Grupa Bucegi -Leaota- caracterizare fizico geografică și obiectivele turistice

POZIŢIE: În E Carpaţilor Meridionali;

LIMITE:N-Depresiunea Brașov;S -Subcarpații Curburii;E-Valea Prahovei;V-Valea Dâmboviței;

CARACTERE GENERALE:

- Altitudinea maximă 2505 m – M-tii Bucegi (Vf. Omu)

- Alcătuirea geologică cuprinde: şisturi cristaline(M-tii Leaota), calcare(M-tii Piatra Craiului), conglomerate (M-tii Bucegi)

- Se delimitează prin abrupturi față de zonele înconjurătoare;

- Relief glaciar (Vf. Omu), circuri şi văi glaciare puţin dezvoltate;

- Relif carstic (pesteri și chei) – Peștera Ialomiței, Peștera Dâmbovicioarei;

- Relief pe conglomerate (Sfinxul, Babele, platourile din Bucegi);

- Masivitate datorată altitudinilor mari şi lipsei depresiunilor şi văilor.

SUBDIVIZIUNI:M-tii Bucegi, M-tii Leaota,M-tii Piatra Craiului,Culoarul Rucăr- Bran

CLIMA:factorii ce influenţează clima în această zonă sunt: circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest,relieful prin altitudine si orientare; t.m.a. 0° - 6° C; şi chiar sub 0°C,media anuala pe Vf.Omu= -2,6 grade ,precipitatii medii anuale – 1000 – 1200 mm/an şi peste 1200 mm/an în unele masive muntoase; vânturile: Vânturile de Vest, brizele montane, Etaje de climă: - climat montan şi climat alpin în M. Bucegi şi în M. Piatra Craiului

HIDROGRAFIA: Dâmboviţa (limită vestică a acestei grupe), Prahova (limită estică a acestei grupe), Ialomiţa izvorăşte din Bucegi într-o zonă situată sub Vf. Omu

LACURILE: lacuri de acumulare pe Ialomiţa( Scropoasa și Bolboci)

VEGETATIA:zone de vegetatie : zona pădurilor și zona alpină

Zona pădurilor : et. fagului 600-1200m, et. coniferelor 1200-1800m ( molid, brad, pin, zadă)

Zona alpină: etaj subalpin 1800-2000m (jneapăn si ienupăr), etaj alpin( pajisti și pășuni alpine);

FAUNA: mistret, cerb, urs, capra neagră;

SOLURI: Cambisoluri (brune acide), Spodosoluri (podzoluri si alpine brune acide)

Obiective turistice:staţiunile de pe Valea Prahovei: Buşteni, Sinaia și Predeal( Azuga este în Muntii Baiu), Castelul Peleş din Sinaia, Platoul Bucegilor cu Babele si Sfinxul,Vârful Omu, Vârful Caraiman și Crucea reginei Maria, Peştera Ialomitei, Lacurile de acumulare Bolboci și Scropoasa, Cheile Orzei, Zanoagei și Tătarului de pe Ialomița, Releul de televiziune de pe Coştila, Vârful Bucşoiu cu fenomene paranormale, Casa memoriala George Enescu din Sinaia, Cascada Urlătoarea din Buşteni, traseele turistice din Piatra Craiului.

Mânăstirea Dragomirna- fortăreaţa medievală a Bucovinei

La ieşirea din Suceava spre Rădăuţi, chiar după pod, un indicator îţi arată că mai ai 14 kilometri până la Mânăstirea Dragomirna. Până aici, nimic important,  pentru că şi aşa nu este în patrimoniul mondial UNESCO, ca mai celebrele mănăstiri Moldoviţa sau Sucevița.Asta ar zice un  drumeț cârcotaș.

Ceva însă, are această mănăstire, de fapt mai multe,,ceva"-uri. În primul rând zona dealurilor Dragomirnei, zona Mitocului cum se numeşte comuna, este absolut încântătoare, iar liniştea degajată de prezenţa pădurii şi de păşunile ce înconjoară satul, întregeşte imaginea idilică despre Bucovina. Apoi urmează construcţia în sine, care îţi taie respiraţia, o frumoasă şi zveltă biserică cu o turlă înaltă( 42 metri!) , ce se iţeste de după zidurile groase şi trainice ce înconjură mânăstirea propriu-zisă.



