Se afișează postările cu eticheta cum se maninca. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cum se maninca. Afișați toate postările

vineri, 11 februarie 2011

Hotel Aluniş- Sovata, trei în unul

A fost prima dată când am petrecut Sărbătoarea Crăciunului, departe de casă. Prilejul a fost dat de oferta destul de generoasă a acestui hotel din Sovata, unde mai fusesem să luam masa cu ceva ani în urmă, aşa că ştiam la ce să ne aşteptam. În plus, au realizat o investiţie extrem de utilă şi anume un centru SPA, legat de hotel, cu dotări deosebite.


Hotelul

Face parte dintr-un complex de cazare mai mare ce include si câteva vile, fiind singurul hotel care a ,,suferit" modernizări.
Intrarea în hotel este, însă, umbrită de recepţia şi barul care te duc puţin cu gândul către altă lume turistică, aceea a poporului muncitor care vine la tratament ca să împlinească dorinţa iubitului conducător. Aerul de lambriu expirat nu iese, indiferent cât de mult îl lăcuieşti, comunismul să trăiască.
Recepţionerele sunt amabile şi asteaptă cu eleganţă să deschizi gura, pentru a-ţi răspunde, după caz, în maghiară sau în româna, sau în engleză, de ce nu?
Camerele de la etajele superioare sunt modernizate cu mobila albă, cu acces cu cartela, cu tot ceea ce presupune cazarea la trei stele, asta deşi hotelul este clasificat la două.


Restaurantul

Elegant şi curat, cu locuri pentru fumători şi nefumători, cu un personal amabil, cu formaţie muzicală, care creează o ambianţă plăcută.
La mâncare sunt însă, un dezastru!
Nu că nu ar fi suficientă, dar nu prea are gust, început şi sfârşit, nici fripturile sau Cordon Bleu-ul, şi nici supele sau ciorbele.
Ştiam asta din comentariile citite înainte. Nu cred că nu-şi pot permite un bucătar cu experienţă-pentru că altfel nu-mi explic -, mai ales ca în zona secuiască se mănâncă bine, iar oameni au drag de mâncare, vezi Pensiunea Korona din Borsec.
Păcat, se poate mai mult.


SPA-ul

O construcţie modernă cu trei etaje care se vede şi din zona lacului Ursu, şi care domină arhitectural partea de sus a staţiunii.
Dispune de piscină, băi cu apă sărată şi termală, jacuzzi, masaj, solar si fitness. În preţul biletului puteţi avea acces gratuit la piscină şi la băile termale, dar celelalte servicii le plătiţi.
Un bar situat langa piscina si doua angajate de la receptia SPA-ului, indica buna organizare din acset departament.
O investiţie excelentă care ridică rangul hotelului şi atrage turişti, chiar daca unii dintre ei se comportă execrabil, ca nişte terorişti din genul pitecantropus.

Se pare că marketingul functionează pe principiul, avem de oferit cazare bună, relaxare multă şi mâncare proastă.

duminică, 23 ianuarie 2011

Sărbătorile tradiţionale, nedeile şi târgurile din România

Am muncit foarte mult la această listă, cu ajutorul unui ghid/index al localităţilor turistice, scris de Victoriţa Novac şi Leon Magdan, Ed. Alpha&Omega Travel, Bucuresti, 2006, al unor reviste de specialitate și cu informații din almanahurile turistice comuniste.
Asta ca să vă planificaţi din timp călătoriile! 

,,E probabil că nedeile sunt de origine tare veche. Nedeia e mai luată în seamă decât Crăciunul, Paștile sau Rusaliile... Nedeia e mai mult decât Anul Nou. Nime din popor nu numără anii de la Anul Nou, ci de la nedeie, nime nu dorește nimic mai cu foc ca sosirea nedeiei"
                                                                                                            Ion Pop Reteganul

