PLECATDEACASA



SCRIU DESPRE CEEA CE VĂD!

ȘI...NU UITA SĂ DAI LIKE!

101 FRUMUSEȚI ASCUNSE ALE ROMÂNIEI!

luni, 3 noiembrie 2008

Durău-aşa şi aşa

aspect insorit cu copii lipiti de gard in fundal

aspect innegurat cu constructie neterminata in fundal si cu doi maidanezi in prim plan (adica ciini nu eu)

domnul profesor cam obosit, de ..... vremea asta indemna la somn

o poza, de fapt o jumatate de poza facuta de un prieten ,, profesionist", la biserica din statiune
cum care statiune?, aceea despre care am scris mai jos

doamna vesela, la gratarel

si bineinteles, piesa de rezistenta, adica JE la gratar

Nu mi-a placut niciodata Duraul, dar am ajuns acolo cu elevii la Hotel Bistrita (acceptabil, sala mare, camere curate), apoi mai jos de Durau, la Pensiunea Ioana am petrecut pe cinste cu prietenii intr-o seara de februarie cu gratar, tuica si vin fiert la minus 10 grade.
Altadata am fost la Pensiunea Lebada si m-am simtit relativ bine unde am facut gratar in curte, la aer curat. Totusi ce nu mi-a placut ?
Atmosfera de sat uitat de lume intre munti, peisajul dezolant cu versanti despaduriti (singurul ramas impadurit este Ceahlaul), case in paragina si case de vacanta in constructie, magazinul satesc cu aerul unui vestigiu comunist, tarabele cu nimicuri scumpe, drumul din statiune plin de gropi si de pietre de la ultima revarsare a piraielor din zona, hotelul parasit si bintuit de la buza padurii, pensiunile putine si mici cu asa zise restaurante scumpe, mucegaite, cu chelneri pusi pe harta si pe ciupit fraieri (cel putin doua faze am trait acolo) gropile lasate pe dealuri de catre alunecarile de teren, pensiunea Vânatorul care intre timp a ars, drumul prea lung pina acolo si multe altele.
Mănăstirea si Mitropolia Moldovei au revendicat tot, dar absolut tot ce se putea de la terenuri si cladiri pina la munti, pietre si paduri si ape, plus hotelul numit astazi ,,Pelerinul ", cit de rau le merge se vede dupa ultima biserica construita in incinta minastirii.
Nu vreau sa fiu rau si sa vorbesc aiurea pentru ca in definitiv nu iau numele Domnului in desert, dar mi se pare ca pe undeva se exagereaza si se urmareste ca lucrurile sa ramina asa cum sunt, adica PARAGINA, pentru ca cei care stapinesc acum zona sa o poata exploata in voie.
De bine- privelistea asupra Ceahlaului (munte simbol pentru Moldova inca de pe vremea lui Dimitrie Cantemir, alt.max. 1911 sau 1907 m, virful Toaca si Ocolasul Mare, alcatuit din conglomerate si calcare, ce genereaza un relief ciudat cu stinci erodate de vint gen Panaghia sau Dochia ori Cascada Duruitoarea de pe traseul spre virf) asta daca nu prindeti ceata si muntele acoperit pina la poale de aceasta.
Un serviciu de salvamont cit de cit pus la punct, bine dotat si cu harti complete ale zonei Ceahlau- Izvorul Muntelui.
Pirtia de sanie si schi destul de buna pentru neinitiati si pentru cei ce n-au ajuns in Alpii Austriei, cum suntem si noi (desi trebuie sa treci prin terenul minastirii ca sa ajungi la pirtie, daca se enerveaza calugarii pe păginii astia care striga ca nebunii si inchid poarta?).
Cel mai bine se manânca cred la Bradul si la Bistrita, cele doua hoteluri unde s-a investit cite ceva in modernizare.
Trist dar asta este Romania turistica. Mergeti si vedeti daca mai aveti chef.

5 comentarii:

diana spunea...

Trebuie sa recunosc ca am pierdut firul "intamplarilor" dumneavoastra si chiar ca imi pare rau.Am observat ca ati scris mai multe lucruri interesante, dar m-am rezumat la acest nivel:"Duraul".Este o statiune inca in schimbare...chiar schimbare radicala...Din ce mi-au povestit parintii sau alte persoane mature, am inteles ca "a fost odata ca niciodata o statiune minunata:cu oameni multi si pasarele si hotelele pline ca n-aveai loc in ele; se facea, ca fie iarna fie vara, nu era ca prima oara...de fiecare data era ceva nou si era frumooooooooooooos;...Uimita de cele auzite mi-am permis sa continui povestea:"In prezent, bate vantul frunzele, si loc e-n toate pensiunile...Merg o data-n an regulat...si de fiecare data spun"ce pacat!" Asa se incheie aceasta poveste far' de printi sau de printese, doar cu un regret in vremurile rele...care nu stiu daca se mai vede de falnicele vile" THE END!!!

Diana Agop

calatorul spunea...

Frumos spus Diana si bine scris .Numele de Durau , este poate sinonim in amintirea unora cu distractia si tineretea, azi insa aceasta statiune incearca sa supravietuiasca , cu greu .Te pup . Dirigu'

Anonim spunea...

Domn' Profesor!!!

Dar sa stiti ca depinde si unde ati fost....pentru ca sa stiti ca o parte din Durau este foarte frumosa...de ex...nasii mei au o vila chiar langa partia de ski..se cheama Albastrica..si sa stiti ca este foarte frumos peisajul acolo...eu am fost in vara asta cred ca de 10 ori si as mai merge in continuuare pentru ca mie mi-a placut foarte mult...sa stiti ....totul depinde unde te duci:)

Mie personal imi place la Durau pentru ca mereu am stiut unde sa ma cazez..iar de fiecare data( va dati deja seama)am stat la nasi...nasii mei au vila la baza muntelui..si cum pleci de la vila...mergeti putini si dati de padure:P..sa stiti ca mie mi se pare un loc foarte frumos,linistit si pe mine ma calmeaza:)

Cu drag,
Betty

calatorul spunea...

Ochiul critic al unui adult umblat nu poate sa nu observe ca aceasta staiune cu un potential urias , nu arata pe masura pretentiilor . Esti de acord Betty?
Tu esti implicata sentimental . Asta nu insemna ca sa stai la marginea padurii nu este un lucru frumos , dar astept mai mult de la cei care administreaza statiunea .Te pup. Dirigu'

Andreea Vaas spunea...

cat de tari sunt casutele alea mici:)

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...