Ce mi-a plăcut foarte mult, este arhitectura cel putin ciudată a bisericii, de doar 9,6 metri lăţime, dar în care jocul pe verticală şi imaginaţia arhitecţilor a generat un edificiu unic. O construcție din piatră şi  cu decoraţiuni în relief, ce amintesc de biserica Trei Ierarhi din Iaşi, cu turla smălţuită cu motive geometrice şi vegetale inspirate de bisericile caucaziene, şi cu absidele laterale încadrate în zidurile naosului.



Povestea bisericii fotificate începe cu Mitroplitul Moldovei Anastasie Crimca, care pe moşia sa în 1602 zideşte o bisericuţă, situată azi în afara fortificaţiilor, unde preafericitul îşi are mormântul şi care mai este numită de viețuitorii monahi ,,biserica schitului".



În 1609 sunt terminate lucrările la biserica mare, iar fortificaţiile ce amintesc de cetăţile Neamţului sau Sucevei, sunt adăugate de Domnitorul Miron Barnovschi în 1627, acesta prevăzând zidurile de aproape 2 metri lăţime şi 10 metri înălţime, cu turnuri puternice, cu drum de strajă şi cu guri de tragere.
Mânăstirea dispune în incintă şi de un mic muzeu de artă religioasă, ce cuprinde broderii vechi, documente medievale între care o evanghelie din 1609 și manuscrise excepționale cu miniaturi executate de însuşi Anastasie Crimca, dar si de elevii săi.

Cabanele montane din România și altitudinea la care le găsiți

Altitudinea la care pot fi găsite toate cabanele din Munţii Carpaţi, în ordine descrescătoare.

