Biserica monument UNESCO din Arbore

În satul peste care cerne o ploaie măruntă de primăvară, intru dinspre Solca pe o şosea proaspăt asfaltată. Oameni puţini, zgribuliţi de cele nouă grade ale începutului de mai. Opresc în centru şi întreb unde este biserica pictată, iar o băbuţă mă întreabă la rândul ei, dacă nu cumva caut mânăstirea cea nouă. 





 
 

Sincer, chef să văd încă o construcţie kitch(oasă) cu acoperiş de cupru, nu aveam, aşa că insist şi o întreb despre biserica veche de pe timpul lui Ştefan. Se luminează la faţă, si îmi arată drumul, spunându-mi să o ţin tot înainte până dau de un gard mare de lemn. 

După ce mulţumesc şi trag geamul la maşină mai merg 100 de metri şi opresc în dreptul unui turn clopotniţă lângă care se află semnul binecunoscut de MONUMENT UNESCO. Semnul care recunoaşte de prin 1975 caracterul inedit al arhitecurii bisericeşti bucovinene şi picturile sau frescele cu scene biblice.

Bisericuţa din Arbore ca şi cea de la Pătrăuţi, sunt cvasinecunoscute de marea masă a turiştilor care se duc cu inima în gât la Voroneţ sau la Suceviţa. Aceasta de aici, este construită pe domeniul familial de către portarul şi sfetnicul de taină al lui Ştefan cel Mare, logofătul Luca Arbore.

Terminată în 1502-1503, cu un plan dreptunghiular şi fără turlă, ea este destinată a fi şi necropolă familială şi capelă de rugăciune.
Pictată la exterior pe un fond în care domină verdele, cel atât de cunoscut de la Suceviţa, biserica are şi fresce interioare parţial degradate dar cele exterioare de pe peretele vestic sunt ceva mai bine păstrate. Pictura este săvârşită de un grup de zugravi din Iaşi, pe la 1541.

Dacă nu aţi observat, biserica are o particularitate, şi anume o absidă unde se făceau mesele pentru pomeni, atunci când în biserica se mai ţineau slujbe. Acest lucru este întâlnit doar la două biserici în ţară, una dintre ele fiind aceasta.

Custodele vine târziu, oamenii de la magazinul de peste drum mă privesc pe sub sprâncene, cu un aer surpins. Ce o fi cu individul acesta, se întreabă ei.

Eu, ud şi răcorit bine de ploaia mocănească, constat în maşină cu tristeţe, cât de strâmbe sunt pozele mele, doar băncuţa de sub teiul bătrân a ieşit mai bine.

Am vizitat un obiectiv unic, recunoscut de alţii ca fiind valoros, uitat de noi, dar nu părăsit ca bisericile evanghelice din satele germane fără saşi, sub privirile întrebătoare ale localnicilor.

Undeva unde n-am plătit, la un monument de arhitectură din patrimomiul mondial, care în altă lume, n-ar fi fost confundat cu biserica cea nouă din sat.

Cele 141 de muzee etnografice şi tradiţionale din România

Multitudinea de muzee ce prezintă aspecte din cultura şi istoria localităţilor sau tradiţii şi obiceiuri sau case ţărăneşti şi unelte, merită mai multă atenţie din partea noastră. Ele indică dorinţa unor inimoşi localnici de a păstra legătura cu trecutul comunei sau satului lor.