SĂRBĂTORI ANUALE

  1. Amara( jud.Ialomiţa)- festivalul de muzică uşoară Trofeul Amara;
  2. Băilesti( jud. Dolj)- festivalul umorului ,,Amza Pelea";
  3. Beiuş( jud.Bihor)- târg săptămânal joia cu ritualul vinderii cailor, unic în ţară;
  4. Bistriţa- festivalul folcloric Nunta Zamfirei;
  5. Braşov- parada portului popular;
  6. Caransebeş( jud. Caraş Severin)- festivalul de muzica populară Luţă Ioviţă;
  7. Costineşti( jud. Constanţa)- Salonul naţional de grafică satirică pentru tineri;
  8. Horia( jud. Tulcea)- târg anual;
  9. Jina( jud. Sibiu)- festivalul folcloric Sus, pe muntele din Jina;
  10. Lopătari( jud. Buzău)- manifestarea folclorică Festivalul Slănicului;
  11. Lungeşti( jud. Vâlcea)- sărbătoarea folclorică Ziua olarului;
  12. Macea (jud. Arad)- festivalul naţional de umor;
  13. Moreni( jud. Dâmboviţa)- târg anual tradiţional;
  14. Oradea- Festivalul dansului popular, cu parada portului tradiţional;
  15. Pătulele ( jud. Mehedinţi)- festivalul fluieraşilor din Oltenia;
  16. Piatra Neamţ- festival folcloric de măşti, datini şi obiceiuri /festival internaţional de teatru;
  17. Sat Crăciunei, com. Radomireşti( jud. Olt)- manifestarea folclorică Sărbătoarea Bujorului;
  18. Reşiţa- sărbătoarea populară Cântecul Bârzavei;
  19. Sacu (jud. Caraş- Severin)- Festivalul naţional al corurilor de copii;
  20. Sfântu Gheorghe( jud. Covasna)- Festivalul gastronomic Parada Cârnaților, organizat de către Asociația Întreprinzătorilor, participă 60-80 de echipe formate din 3-5 concurenți, din țară și străinătate
  21. Sibiu- festivalul internaţional de jazz, târgul creatorilor populari, expoziţie internaţională de artă fotografică;
  22. Şugag( jud.Alba)- festivalul Comorile Albei- serbare folclorică păstorească;
  23. Târgovişte- festivalul de romanţe Crizantema de Aur;
  24. Timişoara- festival de folclor şi festivalul dramaturgiei româneşti;
  25. Tulcea- Festivalul internaţional al folclorului din ţările dunărene( în anii cu soţ) şi Festivalul internaţional al folclorului din ţările latine( în anii fără soţ);
  26. Valea Vinului (jud. Satu Mare)- festival folcloric codrenesc;
  27. Runcu (jud. Gorj)- nedeie anuală;
IANUARIE
  1. Ghimeş-Făget( jud. Bacău)- târg anual pe 20-21 ianuarie;
  2. Ilia ( jud. Hunedoara)- nedeie anuală pe 7 ianuarie;
  3. Ineu( jud. Arad)- nedeie anuală pe 10 ianuarie;
  4. Livada( jud. Satu Mare)- târg anual pe 14 ianuarie şi pe 11 februarie;
  5. Săvârşin( jud. Arad)- nedei anuale pe 30 ianuarie si pe 27 noiembrie;
  6. Şeica Mare( jud. Sibiu)- târg anual pe 15 ianuarie;