Cabana/altitudinea/masivul

1. Omu-2505 metri-Bucegi;
2. Babele-2200 metri-Bucegi;
3. Refugiul Iezer-2165 metri-Iezer -Păpuşa;
4. Podragu-2136 metri-Făgăraş;
5. Bucura-2040 metri- Retezat
6. Bâlea Lac-2034 metri-Făgăraş;
7. Caraiman-2025 metri-Bucegi;
8. Piatra Arsă-1950 metri-Bucegi;
9. Vârful cu Dor-1885 metri-Bucegi;
10. Dochia-1750 metri-Ceahlău;
11. Mălăieşti-1720 metri-Bucegi;
12. Mădăraş-1710 metri-Harghita;
13. Cristianul Mare-1705 metri-Bârsei;
14. Preajba-1630 metri-Lotru;
15. Piatra Mare-1630 metri-Bârsei;
16. Peştera-1610 metri-Bucegi;
17. Rânca-1600 metri-Parâng;
18. Giumalău-1600 metri-Giumalău;
19. Postăvaru-1590 metri-Bârsei;
20. Buta- 1580 metri-Retezat;
21. Cozia-1573 metri-Cozia;
22. Ciucaş-1550 metri-Ciucaş;
23. Bârcaciu-1550 metri-Făgăraş;
24. Negoiu-1546 metri-Făgăraş;
25. Muntele Mic-1540 metri-Muntele Mic;
26. Puzdrele-1540 metri-Rodnei;
27. Urlea-1533 metri-Făgăraş;
28. Padina-1525 metri-Bucegi;
29. Motel Rarău-1520 metri-Rarău;
30. Turnuri-1520 metri-Făgăraş;
31. Valea cu Brazi- 1510 metri-Bucegi;
32. Capra-1500 metri- Făgăraş;
33. Pietrele-1480 metri-Retezat;
34. Curmătura-1470 metri-Piatra Craiului;
35. Bulboaca-1460 metri-Bucegi;
36. Clăbucet -Plecare-1456 metri-Baiu;
37. Izvoarelor-1455 metri-Bucegi;
38. Suru- 1450 metri -Făgăraş;
39. Turnuri-1450 metri-Făgăraş;
40. Păltiniş-1450 metri-Cibin/Cândrel;
41. Straja-1445 metri-Vâlcan;
42. Vlădeasa-1430 metri-Vlădeasa;
43. Piatra Singuratică-1430 metri-Hăşmaş;
44. Vâlcan-1419 metri-Vâlcan;
45. Baleia-1410 metri-Retezat;
46. Valea Sâmbetei-1401 metri-Făgăraş;
47. Hotel Alpin -1400 metri- Bucegi;
48. Obârşia Lotrului-1400 metri-Lotru;
49. Cheile Zănoagei-1400 metri-Bucegi;
50. Cheile Turzii -1385 metri-Gilău;
51. Băişoara-1385 metri-Gilău;
52. Leaota-1370 metri-Leaota;
53. Susai-1350 metri-Baiu;
54. Santa-1350 metri-Candrel;
55. Gârbova-1350 metri-Baiu;
56. Harghita-1350 metri-Harghita;
57. Diham -1320 metri-Bucegi
58. Poiana Stânei- 1270 metri-Bucegi;
59. Muntele Roşu-1260 metri-Ciucaş;
60. Fântânele-1257 metri- Cibin/Cândrel;
61. Crint-1250 metri-Cibin/Cândrel;
62. Rentea-1243 metri-Bârsei;
63. Bâlea Cascada-1234 metri-Făgăraş;
64. Mestecănis-1223 metri-Rarău/Giumalău;
65. 7 Noiembrie - 1220 metri-Ceahlău;
66. Scropoasa-1205- Bucegi;
67. Gâtul Berbecului-1175 metri-Cibin/Cândrel;
68. Rusu-1168 metri-Parâng;
69. Trei Brazi-1128 metri- Bârsei;
70. Cioplea -1110 metri-Baiu;
71. Scărişoara-1108 metri-Bihor;
72. Stâna de Vale-1102 metri-Vlădeasa;
73. Fântânele-1100 metri -Bârgău;
74. Poiana Secuilor-1070 metri-Bârsei;
75. Hotel Poiana Ursului-1020 metri-Bârsei;
76. Capra Neagră-1012 metri-Bârsei;
77. Bunloc-1000 metri-Bârsei;
78. Gura Apei-998 metri-Retezat;
79. Gura Diham-987 metri-Bucegi;
80. Turiştilor-985 metri- Giurgeu;
81. Pârâul Rece -960 metri-Bucegi;
82. Piscu Câinelui-950 metri-Baiu;
83. Valea cu Peşti-950 metri- Făgăraş;
84. Vânătorilor-940 metri-Bârsei;
85. Furnica -930 metri-Bucegi;
86. Căminul Alpin-925 metri-Bucegi;
87. Cumpăna-920 metri -Făgăraş;
88. Izvoare-916 metri-Gutâi;
89. Babarunca-908 metri-Ciucaş;
90. Giuvala -900 metri- Piatra Craiului;
91. Timiş-870 metri-Bârsei;
92. Suhard-860 metri-Hăşmaş;
93. Câmpul lui Neag-850 metri-Vâlcan;
94. Borşa-850 metri-Rodnei;
95. Plaiu Foii-849 metri-Piatra Craiului;
96. Cheişoara-800 metri-Bârsei;
97. Izvorul Muntelui-797 metri-Ceahlău;
98. Durău-780 metri-Ceahlău;
99. Gura Zlata-775 metri-Retezat;
100. Bran-Castel-770 metri-Piatra Craiului;
101. Gura Râului-750 metri-Piatra Craiului;
102. Mogosa -730 metri-Gutii;
103. Poiana Neamţului-706 metri- Făgăraş;
104. Dâmbul Morii-700 metri-Bârsei
105. Compexul turistic Sâmbăta-690 metri-Făgăraş;
106. Deia-680 metri - Rarău;
107. Curmătura Stezii-680 metri-Cibin/Cândrel;
108. Agriş-676 metri-Gutâi;
109. Ciucaş-620 metri-Harghita;
110. Arpaş-600 metri-Făgăraş;
111. Crivaia-600 metri-Semenic;
112. Farmecul Pădurii-598 metri-Bârgău;
113. Meziad-470 metri-Pădurea Craiului;
114. Bicaz-Baraj-500 metri-Ceahlău;
115. Peştera Vadu Crişului-295 metri-Pădurea Craiului;
116. Susaia-200 metri-Aninei;

Vulcanii noroioşi de la Hăşag -dispăruţi, dar cu urme!