1. Almaşu Mare, AB- muzeu de istorie şi etnografie Achim Emilian;

2. Apostolache, PH- muzeu etnografic;

3. Arbore, SV- muzeu etnografic;

4. Arcani, GJ- muzeu etnografic;

5. Auşeu, BH- muzeu etnografic cu colecţii de artă populară din alte ţări;

6. Balşa, HD- muzeu etnografic;

7. Băişoara, CJ- muzeu etnografic;

8. Bărbăteşti, GJ- muzeu etnografic;

9. Bărbuleţu, sat Râul Alb de Jos, DB- muzeu de istorie şi etnografie;

10. Băţani, sat Băţanii Mari, CV- muzeu etnografic;

11. Bâlvăneşti, MH- muzeu etnografic;

12. Bârca, DJ- muzeu de istorie şi etnografie;

13. Bechet,DJ- muzeu de istorie, etnografie şi artă plastică;

14. Beli, AR- muzeu de etnografie, istorie şi arheologie;

15. Bezdead, DB- muzeu de istorie şi etnografie;

16. Birchiş, AR- muzeu etnografic;

17. Bocicoiu Mare, sat Tisa, MM- muzeu etnografic;

18. Bran, BV- muzeu de etnografie în aer liber;

19. Brebu, PH- muzeu de istorie în casa domnească a lui Matei Basarab;

20. Bujoreni. VL- muzeul arhitecturii populare vâlcene, în aer liber;

21. Bulz, BH- muzeu etnografic;

22. Buneşti, BV- muzeu etnografic;

23. Castranova, DJ- muzeu etnografic;

24. Cârţa, HR- muzeu etnografic;

25. Cârţişoara, SB- muzeu etnografic;

26. Câţcău, CJ- muzeu de etnografie şi artă plastică;

27. Cepleniţa, IS- muzeu etnografic;

28. Cernat, CV- muzeu etnografic;

29. Chiojdu, BZ- muzeu de etnografie şi istorie într-o casă veche;

30. Ciucea, CJ- muzeu etnografic;

31. Ciumani, HR- muzeu etnografic;

32. Cornea , CS- muzeu etnografic şi centru de artizanat;

33. Cristian, SB- muzeu etnografic cu specific sătesc;

34. Dănciuleşti, DJ, sat Rădineşti- muzeu etnografic;

35. Dăneşti, VS- muzeul de arheologie şi etnografie Eugenia şi Costache Burada;

36. Dieci, AR, sat Revetiş- muzeu etnografic;

37. Dofteana, BC- muzeu etnografic;

38. Domneşti, AG - muzeu etnografic si de arta feudala;

39. Drăcşenei, TR- muzeu de istorie şi etnografie;

40. Drăganu, AG- muzeu de istorie , etnografie şi artă plastică;

41. Drăguţeşti, GJ- muzeu etnografic;

42. Fărcaşa, NT- muzeu etnografic;

43. Feldioara, BV, sat Rotbav-muzeu etnografic;

44. Fraşin, SV- muzeu de istorie;

45. Frăteşti, GR- muzeu de arheologie si etnografie;

46. Gavojdia, TM- muzeu etnografic;

47. Gâlgău, SJ- muzeu de istorie si etnografie;

48. Glodeanu- Siliştea, BZ- muzeu de istorie arheologie şi etnografie;

49. Goicea, DJ- muzeu de istorie si etnografie;

50. Gostavăţu, OT- colecţie de arheologie si numismatică;

51. Gura Râului, SB- muzeu etnografic cu instalaţii tehnice tradiţionale;

52. Hoghiz, BV, sat Cuciulata- muzeu de istorie, arheologie şi etnografie;

53. Istria, CT- muzeu de arheologie lângă cetatea Histria;

54. Joseni, HR- muzeu de etnografie;

55. Lăpuş, MM- muzeu etnografic şi de artă populară;

56. Leleşti, GJ- muzeu etnografic;

57. Leu. DJ- muzeu istoric şi etnografic;

58. Lisa, BV, sat Breaza- muzeu de istorie şi etnografie;

59. Livezile, BN- Muzeul de sub Poartă, de etnografie si artă populară;

60. Logreşti,GJ, sat Seaca- muzeu etnografic;

61. Lupşa, AB- muzeu etnografic şi de artă populară;

62. Mahmudia, TL, sat Beştepe- expoziţie muzeu de numismatică, arheologie şi artă populară;

63. Maieru, BN- muzeu etnografic;