FEBRUARIE
  1. Acăţari( jud. Mures)- festival folcloric, 20-24 februarie;
  2. Balvanyos( jud. Covasna)- Festivalul Pomana Porcului, cel mai mare eveniment gastronomic din țară, la mijlocul lui februarie; porci de 100 kg sunt sacrificați  tradițional, iar din carne se prepară specialități și mâncăruri gătite specifice zonei din care provin concurenții
  3. Băişoara( jud.Cluj)- nedeie anuală pe 22 februarie;
  4. Ditrău( jud. Harghita)- manifestare folclorică pe 1-3 februarie;
  5. Jamu Mare (jud. Timiş)- manifestare folclorică, pe 15 februarie;
  6. Josenii Bărgăului( jud. Bistriţa-Năsăud)- manifestare folclorică Alaiul munţilor, cu obiceiuri de nuntă;
  7. Miercurea Nirajului( jud. Mureş) - manifestare folclorică între 20-24 februarie;
  8. Pâncota (jud. Arad)- nedeie anuală pe 1 februarie;
  9. Rimetea (jud.Alba)- nedeie anuală pe 22 februarie;
  10. Tiha Bârgăului( jud. Bistriţa-Năsăud)- manifestarea folclorică Alaiul munţilor de la Bârgău;
  11. Râmnicu Vâlcea- Zilele culturii populare vâlcene, 25-februarie- 15 martie,
PRIMĂVARA
  1. Avrig( jud.Sibiu)- sărbătoarea populară Florile Oltului;
  2. Brăneşti (jud. Ilfov)- Sărbătoarea Lăzărelul, sărbătoare închinată cultului câmpului, Soarelui și fertilităţii;
  3. Comana( jud. Braşov)- Sărbătoarea plugarului;
  4. Ciocănești( jud. Suceava)- Festivalul Ouălor Încondeiate, în fiecare an, înainte de postul Paștelui;
  5. Dăbuleni( jud. Dolj)- bâlci anual de primăvară;
  6. Măgura (jud. Bacău)- festivalul folcloric Sărbătoarea salcâmului;
  7. Băile Jigodin, oraş Miercurea Ciuc( jud. Harghita)- festivalul folcloric Primăvara harghitană;
  8. Ocna Şugatag( jud. Maramureş)- manifestarea folclorică Tânjaua;
  9. Reşiţa- sărbătoarea populară Alaiul primăverii;
  10. Ruşeţu (jud.Buzău)- manifestarea folclorică Sărbătoarea Salcâmului;
  11. Transilvania- Fărșangul- sarbătoare de ,, îngropare,, a iernii, cu câteva zile înainte de începerea Postului Mare; se sărbătorește îm majoritatea localităților de peste Carpați; oameni mascați care cântă și dansează, iar la final se dă foc unor păpuși ce simbolizează păcatele omenești, spiritele rele și iarna;
MARTIE
  1. Baia de Criş( jud. Hunedoara)- târg anual pe 19 martie;
  2. Băile Felix ( jud. Bihor)- Festivalul cântecului și dansului țigănesc;
  3. Domneşti( jud. Argeş)- târgul de primăvară pe 24-25 martie;
  4. Ilia (jud. Hunedoara)- nedeie anuală pe 25 martie;
  5. Măgireşti ( jud. Bacău)- Mătăhalile- spectacol de pantomimă ce cetele de mascaţi;
  6. Părău (jud. Braşov)- târg anual pe 2-3 martie;
  7. Piteşti- manifestarea folclorică Festivalul primăverii;
  8. Tismana( jud. Gorj)- Târgul de ceramică şi seminţe, pe 25 martie;
  9. Runcu (jud. Gorj)- Sărbătoarea colinelor, a costumelor populare si tradițiilor, legata de viticultura si pomicultura.
APRILIE
  1. Pietrari( jud. Vâlcea)- manifestarea folclorică Hora costumelor, de Sf. Florii;
  2. Bârsa( jud. Arad)- sărbătoarea folclorică ,,Drustele,, sau Druscelele, în prima duminică din aprilie;
  3. Beiuş (jud. Bihor)- ,,Lioara, Lioara,, datini şi obiceiuri de primavară şi Paşti din Beiuş, Rieni si Vaşcău, 28 aprilie -4 mai;
  4. Belint(jud.Timis)- manifestare folclorică;
  5. Brad( jud.Hunedoara)- Festivalul concurs ,, Comori folclorice" pentru tarafuri şi grupuri instrumentale tradiţionale, 4-6 aprilie;
  6. Hodac( jud. Mureş)- obiceiul popular Udatul fetelor-Scăldatul nevestelor;
  7. Moreni ( jud. Dâmbovita)- Târg tradiţional de Sfântu Gheorghe;
  8. Muşăteşti( jud. Argeş)- bâlciuri anuale pe 23 aprilie, 21 mai, 14 octombire, 6 decembrie;
  9. Pietrari (jud. Vâlcea)- festivalul portului popular Hora costumelor;
  10. Sălciua( jud. Alba)- târguri anuale pe 4 aprilie şi 20 octombrie;
  11. Topliţa (jud. Harghita)- sărbătoarea suirii oilor la munte numită Sâmbra oilor;
  12. Turnu Ruieni( jud. Caraş-Severin)- obiceiuri tradiţionale ca, măsuratul laptelui şi urcatul oilor la munte, în jurul datei de 23 aprilie;


