marți, 9 martie 2010

Cinci motive pentru pelerinaj la Curtea de Argeş


La Curtea de Arges, în biserica mânăstirii sunt îngropaţi toti regii României: Regele Carol I (domnie între 1866-1914) şi Regina Elisabeta, Regele Ferdinand I ( domnie între 1914-1927) şi Regina Maria precum şi Regele Carol al II-lea(domnie între 1930-1940).

1. Datorăm primului rege consolidarea sistemului democratic, ruperea legaturilor cu Imperiul Otoman si declanşarea Războiului de Independenţă.


2. Regelui Ferdinand i se mai spune si ,,Întregitorul,, pentru că el este încoronat în 1922 la Alba Iulia ca Rege al României Mari, desi un caracter naiv si complexat dublat de o suferinta fizică canceroasă, el reuşeste să se ţină deasupra politicii dâmboviţene si să rupă de legaturile de sânge cu familia de Hohenzollern din cauza alianţei cu Antanta.


,,Aminteşte-ţi poporul meu că te-am iubit şi te binecuvântez cu ultima mea suflare"

3. Regina Maria rămâne poate cea mai de seama figură feminină a istoriei pre si postbelice prin energia ei pusă în slujba unei ţări care a adorat-o si iubit-o până aproape de sanctificare. Pentru acesta femeie remarcabilă, pentru inteligenţa ei politică si pentru frumusetea ei recunoscuta, ar trebui ridicat nu un monument ci o suta în toate locurile importante din ţară si în toate garnizoanele militare. Implicarea ei în ajutorarea soldaţilor români din timpul războiului Balcanic şi de pe frontul din Moldova în Primul Război Mondial nu poate si nu trebuie să fie uitată aşa cum trecerea la ortodoxie în ziua de Bunavestire ar trebui sărbatorită de toţi credicioşii.
Vreau să amintesc aici un moment absolut înălţător petrecut la moartea reginei.
Pe când era scoasă din Palatul Cotroceni, garda de onoare a salutat-o pentru ultima dată cu baionetele înfipte în pământ şi cu patul armei în sus, lucru pe care armata nu l-a mai făcut niciodată!


osemintele lui Carol ,,Caraiman" sunt puse separat într-un cavou din curtea mânăstirii, si au fost aduse din Portugalia în 2003

4. Pentru Carol al II lea si a sa dictatură nu avem motive numeroase de pioase aduceri aminte, dacă ne gândim la viaţa sa tumultoasă si aventuroasă sau la marile greşeli politice, făcute cu sau fără acordul ţărăniştilor Maniu și Mihalache.

5. Aducerea regilor si reginelor României la un loc în cea mai frumoasă biserică din ţară poate fi punctul de plecare pentru renaşterea spiritului naţional şi patriotic, poate fi o obligaţie a fiecăruia dintre noi si mai ales a şcolii.
Atât de putine lucruri se cunosc despre faptele acestor oameni veniţi de aiurea în România si care si-au pus toată energia pentru propăşirea neamului , încât n-ar trebui să existe scoală care să nu organizeze excursii în fiecare an la mormintele regilor noştri.
Mai ales că acolo sunt ghizi excepţionali în faţa cărora mă înclin respectuos.
Puţini din cei care ajung la mănăstire stiu că acolo sunt înmormântaţi regii noştri, majoritatea insistând pe legendă si pe ctitor.

Numai aşa redăm românului copil mândria de a trăi într-o ţară care dovedeşte că are pentru înaintaşi un adevărat cult si pentru că istoria trebuie învăţată, pentru ca greşelile trecutului să nu se mai repete.

vineri, 5 martie 2010

Cârnaţii de Pleşcoi şi explicaţia gustului unic



Am discutat cu doamna doctor Simona Tănase despre gustul unic și deosebit al cârnaţilor de Pleşcoi. Din studiile făcute de dumneaei și din alte surse de informare iată o posibilă și valabilă explicație.

Zona satului Pleşcoi și a comunei Berca cuprinde un substrat geologic alcătuit din argile(de unde și numeroasele alunecări de teren), nisipuri, pietrisuri și sare, multă sare.
Ţăranii din zonă au avut tot timpul probleme in ceea ce privește cultivarea plantelor, din cauza cantităţii de săruri din solul și aşa sărăcit în substanţe minerale și organice.