64. Malu cu Flori,DB- muzeu de istorie şi etnografie;

65. Margina, TM- muzeu etnografic;

66. Prăjeşti, BC- muzeu etnografic al Prof. Paul Ţarălungă şi grădină botanică!

67. Măldăreşti, VL- muzeu etnografic şi de artă medievală;

68. Mârşani, DJ- muzeu etnografic;

69. Mehadia, CS- muzeu de istorie şi etnografie;

70. Mehadica, CS- muzeu de istorie, arheologie şi etnografie;

71. Mitoc, BT- muzeu de istorie şi etnografie;

72. Moacşa, CV- muzeu de arheologie;

73. Mogoşoaia, IF- muzeu de artă feudală în palatul brâncovenesc;

74. Monor, BN- muzeu etnografic de artă şi tehnică populară;

75. Moroeni, DB- muzeu de istorie şi etnografie;

76. Moţăieni, DB- muzeu de istorie şi etnografie;

77. Muşăteşti, AG- muzeu etnografic;

78. Nuşeni, BN- muzeu etnografic;

79. Ocland, HR-muzeu etnografic;

80. Pietroasa, BH, sat Chişcău- muzeu etnografic;

81. Pietroşani, AG, sat Retevoieşti- muzeu etnografic în cula Drugănescu;

82. Pietroşiţa, DB- muzeu de istorie, etnografie şi artă populară;

83. Plăieşii de Jos, HR- muzeu etnografic;

84. Pleniţa, DJ- muzeu de istorie şi arheologie;

85. Poşaga, AB- muzeu etnografic;

86. Pucheni, DB- muzeu de istorie şi etnografie;

87. Racoş, BV , sat Mateiaş - muzeu de istorie, arheologie şi artă populară;

88. Ramna, CS- muzeu etnografic;

89. Răcăciuni, BC- muzeu de etnografie şi artă populară;

90. Răstoliţa, MS- muzeu etnografic;

91. Răşinari, SB- muzeu de istorie, etnografie şi ştiinţele naturii;

92. Răzvad, DB- muzeu de istorie şi etnografie;

93. Remetea, HR- muzeu etnografic;

94. Rimetea , AB- muzeu etnografic;

95. Rodna, BN- muzeu etnografic;

96. Rucăr, AG- muzeu etnografic;

97. Runcu, GJ, sat Dobriţa- muzeu etnografic;

98. Sadova, DJ- muzeu de istorie şi etnografie;

99. Săcelu, GJ- muzeu de istorie şi arheologie în casa Vasile Moangă;

100. Săcuieni, BH- muzeu de arheologie;

101. Sălciua, AB- muzeu de istorie şi arheologie;

102 .Sălişte, SB- muzeu de istorie şi etnografie, sat Sibiel- muzeu etnografic cu icoane pe sticlă;

103. Sărmaş, HR- muzeu etnografic;

104. Sărmaşu, MS- muzeu de istorie şi etnografie;

105. Săvârşin, AR- muzeu de artă plastică şi etnografie;

106. Sâncrăieni, HR- muzeu etnografic;

107. Sândominic, HR- muzeu de istorie şi etnografie;

108. Sângeru, PH- muzeu de istorie, etnografie şi ştiinţele naturii;

109. Sânmihaiu Almaşului, SJ- muzeu de istorie si etnografie;

110. Schitu Goleşti, AG- muzeu arheologic lângă ruinele castrului roman Jidava;

111. Sicheviţa, CS- muzeu de arheologie, etnografie şi numismatică;

112. Slivileşti, GJ- muzeu etnografic; şi în satul Siacu, în cula Grecescu;

113. Soveja, VN- muzeu de istorie şi etnografie;

114. Starchiojd, PH- muzeu de istorie;

115. Stoicăneşti, OT- muzeu etnografic;

116. Străoane, VN- muzeu de artă populară;

117. Subcetate, HR- muzeu etnografic;

118. Suseni, HR- muzeu etnografic;

119. Şanţ, BN- muzeu etnografic;

120. Şoarş, BV, sat Rodbav- muzeu de arheologie;

121. Suici, AG- muzeu etnografic în cula Brătianu;

122. Boiţa, oraş Tălmaciu, SB- muzeu etnografic;

123. Tărcaia, BH- muzeu etnografic;

124. Târlungeni, BV- muzeu de etnografie;

125. Teiu, AG- muzeu etnografic;

126.Tufesti, BR- muzeu etnografic şi de artă populară;

