poți să mănânci „ca la mama acasă”, dar cum ar fi să poți gusta ceva ca „acasă la mama unui localnic”? După părerea mea, așa arată un concediu pe care îl ții minte. În plus, pentru noi e o mare bucurie să îi ajutăm să-și completeze venitul pe cei care locuiesc în zone turistice cu o puternică tradiție culinară. Lucrăm de aproape 3 ani la acest proiect care ne-a fost inspirat de realitatea turismului Deltei și sunt încântat că am ajuns la acest rezultat” a spus Ivan Patzaichin, președintele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, organizația inițiatoare.

Elaborarea cadrului administrativ pentru funcționarea Punctelor Gastronomice Locale a fost demarată de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 în anul 2016 și a beneficiat de sprijinul Autorității Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) și al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Demersul, care s-a bazat pe un proces de consultare publică, a urmărit să simplifice modul în care gospodăriile din mediul rural pot desfășura activități economice care să nu fie doar profitabile, ci să și contribuie la consolidarea profilului identitar al zonei respective.

Pentru a îi ajuta pe cei interesați să înțeleagă mai bine în ce constă această facilitate, Asociația a pregătit un Ghid de bune practici ușor de parcurs, care a fost recent completat cu o adresă a MADR care clarifică aspectele fiscale. Aceste documente pot fi consultate pe site-ul Asociației, aici: http://bit.ly/PGL-2019

Cei ce doresc să înființeze un Punct Gastronomic Local pot intra în legătură cu Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din județul în care locuiesc. Lista acestora se află aici: http://www.ansvsa.ro/ansvsa/structuri-teritoriale-d-s-v-s-a/

Contact: office@rowmania.ro

Monumentul ,,Fântâna Albă" de la intrarea în Mănăstirea Putna

Anul acesta( n.a. 2018) la 2 iulie, a fost inaugurat un monument unic în România, la intrarea în Mănăstirea Putna. 
M-a surprins și contrariat, în același timp, pentru că la momentul demarării lucrărilor, credeam că stareții mai vor o intrare monumentală din marmură, pentru că cealaltă-din lemn-nu este suficient de ochioasă. Aveam să greșesc în judecata mea! 

Este vorba despre o poartă albă, o troiță și o mică cișmea, care amintesc pelerinilor despre cel mai mare masacru care a fost comis asupra românilor de către trupele sovietice, la 1 aprilie 1941.
Cei mai mulți dintre români și, cu siguranță, majoritatea pelerinilor, habar n-au ce semnifică acest monument comemorativ. 
Și nu sunt vinovați ei de acest lucru, pentru că pe perioada regimului comunist, nimeni nu avea voie să pomenească despre acest pogrom îngrozitor, în care și-au pierdut viața între 2000 și 3000 de români din Bucovina de Nord.
 Explicația este simplă. Trupele sovietice de grăniceri și NKVD-ul au ucis mișelește copii, femei, bătrâni, bărbați care nu doreau decât să scape de jugul sovietic și să treacă în Țara Lor, sau în ce mai rămăsese din ea.
Și nu au fost lăsați!
Au fost mitraliați, torturați, uciși, urmăriți, închiși, doar pentru că erau români transfugi, puși pe drumuri de administrația nouă, sovietică, instalată în Bucovina de Nord și Ținutul Herței.

Ca profesor(de geografie!- dar iubitor de istorie), îmi fac datoria și semnalez celor ce mă citesc aceste aspecte triste din istoria națiunii noastre, pentru că necunoașterea istoriei, a istoriei netrunchiate, înseamnă generații de români ignoranți, ușor de manipulat, patrioți știrbi la creier, iubitori de manele naționaliste și degrabă vărsători de sânge.

Demersul acesta trebuie salutat și încurajat, pentru că altfel nu vom ști, că sute de familii au dispărut pur și simplu în drumul către libertate, iar casele și satele din care plecau au rămas pustii pentru totdeauna. Iar monumentul amintește numele satelor de unde românii pribegi au luat drumul Siretului și și-au găsit sfârșitul în pădurea Varnița, considerat de unii istorici Katyn-ul românesc.

CUPCA, CARAPCIU, DIMCA, IORDĂNEȘTI, PĂTRĂUȚII DE SUS, PĂTRĂUȚII DE JOS, BĂNILA PE SIRET, SUCEVENI, CORCEȘTI, CRĂSNIȘOARA NOUĂ, CRĂSNIȘOARA VECHE CRASNA,CIUDEI, IGEȘTI, CIREȘUL, BUDINEȘTI, DAVIDENI.

Pentru cei ce doresc să se informeze complet asupra acestui masacru absurd:
Masacrul de la Fântâna Albă

Trenul vine din nou la PUTNA!

Trenul va opri din nou în gara Putna, după 6 ani în care infrastructura feroviară, de la clădiri până la macazuri și semnalizatoare, s-a degradat în mod vizibil. 
Regionala CFR Iași a decis, se pare că(și) la presiunile mânăstirii, să aloce fonduri pentru reabilitarea, refacerea sau înlocuirea a tot ceea ce s-a distrus în anii în care paragina, buruienile și hoții au înlocuit șuieratul trenului.

Se dorește ca circulația să se reia pe 14 august, în așa fel încât de marea sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului, lumea, pelerinii și turiștii să ajungă din nou la Putna lui Ștefan, cu garniturile de tren care vor lega, deocamdată, Suceava de frumoasa localitate bucovineană.
Azi, pe 10 august se va face prima încercare, prima verificare, cu un tren gen săgeata albastră, care va pleca din Dornești la 9-9.30. De altfel, în ultimile două luni de zile s-a lucrat intens cu utilaje pe toată lungimea traseului, în ultima săptămână ele staționând în zona gării. Vezi pozele!