Astfel, singura solutie de supravietuire în această zonă a fost, și din păcate nu prea mai este, creşterea oilor. Aceste animale sunt perfect adaptate climei și vegetatiei din zonă, mâncând iarba săracă și sărată de pe coclaurii Pâclelor și Bercăi.

Astfel, carnea lor capătă o anumită densitate și un anumit gust, datorită cantităților mai mari de sare îngurgitate, aerului curat și efortului fizic depus de capră sau de oaie ca să-şi obţină hrana.
Această carne fragedă împreună cu carnea de porc sau de vită și cu cimbru, ardeiul iute și usturoiul, fac din aceşti cârnati o unică experienţă papilaro-gastronomică.
Festivalul Cârnatilor de Pleşcoi are loc începând din 2008 la Casa Matei.

miercuri, 3 martie 2010

O surpriză placută!


Desi este tirziu pun poza acesta trimisa de fetele de la 6C. Este facuta imediat dupa ce mi-au produs o surpiza intre Valentine' s Day si Dragobete. Le multumesc si le pup.

marți, 2 martie 2010

Biserica Şuncă şi Slănină- monument UNESCO din Dârjiu

Am rămas surprins să aflu că există în România şi biserici monument prezente pe lista patrimoniului mondial, care au şi altceva în afară de fortificaţii și picturi. Aceasta biserică menţine sau ascunde în turnurile sale un obicei multisecular şi unic în lume, anume depozitarea produselor de şuncă şi slănină din sat. Acest obicei se mai practică sporadic în câteva comunități reformate sau catolice din țară, multe din turnurile fortificațiilor numindu-se ,, ...al Slăninilor".
Ideea de comunitate unită, de întelegere între membrii ei este atât de bine reprezentată de obiceiurile din zonă încât, deşi nu sunt secui, sunt mândru că asemenea tradiţii se mai respectă în ţara mea.
Biserica din Dârjiu, judetul Harghita este situată la 20 de kilometri de Odorheiu Secuiesc, pe drumul spre Sighişoara. Undeva după Feliceni, faceţi stânga şi urmăriţi panglica de asfalt îngust și modernizat(!) care vă duce până în comună.

Aici, surpiză, drumul nu mai este asfaltat ci foarte desfundat. De fapt, nu este o surpiză pentru ţara noastră. S-or fi terminat banii la indicatorul cu patrimoniul mondial UNESCO.
Oricum, peisajul este fabulos și aduce oricui aminte de stilul de viață transilvănean, cu obiceiurile lor domestic, în care se amestecă influențele germane, maghiare și românești.

Doamna care ne întâmpină la portița joasă cu țâțâni ruginite este soția pastorului unitarian și un fel de ghid al bisericii. Rămânem uimiți de zona de incintă  a fortificației plină cu obiecte vechi, un adevărat muzeu în aer liber, cu lăzi uriaşe pentru depozitarea cerealelor, cu cărute cu roţi de lemn şi mici cămăruţe renovate unde vara drumeţii sunt ospătaţi cu ceapă, urdă, şuncă şi slănină.
În interior nu putem fotografia pentru că pictura ce-l înfăţişează pe Sfântul Ladislau și cărămida cu inscripţie runică din secolul XIII, se pot deteriora.

Este ușor de înteles aspectul, mai ales că doamna se exprimă politicos de stricat în limba română, astfel că mergem către amvonul şi altarul bisericii unde se ţin slujbe din secolul XIV-XV.
În acele timpuri, după marea invazie tătară, se vorbea despre o biserică a cărei apariţie, spune legenda, a fost anunţată de o stea. Iniţial a fost construită în stil romanic- tip hală- apoi transformată în stil gotic cu ziduri cu contraforţi.
Întrebăm din nou despre şuncă şi ni se spune că, după Crăciun oamenii o ţin în casă până dă căldura, după care mută hălcile afumate în turnul/ bastionul de vest, unde microclimatul și aerarea tipică fac ca aceste ,,porcării" să devină absolut delicioase.
Nu este singura atracție, apa din fântâna cetăţii este considerată miraculoasă și este folosită de pastor la Botez, iar tot aici ciobanii mulg oile și obţin un caş şi o urdă nemaipomenită, după o rețetă numai de ei știută.