127. Tulgheş, HR- muzeu etnografic;

128. Turnu Roşu, SB- muzeu de arheologie, etnografie şi ştiinţele naturii;

129. Ulmi, DB, sat Viişoara- muzeu de istorie si etnografie;

130. Valea Stanciului, DJ- muzeu de istorie si etnografie;

131. Vaţa de Jos, HD- muzeu etnografic;

132. Vădastra, OT- muzeu etnografic;

133. Văleni-Dâmboviţa, DB- muzeu de etnografie;

134. Verbiţa, DJ- muzeu de istorie;

135. Voşlăbeni, HR- muzeu etnografic;

136. Zăvoaia, BR- muzeu etnografic;

137. Zetea, HR- muzeu etnografic;

138. Zorlenţu Mare, CS- muzeu etnografic;

139. Putna, SV- muzeu etnografic în Casa Bâcu;
140. Muzeul Etnografic Gh.Cernea din Rupea-Cohalm, BV 
141. Muzeul Aurel Flutur din Chiscau, BH

La final, câteva consideraţii: de departe cele mai multe muzee etnografice se află în judeţul Harghita, aşadar în secuimea cea atât de hulită dar atât de atentă cu tradiţiile şi cu istoria ei, nici în Covasna nu sunt puţine chiar dacă judetul are cei mai putini locuitori din ţară. Alte judete cu numeroase muzee ce prezintă cultura populara autentica din diferite perioade istorice sunt Dolj, Teleorman, Bihor, Bistriţa -Năsăud, Argeş, Dâmboviţa Gorj şi Vâlcea, în acestea patru din urmă locaţiile sunt în celebrele ,,cule,, ale boierilor. Din păcate judeţe ca Bacău, Vaslui, Hunedoara, Tulcea sau Călăraşi nu au decât câteva comune care se pot mândri cu asemenea expozitii muzeale.

Citește și despre :
Satele cu meșteșuguri tradiționale din România

Grădina botanică din Prăjeşti-Bacău

Când am venit în Bacău, în urmă cu 15 ani, nu auzisem despre minunea de la Prăjeşti. Un simpozion naţional cu o serie de invitaţi de marcă mi-au prilejuit prin '97 vizitarea singurei grădini botanice rurale din ţară.

Atunci l-am cunoscut pe profesorul de biologie Paul Ţarălungă, un om la vreo 60 şi ceva de ani care alerga pe aleile şi pe scările grădinii sale ca un copil neastâmpărat. A început emoţionat să ne povestească cum arăta mlaştina din mijlocul satului şi despre cum a transformat zona într-o minunată grădină cu peste 2000 de specii de plante autohtone si exotice.

Azi, bătrânul retras din activitate de ani buni, este la fel de respectat de locuitorii satului, devenit între timp comună, multora fiindu-le profesor. Oricine a făcut biologie la scoală cu domnul profesor, a curăţat, plantat sau a ocrotit măcar o plantă, o tufă sau un copac din grădină. În semn de respect, această gradină poartă azi numele ,,Paul Ţarălungă"

Fotografiile le-am făcut anul trecut cu ocazia acţiunii de ecologizarea a pârâului din comună, în cadrul proiectului Let's do it Romania. Nici copii mei nu ştiau despre acest colţişor de rai situat la mai putin de 20 de kilometri de oraş, asa că au ramas încântaţi, chiar dacă toamna începuse să se facă simţită.

Am văzut numeroase specii de chiparos de baltă, de magnolii, un nuc negru unicat, platani, gincko biloba, salcâmi pletoşi si multe, multe flori unele trecute altele câteva de toamnă. De ele se ocupă inginerul horticol Petre Robu care mai are grijă de muzeul de etnografie şi ştiinţe, si acesta fiind ideea domnului profesor.

Sănătate multă Domnule Profesor!

Muzeele memoriale din România rurală

Sigur mai sunt şi alte case memoriale sau muzee care cinstesc râvna şi preocupările înaintaşilor noştri, ori neştiute ori situate în oraşe. Scopul meu a fost acela de a aduce în atenţie muzeele de la ţară.