Vor fi două perechi de trenuri pe zi, pe relația Suceava -Putna, dimineața și după amiaza, pe un orar care să mulțumească pe toată lumea, și care se speră, va fi o alternativă viabilă la transportul rutier, tot mai aglomerat și mai periculos, în ultimii ani.

Îndrăznesc să mă gândesc că asta va scoate din izolare Putna, care nu beneficiază, cum s-ar crede de un turism foarte dezvoltat, precum Sucevița, pentru simplul motiv că este capăt de drum, de circuit turistic și nu este parte a unui traseu, ci punct terminus.

Odată cu reluarea circulației feroviare spre Putna și probabil cu amenajarea drumului peste Obcina Mare, către Sucevița, din zona mânăstirii Sihăstria Putnei, infrastructura turistică din comună va exploda, așa cum îi stă bine unei comune cu un asemenea renume( religios, istoric, cultural, natural).

Catedrala Încoronării din Cetatea Alba Iulia

O superbă biserică ridicată în stil realist românesc, cu influențe brâncovenești, stă maiestuoasă la intrarea în cetatea cu aer imperial din Alba Iulia, cetate refăcută din fonduri europene și care ocupă un loc de frunte în toate topurile turiștilor români din ultimii ani.

Un articol complet, marca plecatdeacasa.net, despre noua cetate- AICI

Este vorba despre Catedrala Încoronării, un veritabil Monument al Unirii de la 1 Decembrie 1918, construit între anii 1921-1922, cu prilejul încoronării Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, ca monarhi ai României Mari.

Catedrala este inspirată după planul Bisericii Domnești din Târgoviște și a fost ridicată în partea de vest a Cetății Alba Carolina sau a vechiului Bălgrad din Evul Mediu, cetate căreia Nicolae Iorga îi spunea: ,, cel mai trainic și mai de folos așezământ al românilor de peste munți".

Este copleșitor sentimentul pe cre îl încerci încă de intrarea în lăcașul de cult, de parcă esti un  călător în timp salutat cu grație de cei doi mari monarhi ai României, ale căror busturi străjuiesc intrarea.

În pronaos se află portretele Domnitorului Mihai Viteazul și ale Doamnei Stanca iar la intrare se află portretele votive ale Regelui Ferdinand și ale Reginei Maria.

De altfel, catedrala actuală cu o turlă centrală de 58 de metri, a fost construită pe locul bisericii de zid ctitorită de Mihai Viteazul la 1597, dar distrusă de habsburgi în 1713.

Oricât de mult am fi nemulțumiți de starea socială și politică a României de azi, este imposibil să rămâi impasibil(!?) la creația aceasta extraordinară, la spiritul pe care îl emană prin toate zidurile și din toate picturile.

Semnificația istorică nu are cum să nu te emoționeze, pentru că aici s-a pus piatra de temelie a noii identități naționale a poporului român, cea pe care o amintim mereu fără însă a fi conștienți de importanța sa.

Am trăit sentimentul acesta, al apartenenței la un popor puternic aici și în alte două locuri din țara aceasta, la Țebea, la biserica din Panteonul Moților, pictată cu tricolorul pe interior, în timpul stăpânirii habsburgice și la Curtea de Argeș, unde sunt cinstite trupurile regilor și reginelor României.

Mănăstirea Piatra Tăieturii din Munții Bistriței- o priveliște de-ți taie răsuflarea

Nu voi intra în amănunte despre istoria acestui lăcaș de cult unic ca poziționare, ci îmi propun doar să semnalez iubitorilor de frumos, pelerinilor și căutătorilor de liniște sufletească această zonă superbă.

Ajungeți aici foarte ușor din Vatra Dornei, spre comuna Panaci, unde în centrul comunei faceți stânga, pe un drum betonat. 
Ultima parte a traseului este mai abruptă și destul de desfundată, nerecomandată pentru soferii începători.

Drumul urcă până la 1700 de metri, marcând în punctul unde se află crucea( un cuib de mitralieră din primul RM), borna care separa regatul României de Imperiul Austro-Ungar.

Undeva prin pădurile din preajma mănăstirii de azi s-a refugiat părintele Ilie Cleopa, în anii crunți de prigoană comunistă, ascuns de răcoarea unui conifer secular, în a cărui rădăcină și făcut culcuș vreme de peste 6 ani.

Din acest punct de belvedere cuprinzi cresta Munților Bistriței, Călimanii, Rarăul, Munții Rodnei, Cehlăul și zona Bârgăului dar și depresiunea Dornelor cu orașul stațiune și cu întinsa comună Panaci.

Tot de aici poți face trasee turistice montane spre  Barnar( Munții Bistriței), Pasul Păltiniș( trecere dinspre orașul Broșteni prin Dârmoxa spre Panaci) și Cheile Zugrenilor.

Schitul de la 1933, ctitoria preotului Iosif Achirilei, este continuat azi de o mănăstire de călugări cu hramul Nașterea Maicii Domnului, asta și pentru că se apropie 8 septembrie. 

La biserica propriu-zisă se adugă un paraclis cu hramul Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, o peșteră pictată numită  Sfânta Cruce și o alta mai micuță închinată Sf. Antonie cel Mare , plus crucea de pe Piatra Tăieturii și o casă de oaspeți de 50 de locuri.

Priveliștea de pe terasa Pietrei Tăieturii

Frumoasa biserică din Panaci

Pentru iubitorii de bureți, iată și o mică captură de hribi