În câteva ghiduri prăfuite, vreo două cărţi despre frumuseţile geologice şi trei cursuri de facultate, se mentionează ca notă de subsol despre existenţa câtorva vulcani noroioşi la Hăşag. Zona este situată în perimetrul comunei Loamneş, în sudul Podişului Secaşelor (partea de sud- vest a Podişului Târnavelor), undeva la nord de Ocna Sibiului.



Emanaţiile de gaz, stratele de argilă şi apele freatice, compun decorul geologic propice pentru formarea acestora, la fel ca în zona Berca-Pâclele Mari de la Buzău, doar că aceştia sunt situaţi în Subcarpaţii Curburii.

Dar, odată ajunşi acolo, între dealurile Hăşagului, chiar înainte de intrarea în sat, întreb câţiva săteni despre vulcanii noroioşi, iar vestea că aceştia nu mai există, ne dezamăgeşte crunt. Hotărâm totuşi să mergem să investigăm zona.
Ne oprim la o mică stână si acolo, Nea Vasile începe să-mi arate câteva dealuri cu forma conică ce ies în evidenţă în peisaj şi îmi vorbeşte şi despre un Lac al Dracului situat între dealuri, aparut nu se ştie cum, în urmă cu ceva ani.



Pe drum, aflu că aceste dealuri crăpate şi fără arbori pe ei, doar cu iarbă adaptată la solul argilo-sărăturos, nu existau acum 20 de ani!
Zona este frământată de alunecări de teren, pământul fuge, valurile de alunecări scot la iveală izvoare sau emanaţii de gaz, în culturile oamenilor apar mici mlaştini unde noroiul bolboroseşte molcom, mlaştini care în următorul an dispar.



Explicaţia este simplă, fisurile şi micile falii migrează datorită instabilităţii rocilor, astfel că emanaţiile de gaz şi apa freatică îşi schimbă în fiecare an locul.
Iar lacul apărut în ultimii ani este dovada că vulcanii au existat, şi că aici se întâmplă lucruri necurate cu pamântul, de vreme ce uneori apa lacului pare că fierbe, de la bulbucii ce ies din adâncuri.



În concluzie, vulcanii noroiosi de la Hăşag, despre care se spune că ar fi avut şi 50 de metri în diametru!, nu mai există, însă natura din aceste locuri poate oferi oricând surpize.
Cazanele lui Scaraoţchi, pot apărea în zonă, când te aştepţi mai puţin, iar satul să devină un obiectiv turistic cunoscut, mai ales ca Loamneşul este aşezat într-o regiune pitorească.

Temperaturi staţiuni din România

Aici sunt trecute principalele staţiuni din ţară care au şi staţii meteo în apropiere, cu mediile de temperatură anuale, de iarnă şi de vară.

Staţiunea / Media ianuarie/ Media iulie/ Media anuală

1. Ocna Şugatag/ -3,8/ 18,1/ 8,0
2. Băile Felix / -1,5/ 21,2/ 10,5
3. Stâna de Vale/ -5,9 / 13,1/ 4,1
4. Turda/ -4,4/ 19,3 / 8,4
5. Băişoara/ -5,8/ 12,3/ 3,7
6. Topliţa/ -8,5 / 16,8/ 5,4
7. Sovata/ -3,7 /17,4/ 7,6
8. Păltiniş/ -4,9/ 13,4/ 4,3
9. Predeal / -5,1/ 14,5/ 4,9
10. Vârful Omu/ -10,5/ 5,6/ -2,6
11. Ocna Sibiului/ -3,8/ 19,6/ 8,9
12. Parâng/ -5,8/ 12,4/ 3,4
13. Rucăr/ -3,5/ 17,1/ 7,2
14. Sinaia/ -3,9/ 15,7/ 6,1
15. Amara/ -3,1/ 22,4/ 10,3
16. Sulina/ -0,6/ 22,4/ 11,1
17. Mamaia/ -0,3/ 22,2/ 11,2
18. Mangalia/ 0,2/ 21,8/ 11,2
19. Lacu Sărat/ -2,3/ 23,1/ 11,1
20. Târgu Ocna/ -2,7/ 20,0/ 9,2
21. Rarău/ -7,7/ 11,7/ 2,0
22. Vatra Dornei/ -6,3/ 15,0/ 4,9

Mânăstirea Lupşa- veche vatră ortodoxă transilvană

Acest aşezamânt ortodox de pe valea Arieşului este, se pare, cea mai veche mânăstire ortodoxă din lemn din zona Transilvaniei, fiind atestat documentar din secolul al XV-lea, mai precis din 1429.


