sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Selecţie poze- România de suflet




















Am facut acest colaj de imagini cu ajutorul nemijlocit al lui Emanuel Tivadar( care mi-a facut un slide show, trimis la un concurs turistic), un inimos amic din Baia Mare(de fapt Cavnic). De ... asa de bine se înteleg moldovenii cu maramureşenii!!!, chiar daca nu s-au văzut niciodată.
Urmăriţi cele 17 imagini si cugetaţi la ce locuri frumoase sunt în ţară dar nu mă întrebaţi cum am ajuns acolo.

vineri, 15 ianuarie 2010

Revelion KÜKÜLO-sal, Hotel Târnava, Odorheiu Secuiesc


hotelul arata foarte bine la interior, de...exterior comunist

la recepţie, unde se află o hartă veche a Scaunului( judetului) Odorheiului

premiul cel mare din noaptea cea mare

Iani îl ajuta pe amfitrion(un actor din Sfântu Gheorghe) să extraga bileţele de la tombolă

focul de artificii a fost deosebit pentru un oras de 36 000 de locuitori!


afara la miezul nopţii cei doi pui ai mei

mostră de dansuri secuieşti

o bucăţică de aranjament!

solista formatiei -o draguţă- si ce bine cânta Cargo!

băieţii sunt pregătiţi de revelion si ce mândrii sunt când povestesc cum au stat ei pâna la 4 dimineaţa!

Oferte de revelion am cautat din start în zona Harghita -Covasna, pentru că şi anul trecut am petrecut nemaipomenit la Pensiunea Hatarpatak, în comuna Brădeşti.
Vreau sa lamuresc titlul mai întâi: Kükülo este denumirea maghiara a râului Târnava Mare, iar jocul de cuvinte indica sentimentul ce m-a urmărit tot sejurul.
Ştiam că secuii care se ocupa de turism sunt gazde primitoare, reusind de fiecare data să surprinda plăcut turistii români mai mult sau mai putin deranjaţi de aspectul cultural-etnic.
Nici nu ma gândeam ca nu va fi excelent la acest hotel situat în centrul oraşului Odorheiu Secuiesc, hotel renovat si foarte bine pus la punct, cu jacuzzi, sauna si sala de antrenament, cu un băruleţ simpatic ce aminteste de stilul retro al ,,cafe concert"-elor de odinioara. Toti angajatii, mai putin cameristele, cunosc limba româna la un nivel acceptabil de bun, iar serviciul de marketing este exemplar.
Interesant este ca familiile noastre, în total şase persoane plus doi tineri nebunatici si simpatici(Liviu si Dana) din Muntenia eram singurii români de acolo, restul erau turişti maghiari din Ungaria. Am suferit puţin după baladele românesti dar am suplinit noi în perioadele de pauză, cu toate ca formatia ne-a cântat si încîntat si cu melodii de-ale noastre.

marți, 12 ianuarie 2010

Mânăstirea Putna- istorii suprapuse







ruinele vechilor ziduri




arhondaric-ul, un fel de hotel religios(a ars în urmă cu câtiva ani, deşi tocmai fusese reconstruit)
iar lângă el o biserică! sau un fel de capelă!, dar la 50 de metri este mânăstirea !



muzeul mânăstirii, care merită vizitat şi numai pentru aducerea aminte a domniei lui Ştefan




La un an după întâlnirea revelatoare cu Daniil Sihastru şi după cucerirea Cetăţii Chilia (stăpânită de unguri), în iunie 1466, Ştefan cel Mare începe zidirea primei ctitorii din lunga sa domnie.
După lupta de Lipnic cu tătarii, în 1470 mânâstirea era gata zidită şi primeşte întinse moşii, mori, vii si robi.

Aceste ,,odoare" primite de la toti domnitorii, ajută mânăstirea să ajungă unul dintre cele mai bogate aşezăminte religioase din ţară, ceea ce îi permite sa se implice în construirea unei şcoli mânăstireşti, care a scos numeroşi cărturari, miniaturişti, caligrafi dar si cioplitori în piatră sau meşteri argintari.

Mânăstirea Putna devine un puternic centru de artă si cultură, datorită în principal, călugărilor învăţati adusi de la Mânăstirea Neamţului, în frunte cu arhimandritul Ioasaf, care aduce ,,retori" adică profesori pentru scoală şi mai târziu, academia duhovnicească unde se învaţa în greacă, slavonă si română.
Implicarea călugarilor (în traducere ,, batrân frumos") în viaţa satului este permanentă, ceea ce duce la ridicarea bisericii noi(1901-1904), pentru că cea veche a lui Dragoş Voda ajunsese neîncăpătoare, sau a şcolii din sat ori a Casei Naţionale.