Chiar dacă unele nu au decât zece, douăzeci de vizitatori pe lună, asta nu înseamnă ca ar trebui desfiinţate, cum aud în multe comune. Aici nu este vorba de economie şi de cerere sau ofertă, ele trebuie pur şi simplu SĂ EXISTE! Felicitări muzeografilor şi custozilor acestor locuri, care ar trebui sa ne facă mai conştienţi şi mai mândri de ce avem.

1. Avram Iancu, AB- muzeul memorial Avram Iancu;

2. Băseşti, MM- muzeul memorial al omului politic Gheorghe Pop de Băseşti şi muzeu etnografic;

3. Becicherecu Mic,TM- muzeu memorial Dimitrie Ţichindeal şi muzeu de istorie;

4. Berevoieşti, AG- muzeu memorial al călătorului Mihai Tican-Rumano şi muzeu de artă plastică;

5. Bocşa, SJ- muzeul memorial al omului politic Simion Bărnuţiu;

6. Bucov, PH- muzeul memorial Constantin Stere;

7. Bucu, IL- muzeul memorial al dirijorului Ionel Perlea;

8. Butoieşti, MH- casa memoriala a filozofului Gheorghe Rădulescu Motru;

9. Ciprian Porumbescu, SV- casa memorială şi muzeul compozitorului Ciprian Porumbescu;

10. Ciucea, CJ- muzeul memorial şi mormântul poetului Octavian Goga;

11. Costache Negri, GL- muzeul memorial şi conacul cărturarului Costache Negri;

12. Costeştii din Vale, DB- muzeul memorial al scriitorului I.C. Vissarion;

13. Coşbuc, BN- casa memorială şi bustul poetului George Coşbuc;

14. Dăneşti, VS- casa memorială a exploratorului Emil Racoviţă, în conacul familiei;

15. Dimitrie Cantemir, VS- muzeul memorial Dimitrie Cantemir;

16. Dumbrăveni, VN, sat Dragosloveni- muzeul memorial al scriitorului Alexandru Vlahuţă;

16. Lenauheim, TM- muzeul memorial al poetului Nikolaus Lenau şi muzeu de artă populară;

17. Leordeni, AG, sat Ciolceşti- casa memorială a muzicianului Dinu Lipatti;

18. Lupeni, HR- muzeul memorial al scriitorului Tamaşi Aron şi muzeu etnografic în satul Bisericani;

19. Moisei, MM- muzeul memorial al românilor ucişi de armata hortystă;

20. Săpânţa, MM- casa memorială a artistului popular Stan Ion Pătraş;

21. Scăeşti, DJ- muzeul memorial al pictorului Henri Catargi;

22. Siliştea -Gumeşti, TR- casa memoriala a scriitorului Marin Preda, născut aici;

23. Şimian, sat Cerneţi, MH- muzeu memorial în cula Tudor Vladimirescu;

24. Şiria, AR- muzeu memorial al scriitorului Ioan Slavici, în castelul Bohuş;

25. Şişeşti, MM- muzeul patriotului Vasile Lucaciu;

26. Şişeşti, MH- muzeul şi casa memorială a prof. Gheorghe Ionescu -Şişeşti;

27. Ştefăneşti, AG- muzeul memorial al scriitorului Liviu Rebreanu;

28. Ştefăneşti, BT- muzeul memorial al pictorului Ştefan Luchian;

29. Târlişua, BN- casa memorială a scriitorului Liviu Rebreanu, născut aici;

30. Teiu, AG- casa memorială a scriitorului Vladimir Streinu;

31. Traian Vuia, sat Surducu Mic, TM- muzeul memorial al aviatorului Traian Vuia;

32. Trifeşti, sat Hermeziu, IS- muzeul memorial Costache Negruzi;

33. Ţânţăreni, sat Floreşti, GJ- muzeul Mihai Eminescu;