Zona satului Lupşa (atestat în 1366), situat la aproximativ 50 de kilometri de Turda, a aparţinut în vechime marii și puternicei familii de cneji Cândea, care a dominat aceasta parte Ţării Moţilor, până dincolo de secolul al XVI lea.



Bisericuţa este din lemn, cu naos dreptunghiular şi cu un pronaos mic cu pridvor, are şi câteva elemente renascentiste în arhitectură, cum sunt casetele de pe tavanul absidei şi naosului, rezultat al desfiinţării bolţii. O clopotniţă anunţa timpul rugăciunii, încă din secolul al XVII lea, în timp ce împrejmuirea din piatră şi clădirile noi sunt o prezenţă recentă.

biserica nouă

După zbuciumul generat de trecerea bisericii în parohia greco-catolică, apoi de marginalizarea ei în perioada comunistă, mânăstirea începe să-şi recapete statutul de altădată, odată cu redeschiderea oficială din 1991. Are hramul Sfintei Cruci -14 septembrie- şi detine şi o particică din lemnul Sfintei Cruci dăruită în 2001 de Igumenul Efrem Vatopedinul de la Sfântul Munte, care se găseşte în noua biserică.



Din păcate, deşi este de apreciat spiritul întreprinzător al stareţilor, nu pot să nu constat că acest monument este înghesuit şi sufocat de noile construcţii bisericeşti, stăreția şi noua biserică, ca peste tot în România ultimilor ani.
Se pare că spiritul acela umil şi de bună vecinătate cu natura şi cu Dumnezeu este siluit azi de orgoliile ,,preasfinţilor" care nu-şi doresc decât: ,,Mai mult şi mai mare"




Fără legătură cu ,,mai mare,,!!! şi cu revolta mea.

O iniţiativă lăudabilă- Expediţie medicală pe Aconcagua- America de Sud

Iulian m-a rugat să public acest material de pe blogul lui.Eu îi urez mult succes în întreprinderea aceasta plină de adrenalină şi de ...montomanie.

Prezentarea expeditiei Aconcagua 2011

by iulians on October 25, 2010

in Aconcagua 2011

Principalul obiectiv al acestei expeditii va fi escaladarea varfului Aconcagua (6962 m), cel mai inalt varf din America de Sud, din emisfera sudica si al doilea din lume, dupa Everest, in topul Seven Summits. Nu mergem insa in America de Sud doar pentru a urca acest varf, consider ca ar fi prea egoist din partea noastra . Pentru ca in Romania informatiile pe care le avem la dispozitie despre efectele altitudinii asupra corpului uman in general si despre schimbarile care se produc in corpul unui sportiv in special sunt destul de putine si majoritatea sunt preluate din jurnale medicale straine, neexistand astfel prea multe date proaspete, culese de cadre medicale romane. Impreuna cu Marius, colegul de expeditie voi masura efectele altitudinii asupra corpului uman, prin inregistrarea functiilor vitale ale corpului si analiza lor comparativa ulterioara.

Ce vrem sa facem mai exact?

Impreuna cu Marius voi masura functiile vitale ale corpului si voi nota schimbarile care apar in functie de altitudinea la care ne aflam, efortul fizic depus, starea emotionala. Voi masura tensiunea arteriala, pulsul, saturatia de oxigen in capilare, temperatura corpului, numarul de respiratii, glicemia, voi face teste rapide de urina (culoare, densitate, pH etc). Ideal ar fi sa avem un aparat EKG cu 12 canale pentru monitorizarea activitatii cardiace, dar pentru acesta ne trebuie un sponsor. De asemenea, vom face observatii vis-a-vis de starea de constienta, orientare, echilibru, vorbire.

