Prin secolul al XVII lea când zona portului Brăila și regiunea înconjurătoare se numea RAIA, şi era sub stăpânire turcească, ca şi Giurgiu, domnitorul Matei Basarab decide ca pe vechiul amplasament al unui schit de lemn să construiască o biserică fortificată.
Obisnuiţi să vedem cetăţi sau biserici fortificate pe înălţimile transilvane, rămânem surprinşi să vedem o bisericuţă şi vreo două ziduri de piatră undeva în mijlocul unei câmpii joase cu altitudini de până la 10 metri.
Domnitorul a dorit însă să observe mişcarile turcilor din raia, construind o mânăstire de călugări, pe la 1640, la câţiva kilometri de lunca joasă a Siretului. Aşadar, această mânăstire avea un rol militaro-strategic, fiind un avanpost al valahilor lângă zona ocupată de turci.
Rămasă din 1917 în ruine, mânăstirea ce se iţeşte timid dintre canalele şi zăvoaiele mlăştinoase ale Câmpiei Brăilei, este readusă la viaţă în 1991, când este sfinţită cu harmul ,,Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul".
Se poate vizita oricând, fiind amplasată la şase kilometri depărtare de drumul ce leagă Brăila de Focşani, mai ales că de curând ruinele bisericii vechi au început să fie reclădite, prin grija Bisericii Ortodoxe Române.
Un comentariu:
e prima data cand aud de aceasta manastire. Sigur va fi interesant de vizitat si de aflat istoria care sta in spatele ei.
Trimiteți un comentariu