34. Udeşti, SV- muzeul memorial al scriitorului Eusebiu Camilar;

35. Valea Mare-Pravăţ, sat Nămăieşti, AG- casa memoriala a poetului George Topârceanu;

36. Vânători -Neamţ, NT- muzeul memorial al scriitorului Mihail Sadoveanu;

37. Vizantea Livezi, sat Vizantea Mânăstirească, VN- casa memorială Moş Ion Roată;

38. Zăbrani, AR- muzeul memorial al scriitorului Adam Müller Guttenbrum;

39. Cârţişoara, SB- casa memoriala şi muzeul patriotului Badea Cârţan;

40. Mirceşti, IS- muzeul memorial al poetului Vasile Alecsandri;

41. Humuleşti, NT- muzeul memorial Ion Creangă;

42. I.L. Caragiale, sat Haimanale, DB- casa memorială I.L. Caragiale, născut aici;

43. Mihai Eminescu, sat Ipoteşti, BT- muzeul memorial Mihai Eminescu;

44. Mălini, SV, sat Poiana Mărului- muzeul memorial Nicolae Labiş, născut aici;

45. Ciprian Porumbescu, fost sat Stupca, SV- casa memoriala Ciprian Porumbescu;
46. Peştişani, GJ, sat Hobiţa- casa memorială Constantin Brâncusi;
47. Bengeşti-Ciocadia, sat Bălceşti, GJ- casa memorială Maria Lătăreţu;

48. Bălăneşti, GJ, sat Voiteşti- casa memoriala a gelogului Ion Popescu -Voiteşti;

Notă- unele comune prezentate este posibil să fi devenit oraşe între timp.Aştept completări!

Cele 29 muzee ţărăneşti unice din România

• 1. Agigea, CT- muzeu de floră şi faună marină;
• 2. Bălăneşti, GJ- muzeul de ştiinţe naturale în casa memorială a geologului Ion Popescu Voiteşti;
• 3. Bereşti-Meria, GL- muzeu de artă medievală;

(sursa Itinerar.ro)

• 4. Colţi, BZ- muzeul chihlimbarului- prezentare;

• (sursa Pin Travel)
• 5. Costeşti, VL- muzeul trovanţilor în aer liber- prezentare de la Pin Travel;

• (sursa Prefectura Botosani)
• 6. Flămânzi, BT- muzeu Răscoalei de la 1907 însoţit de un obelisc impresionant;
• 7. Ghioroc, AR, sat Miniş- muzeul viei şi vinului;
• 8. Giarmata, TM- muzeul etnografic al şvabilor; Muzeul şvabilor de la Petreşti, SM;
• 9. Grumăzeşti, NT- colecţie de fluturi în casa savantului Aristide Caradja;
• 10. Gurghiu, MS- muzeu cinegetic;
• 11.Lăzarea, HR- muzeul de artă plastică al Taberei de creaţie;
• 12. Limanu, CT- muzeu de artă contemporană;
• 13. Lovrin, TM- muzeu literar şi de artă şi muzeu agricol;
• 14. Ocna de Fier, CS- muzeu de mineralogie;
• 15. Petricani, NT, sat Târpeşti- muzeul măştilor populare tradiţionale;
• 16. Poiana Sibiului, SB- muzeul etnografic al păstoritului;
• 17. Poiana Teiului, NT, sat Dreptu- muzeu de ştiinţe ale naturii;

• 
• 18. Praid, HR- muzeul minelor de sare şi muzeu etnografic;

(sursa alba.djc.ro)

• 19. Roşia Montană, AB- muzeul mineritului şi fostele mine romane de aur- prezentare;
• 20. Sarmisegetusa, HD- muzeul de arheologie al capitalei Daciei Romane;
• 21. Ştefăneşti, AG, sat Goleşti- muzeul pomiculturii şi viticulturii;
• 22. Târlişua, BN- muzeu-colecţie de păsări împăiate;
• 23. Telega, PH, sat Doftana- muzeul fostei închisori comuniste;
• 24. Teremia Mare, TM- muzeul vinului;
• 25. Tilişca, SB, sat Rod- expoziţia muzeală de pictură şi grafică Vasile Dobrian;
• 26. Topalu, CT- muzeul de artă plastică Dinu şi Sevasta Vintilă;
• 27. Trifeşti, IS, sat Hermeziu- muzeul literaturii române, în muzeul memorial Costache Negruzzi;
• 28. Vama, SM- muzeul etnografic al ceramicii;
• 29. Sat Crişeni, com. Sângeorgiu de Pădure,MS - muzeul pălăriilor de paie;

,,Mulţumesc Domnului Ilan,,

Urmeaza muzeele sătești, etnografice și memoriale.