Inainte de plecarea in expeditie si imediat dupa intoarcere vom face urmatoarele analize sanguine si investigatii paraclinice:

• HLG – hemoleucograma completa
• gazele sanguine (O2, CO2)
• sideremie (fier seric)
• ionograma (analiza mineralelor)
• glicemie
• spirometrie – testarea functiei respiratorii
• EKG (electrocardiograma de repaus)

Ce vom face cu toate aceste date stranse?

Intr-o forma simpla si un limbaj accesibil, toate datele culese vor fi puse la dispozitia celor interesati – publicul larg, alpinisti, sportivi amatori sau de performanta. La sfarsitul expeditiei vom avea nevoie de ajutorul unui medic pentru a analiza si a compara datele stranse si a trage concluziile care se impun. Pentru aceasta actiune, cel mai indicat ar fi un doctor in medicina sportiva, medicina de urgenta sau cardiologie.

Cum ne poti ajuta?

Amandoi suntem fosti fumatori, deci suntem dispusi la o colaborare cu un ONG care promoveaza un stil de viata sanatos. De asemenea, orice mentiune in mass-media si social media este binevenita, deci dati sfoara in tara. Daca reprezinti o clinica medicala si te intereseaza datele medicale pe care le vom culege, te rugam sa ne scrii pe adresa iulian[at]trans-ferro.com. Urmarim de asemenea sa ne completam echipamentul montan (cateva lucruri care ne lipsesc acum: piolet, coltar, casca, ham etc). Trusa de prim ajutor si medicatia necesara poate fi completata de o farmacie. Daca vrei sa contribui la aceasta expeditie, poti face o donatie prin intermediul PayPal (nota: se poate folosi acest serviciu chiar daca nu aveti un cont PayPal). Nu am setat o suma minima, ramane la latitudinea fiecaruia ce suma poate dona.

De cati bani este nevoie? Sau mai bine spus, de cati bani mai este nevoie? Daca nu reusim sa imprumutam o parte din echipament (atat echipamentul montan cat si cel medical) costurile se vor ridica la circa 6000 euro – pentru toata expeditia. In orice caz, in momentul in care vom gasi sponsori care sa suporte cel putin 50% din costul expeditiei, butonul PayPal pentru donatii va fi scos.

Cine suntem noi?

Iulian Sirbu [Picasso], subsemnatul – liderul expeditiei, asistent medical, maratonist, fost fumator . Experienta sportiva:

• Maratonul DHL “Stafeta Carpatilor” Predeal – Poiana Brasov 23 iunie 2007 locul 20/20 la categoria individual masculin; timp 4:36:00 [vezi rezultate]
• Bucharest City Marathon 12 octombrie 2008 locul 34/60 la categoria individual masculin; timp 4:02:50

Experienta montana:

• ca elev al scolii de munte Pathos [2008-2009] am participat la numeroase ture de vara si de iarna in muntii de pe teritoriul Romaniei. Varfuri mai importante: Vf. Moldoveanu 2544 m, Vf. Omu 2505 m
• Vf. Mont Blanc 4808 m, pe 4 iulie 2009.
  

* [autor foto: Bogdan]

Marius Roca [Porumbelu'] – kinetoterapeut, atlet amator, muntoman, fost fumator

Urmariti in continuare blogul trans-ferro.com, precum si blogul meu personal pentru a fi la curent cu ultimele stiri despre aceasta expeditie. Carari cu soare!

Later edit [26 oct]: vom fi in America Latina in perioada 9 februarie – 20 aprilie 2011.

AM TRECUT PE DOMENIU .NET!

Dupa multiple ezitări, am trecut pe domeniu .net, pentru că numele blogului era prea lung şi oricum căutările se reduceau la ,,plecatdeacasa".
Am ales plecatdeacasa.net, pentru ca am avut încredere în Google şi oricum nu se modifică decât adresa, alte schimbări nu vor aparea, blogul meu rămâne acelaşi, cu aceeasi dorinţă de a împărtăşi şi altora frumuseţile României.
De acum încolo ne vedem pe plecatdeacasa.net!