MAI
  1. Alexandria( jud.Teleorman)- bâlci anual în mai;
  2. Bala( jud.  Mehedinţi)- nedeia Serbarea liliacului;
  3. Bogdan Vodă( jud. Maramureş)- sărbătoarea ciobanească Ruptul sterpelor;
  4. Braşov- Alaiul junilor din Şcheii Braşovului, pe 1 mai;
  5. Bucureşti- la Muzeul Satului, târg anual de artizanat cu meşteri populari în sculptura lemnului, încondeiatul ouălor şi meştesugul sticlei;
  6. Buneşti( jud. Vâlcea)- Sărbătoarea căpşunului;
  7. Caraşova( jud. Caraş Severin)- Sărbătoarea liliacului;
  8. Sat Huta-Certeze, com. Cetreze( jud. Satu Mare)- serbarea populară Sâmbra oilor, în prima duminică din mai;
  9. Corbi( jud. Argeş) - sărbători cu prilejul plecării/urcării oilor la munte;
  10. Eftimie Murgu( jud. Caraş- Severin)- Sărbătoarea liliacului;
  11. Fundeni( jud. Galaţi)- Sărbătoarea salcâmului, în prima duminică din mai;
  12. Giuleşti (jud. Maramureş)- târg anual la începutul lunii mai;
  13. Govora( jud. Vâlcea)- Sărbătoarea căpșunului.
  14. Gura Teghii( jud. Buzău)- festivalul folcloric Pe urme de baladă;
  15. Gurghiu (jud. Mureş) - manifestările folclorice Târgul primăverii-Târgul fetelor şi Scăldatul nevestelor, în prima duminică din mai;
  16. Hoteni( jud. Maramureş)- festivalul folcloric Tânjaua de pe Mara, marchează sărbătoarea însămânţatului;
  17. Mogoş( jud. Alba) - festivalul folcloric Chemarea narciselor;
  18. Novaci( jud. Gorj)- manifestarea folclorică Urcatul oilor la munte şi sărbătoarea populară Ziua oierilor, între 11-17 mai;
  19. Oraviţa( Jud. Caraş- Severin)- Sărbătoarea liliacului;
  20. Piteşti- expoziţia Simfonia lalelelor şi Târgul Moşilor până în iunie;
  21. Ponoarele( jud. Mehedinţi)- Sărbătoarea liliacului în prima duminică din mai. Despre sărbătoare AICI;
  22. Reșița( jud. Caraș-Severin)- Alaiul primăverii- festival folcloric al obiceiurilor de primăvară;
  23. Românaşi( jud. Sălaj)- manifestarea folclorică Maialişul şi manifestarea folclorică în ultima duminică din mai, Fântâna lui Simion Bărnuţiu;
  24. Rugineşti( jud. Vrancea)- Sărbătoarea Salcâmului;
  25. Sântana (jud. Arad)- manifestarea folclorică Sărbătoarea Iorgovanului, în ultima duminică din mai( iorgovan= liliac);
  26. Sânzieni( jud. Covasna)- Festivalul Perkö, al ansamblurilor de dansuri populare de copii și tineret, în prima sâmbătă din lună;
  27. Schela( jud. Gorj)- sărbătoarea populară de pe Câmpia Soarelui;
  28. Strâmtura (jud. Maramureş)- manifestarea folclorică Ruptul sterpelor, cu plecarea oilor la munte;
  29. Strehaia (jud. Mehedinţi)- Sărbătoarea teiului;
  30. Şugag( jud. Alba)- manifestarea Zi-i bade cu fluiera;
  31. Târgu Căpuş( jud. Maramureş)- concursul de interpretare a horii lungi,, Horea în grumaz", 11 mai;
  32. Topoloveni( jud. Argeş)- Târgul Ispasului;
  33. Turnu Ruieni(jud. Caraş-Severin)- manifestarea folclorică Sărbătoarea narciselor;
  34. Vorona (jud. Botoşani)- ,,Moştenite din bătrâni" festival al cântecului şi dansului popular pentru elevi;
  35. Vadu Crisului(jud. Bihor) - ,,Sărbătoarea Crişului,, cu coruri și formaţii de dansatori din comunele învecinate;
  36. Vlădești ( jud. Vâlcea)- Mâini de aur, concursul tinerilor meșteri populari.