Cetatea Slimnic- Stolzemburg

Undeva la nord de Sibiu, pe dealurile Hârtibaciului şi ale Secaşelor ce însoţesc drumul spre Mediaş, se află localitatea Slimnic sau în germană Stolzemburg.

Apărută relativ devreme, la vreo 200 de ani după venirea saşilor, mai precis la jumătatea secolului al XIV lea, cetatea reprezenta locul de refugiu al locuitorilor în faţa năvălirilor de toate felurile sau în perioadele tulburi ce au marcat Evul Mediu.

Ca peste tot în sudul şi centrul Transilvaniei, fortificaţia împrejmuia la început o capelă situată la baza turnului clopotelor, după care în mijlocul cetăţii apare o construcţie care se bănuieşte că ar fi o biserica, dar care nu a fost terminată niciodată, fiind abandonată la sfârşitul anilor 1500. Astfel că cetatea nu a devenit niciodată o biserică fortificată în genul Biertanului sau Prejmerului.

După acest moment cetatea este extinsă, ocupând tot platoul superior al dealului, zidurile de 3,4 metri grosime fiind adaptate perioadei armelor de foc cu contraforţi şi cu guri de tragere.

Trecută prin numeroase distrugeri, în 1717 intră într-un proces amplu de reconstrucţie, ababndonat şi el doi ani mai târziu din cauza unei epidemii de ciumă care a decimat populaţia săsească.

Urmează un proces de degradare care culminează în secolul al XIX lea cu folosirea ei ca sursă de materiale de construcţie pentru casele din zonă. Ce a rămas azi, sunt câteva ruine impresionante, cu porţiuni unde zidurile se pot prăbuşi în orice moment, fără zone de protecţie, fără avertismente. Asta chiar dacă în incintă, într-o cămăruţă stă un băiat care trage clopotele din bătrânul turn, şi care te poate ghida prin zona fortificată.

Aş prefera să plătesc o taxă de intrare, să am un ghid specializat decât să las 5 lei tipului care îşi duce veacul între zidurile roşii ale cetăţii ţărăneşti. O minimă consolidare ar însemna respect pentru trecut.

Cerul de iarnă

Articol scris de prietenul Dan.

Site-ul lui cu fotografii ale cerului si nu numai danmitrut.ro

Cerul de iarna e dominat de constelatia Orion sau Vanatorul. Daca aveti un orizont deschis spre est si sud, fara multa poluare luminoasa si obstacole, dupa ora 17 Orion e deja sus pe cer. Dupa ora 18 e ideal de observat pe orizontul sudic. E usor de identificat dupa centura de trei stele aproape coliniare incadrate intr-un poligon ce aduce mai degraba cu un trapez, daca exceptati steaua din varf.

De la Orion vom folosi linii imaginare care ne duc in principalele stele stralucitoare, respectiv in alte constelatii.

Daca vom prelungi o linie imaginara ce pleaca in continuarea centurii lui Orion spre sus dreapta, ajungem in constelatia Taurul. Dar nu e important de descoperit constelatia, caci va fi dificil. E important sa descoperiti steaua Aldebaran, o stea rosiatica, numita si Ochiul Taurului. Daca aveti noroc de un cer negru, undeva spre munte sau departe de alte localitati, veti vedea in jurul lui Aldebaran o puzderie de stele mai mici, asta pentru ca Taurul e un roi deschis foarte imprastiat. Daca vom continua pe aproape aceeasi linie imaginara, gasim un alt roi deschis, Pleiadele sau Gainusa. Multi o confunda cu Carul Mare sau Carul Mic, deoarece nu au formate corect reprezentarile de scara, de la harta la cer.