Pe stema bisericii stă scris în maghiară - ghidul ne traduce:
,,Iată, Eu vă trimit pe voi ca pe nişte oi în mijlocul lupilor; fiţi întelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii"
( Matei 10:16)
Iată de ce iubesc România!






















joi, 25 februarie 2010

Solitudine



Pe dealurile sărace şi sărate ale Subcarpaţilor Buzăului, acolo unde subteranul sărăturos nu lasă nici un copac să crească liniştit, am întâlnit o ...fântână cu apă salcie şi proastă unde puţinele animale din zona se încumetă să-si astîmpere setea.
Singura si izolată, fântâna acesta de lânga Vulcanii Noroioşi, e ca o limpede viziune într-o mare de zăpadă.

marți, 23 februarie 2010

Tabăra de sculptură de la Măgura- Buzău







Pe D.N. 10 Buzău -Braşov si la 14 kilometri de Berca, în comuna Măgura faceţi dreapta catre Mânăstirea Ciolanu situată într-o poiana din dealul omonim.
Nu puteti rata tabăra de sculptură de la Măgura din doua motive, unul este acela ca în România tot ceea ce este asociat unei mânăstiri sau biserici mai acătării nu se poate rata pentru ca toată lumea se îngrijeşte de montarea indicatoarelor către ele, mai puţin însă către alte obiective turistice naturale sau antropice, iar al doilea motiv este ca aceasta tabăra se afla vizavi de mânăstirea mai sus mentionată.
Nu ştiu dacă astăzi se mai organizează în fiecare an, dar aceasta tabăra de sculptură îşi are tradiţia si frumuseţea ei, fiind organizată de către Muzeul Judeţean Buzău si la care sunt invitati cei mai cunoscuti sculptori români.
Mărturisesc că nu sunt nici un cunoscător si nici un iubitor de sculptura dar nu poţi să nu rămâi impresionat de ce au creat aici artiştii noştri. Păcat că zăpada ne-a împiedicat sa vedem toate grupajele risipite în poienile Dealului Ciolanu.

vineri, 19 februarie 2010

Marea Neagră şi pericolul din adâncuri



Pericolul stratului ,,mort,,

Un filmuleț de pe youtube realizat de mine despre subiect puteți urmări -AICI
În Marea Neagră se manifestă un fenomen unic la nivelul întinderilor de apă sărată, un fenomen numit ,,euxinism"( de la denumirea veche a Mării Negre- Pontus Euxinus, ceea ce însemna Mare Ospitaliera).
Există două straturi de apă în marea noastră şi anume: cel ,,viu"în care salinitatea este de 16-17 la mie, aşadar, dulce prin comparatie cu oceanele, unde aceasta ajunge la 35, este oxigenat și aici trăiesc vieţuitoarele, adâncimea până la care se manifesta aceste caracteristici este de 180-200 de metri, iar al doilea strat este cel ,,mort" unde nu exista forme de viaţă și care ţine de la 200 de metri până la adâncimea maxima de 2211 sau 2245 după ultimele măsurători, acesta caracterizându-se prin prezența unei salinităţi mari, de 22 la mie, și un gaz disipat în apă numit hidrogen sulfurat.

Cauzele ţin de lipsa curenţilor verticali care să ,,amestece" apa și de aportul de ape ,,reziduale'' reci, moarte și dense ce vin din Marea Mediterană.



Pericolul de tsunami ( tsu-val și nami- port)

Acest pericol există datorită situaţiei tectonice din zona noastră și anume prezenţa microplăcii Mării Negre, foarte active la curbura Carpatilor, și care poate fi destabilizată de placa Turcă( și acesta foarte activă-vezi cutremurele din acesta țară), care la rândul ei sufera tensiuni generate de placa Arabă si de riftul Mării Roşii.



Scenariile apocaliptice vizează un cutremur major în Marea Neagră, urmat de un val tsunami care ar ,,mătura'' litoralul si întreaga Delta a Dunării (asta datorită altitudinilor foarte scăzute de doar 12 metri maxim) plus activarea sau urcarea acestei mase uriaşe toxice cu hidrogen sulfurat din adâncurile Mării Negre, care o poate transforma într-o gigantica mare moartă, ca sa nu mai vorbim de dezastrele ecologice si de victimele omeneşti făcute de cutremur, tsunami si de gazul toxic.

Re-Descoperă România Episodul 6.Defileul Latoriței. Fără cuvinte, în multe cuvinte

  101 locuri românești / plecatdeacasa.net Defileul Latoriței. Fără cuvinte, în multe cuvinte Sat Ciunget, Comuna Mălaia, Județul Vâlcea, Mu...