Din păcate, azi implicarea mânăstirii în viaţa materială si spirituala a locuitorilor, nu mai este asa de puternică, în multe situaţii instalându-se o falie comunicaţională între călugari si localnici, generată de continua creştere a puterii mânăstirii si extinderea domeniului mânăstiresc (terenuri si paduri).
Deşi bogata, aici nu există-încă-un centru pentru vârstnci asa cum au construit cei de la Sihastria Putnei sau de la Mânăstirea Neamţului!!!
De fapt, rănile sunt mai adânci si mai sensibile si din păcate, trecute de multe ori sub tăcere din cauza uriaşei influenţe pe care biserica, ca sa nu vorbesc despre orgoliile călugarilor,
o are în lumea politică.
Din acest motiv am scris prima parte în termenii cărţilor vechi care vorbesc de o simbioza între ţărani si monahi, pentru ca în cea de a doua parte să scriu despre aroganţa conducatorilor religiosi de azi pentru care legile sau regulile de convietuire nu prea mai există.

luni, 11 ianuarie 2010

miercuri, 6 ianuarie 2010

Odorheiu Secuiesc- poze şi impresii


Catedrala Catolică este o constructie monumentala ce domină, prin pozitie, orasul şi care a fost construita în secolul al XVIII -lea pe ruinele unei biserici iezuite din secolul XIV. Valoroase sunt altarele, statuile si amvomul sculptate în lemn de un mester clujean.

Clădirea primăriei din orasul cu cei mai multi etnici maghiari( secui) din România, 95% si cu doar 1000 de etnici români. Dacă nu te deranjeaza aspectul cultural- lingvistic poti sa te simti chiar bine, într-un oras unde lumea este foarte amabilă, dealtfel.

O clădire de patrimoniu, cea a Liceului catolic ,,Tamasi Aron" , clădire ce se sprijina pe o constructie mai veche din 1593, situat lânga catedrala catolica, pe deal.





Ruinele cetatii construită de principii Transilvaniei: Stefan Bathori si reconstruita de Ioan Sigismund prin secolul al XVI-lea, i se mai spune si ,,Cetatea Ciuntă " sau foarte ciudat pentru noi -,,Cetatea Secuiul Atacă". In curtea cetătii, iar foarte ciudat, a fost construit un... liceu!- este vorba de Grupul Scolar Agricol ,,Eötvös Josef"- bine , bine la origine fosta scoala reala superioara de stat!
Despre cel mai importat monument din Odorheiul Secuiesc, CAPELA INIMA LUI ISUS, într-o altă postare.

marți, 5 ianuarie 2010

Pensiunea Popas Turistic Bucovina- camere de lux şi mâncare bună


intrarea principală, cu terasele acoperite situate în trei trepte


viluţa în care am stat, izolată si liniştită

nu, nu este pedepsit, aşa exploreaza el spaţiul interior

camera simplă, bine dimensionată și cu aşternuturi de mătase

poale în brâu, absolut delicioase

ciorbiţă de burtă foarte bună, din păcate prea puţină!

muşchiuleţ de porc cu garnitură

Pensiunea acesta ne-a mai atras atentia și în trecut, dar n-am stat la ea pentru că am dorit să găsim ceva mai aproape de Mânăstirea Suceviţa.
Şi aşa aţi aflat unde este situată această pensiune de patru stele sau-mă rog-margarete, care se ridica la acest standard prin camerele deosebite situate în vile elegante cu etaj, dar care la nivelul servirii și al ambientului din restaurant mai are de lucrat până la patru stele.
Pe drumul dinpre Moldoviţa spre Suceviţa si Rădăuţi, aproape de intrarea în comuna, pe dreapta se află această mare pensiune, ce se lauda și cu vizita Printului Charles( într-o poză chiar la intrare).
Extinderea continuă a pensiunii(care apropo, are si o casuţă rustică bucovineană pentru cei ce vor să petreaca o seara si o noapte într-un decor ţărănesc) a facut ca restaurantul sau restaurantele, să nu se mai ridice la înăltimea stelelor, în schimb mâncarea este delicioasa, cu portii mari ( deh, ca în Bucovina!) cu grija pentru detaliu si cu preţuri pe măsura ...margaretelor.
P.S.
Bineînteles ca n-am primit nici un fel de factură, pentru că patronii erau prea ocupati si abia au avut timp sa ne ,,ofere" cheia de la cameră!

duminică, 3 ianuarie 2010

Grijă paternă



Este poza care încheie fericit anul fotografic 2009.
Un an în care noul meu LUMIX , mi-a adus multe bucurii ...vizuale.
Un tată caruia i-am cerut permisiunea sa-l fotografiez, în penultima zi a anului si în ultima de schi, pentru ca dupa aceea a început sa plouă.
Bucuraţi-vă!

Vaporeto pe Bega

Știați că pe Bega, în Timișoara, există un fel de autobuz... fluvial? Canalul a fost curățat, reamenajat, o adevărată oază de răcoare vara. ...