Daca plecam din umerii lui Orion si ducem o linie imaginara in prelungirea lor spre stanga jos cam spre ora 8, descoperim o stea stralucitoare din constelatia Cainii de Vanatoare, numita Procyon. E mai stralucitoare decat stelele din Orion, dar nu mai stralucitoare decat Sirius, care nu se vede pe aceasta harta.

Daca plecam de-a lungul constelatiei Orion in sus, ora 11, gasim steaua Capella, stralucitoare ca si Procyon, Capella este din consteltia Vizitiul (Auriga)

Odata cu trecerea orelor, Orion se ridica de la orizont precum limbile unui ac de ceasornic. Acum Procyon nu mai e jos in stanga. La aceasta ora cand scriu am generat alta harta. Ora se vede pe ea. Orion a trecut de meridianul locului si acum pare ca se culca spre orizontul vestic. Procyon e sus, dar acum se vede bine si Sirius din Cainele Mic, cea mai stralucitoare stea din emisfera boreala.Il descoperim usor: de la centura o luam in jos, prelungind centura imaginar.

Acum descoperim si constelatia Gemenii. Daca plecam din piciorul stang si trecem cu o linie imaginara prin umarul drept ajungem la o pereche de stele de stralucire apropiata stelelor din Orion. Ele sunt Castor si Polux, numele gemenilor mitologici.

Am incercat sa reprezint pe langa linii si ariile constelatiilor. Asta ajuta campul vizual sa se orienteze.

Sper ca explicatiile si imaginile sa fie usor de intuit si facil de reprezentat direct pe cer. Hartile sunt generate in Stellarium pe care vi-l puteti descarca si folosi gratuit de pe internet.

Extindere

Pe imaginea de mai jos am ilustrat printr-un cerc mai mare constelatiile descrise in mesajele anterioare. Acum, daca va uitati atenti la marginile hartii veti descoperi orizontul, deosebit de curbat, semn ca am luat o imagine a intregului cer boreal de la ora atasata pe imagine.

Aceasta ne face sa vedem toate constelatiile de la acea ora pe cer. Prin linii de ghidaj si arii de cuprindere, plecand de la constelatiile invatate anterior, le putem descoperi si pe celelalte: Ursa Mare, Ursa Mica (cu Steaua Polara), Leul, Casiopeea si Perseu.

DANMITRUT.RO

Evenimente astronomice vizibile si mai putin vizibile de la noi

> 12 mai 2011, ora 5.40 - Conjunctie tripla intre Mercur, Jupiter si Venus - dimineata

> 14 mai 2011, ora 20.00 - Soarele intra in Taurus (Taurul)

> 18 mai 2011, ora 9.51 - Mercur in conjunctie cu Venus - dimineata

> 21 mai 2011, ora 5.30 - Conjunctie tripa intre Marte, Mercur si Venus - dimineata

> 1 iunie 2011, ora 0.17 - Eclipsa partiala de Soare vizibila din Oceanul Arctic, nordul Americii de Nord, Groenlanda (m=0.601)

> 13 iunie 2011, ora 2.30 - Mercur in conjunctie superioara

> 15 iunie 2011, ora 23.13 - Eclipsa totala de Luna vizibila din Europa, Africa, Asia si Oceanul Indian (1h40m)

> 21 iunie 2011, ora 20.16 - Solstitiul de vara

> 22 iunie 2011, ora 4.00 - Soarele intra in Gemini (Gemenii)

> 1 iulie 2011, ora 11.39 - Eclipsa partiala de Soare vizibila din sudul Oceanului Indian (m=0.097)

> 4 iulie 2011, ora 22.15 - Pamantul la afeliu (dist.=152.1 mil km)

> 20 iulie 2011, ora 7.59 - Mercur la elongatie estica maxima

> 21 iulie 2011, ora 8.00 - Soarele intra in Cancer (Racul)

> 26 iulie 2011, ora 15.46 - Mercur in conjunctie cu steaua Regulus (α Leonis)

> 28 iulie 2011, ora 16.47 - Maximul curentului de meteori δ Aquaride (ZHR=16)

informatii preluate de pe www.astro-info.ro

Cu chelie, fără chelie