VARA
  1. Costineşti( jud. Constanţa)- Serbările mării;
  2. Beliș( jud. Cluj)- sărbătoarea populară moțească Dor de Horea, în Poiana Horii, de lângă satul Fericet( satul natal al lui Horea)
  3. Drobeta Turnu Severin- Festivalul cântecului, dansului şi portului mehedinţean;
  4. Grădiştea (jud. Vâlcea)- bâlciuri anuale de vară, primavară şi toamnă;
  5. Horezu( jud. Vâlcea)- târgul ceramicii populare Cocoşul de Hurezi;
  6. Mangalia ( jud. Constanţa)- festivalul Callatis, târgul estival de carte şi festivalul internaţional Zile şi nopţi de literatură;
  7. Sângeorz Băi( jud. Bistriţa-Năsăud)- tabără anuală internaţională de sculptură în lemn;
  8. Sighişoara (jud. Mureş)- Festivalul Artelor Medievale;
  9. Suceava- serbări medievale în Parcul Arinilor;
  10. Sat Draguş, com. Viştea (jud. Braşov)- Festivalul folclorului şi artei populare
  11. Sibiel (jud. Sibiu) - Sărbătoarea Leușteanului, la 40 de zile de la Paște.
IUNIE
  1. Arad- Sânzienele. Sărbătoare tradiţională şi târg al meşterilor populari;
  2. Alexandria( jud.Teleorman)- Festivalul cântecului, dansului şi portului popular teleormănean;
  3. Sat Albeştii Pământeni, com. Albeştii de Argeş( jud.Argeş)- sărbătoarea căpşunilor;
  4. Balş ( jud. Olt)- Festivalul etnofolcloric ,,Pomul vieţii";
  5. Balvanyos( jud.Covasna)- festivalul cântecului, jocului şi portului popular;
  6. Baia de Aramă( jud. Mehedinți)- Festivalul ,, Munte, munte brad frumos,,
  7. Băile Herculane( jud.Caraş-Severin)- festivalul Hercules, cu expozitii de artă, fotografii, festival de film;
  8. Băbeni( jud. Vâlcea)- Sărbătoarea rudarilor- Gurbanul.
  9. Băleni(jud.Dâmboviţa)- târg anual pe 24 iunie;
  10. Sat Cireşoaia, com. Braniştea( jud.Bistriţa Năsăud)- serbarea câmpenească Culesul Cireşelor;
  11. Brateiu( jud. Sibiu)- manifestare folclorică;
  12. Botoşani- Festivalul judeţean al fanfarelor, 28-29 iunie;
  13. Bucureşti- Zilele internaţionale ale Francofoniei;
  14. Coşeşti( jud. Argeş)- bâlciul anual de vară, pe 29 iunie;
  15. Conţeşti (jud. Teleorman)- ,,Rusaliile" si ,,Căluşul", manifestare etnofolclorică de început de vară;
  16. Cluj Napoca- Festivalul internaţional de film Transilvania(TIFF);
  17. Cristur, Caila, Căianu Mic( jud. Bistrița Năsăud)- Înstruțatul boului, sărbătoare de Rusalii specifică zonei care cuprinde și satele Figa și Taure;
  18. Sat Şirnea, com. Fundata ( jud. Braşov)- manifestarea folclorică Măsurătoarea laptelui, între 29 iunie si 5 iulie;
  19. Gheorgheni( jud. Harghita)- festival folcloric;
  20. Hida (jud. Sălaj) - Sărbătoarea narciselor, în duminica dintre 1-15 iunie;
  21. Hodac ( jud. Mureş)- serbarea populară ,, Răscumpăratul nevestelor", pe 10 iunie;
  22. Lungești( jud. Vâlcea)- Ziua olarului.
  23. Marca (jud. Sălaj)- nedeie anuală, în prima duminică din iunie;
  24. Năruja ( jud. Vrancea)- manifestări folclorice;
  25. Padeş (jud. Gorj)- serbare populară;
  26. Răstolița(jud. Mureș)- Festivalul Văii Mureșului, pe platoul La Alei, la satul alegoric;
  27. Sălătrucu( jud. Argeş)- sărbătoarea populară Nedeia Topologului;
  28. Silvaş( jud. Hunedoara)- sărbătoarea tradiţională ,,Încununarea boilor", în penultima duminică;
  29. Sibiu- Festivalul internaţional de teatru;
  30. Slatina- în iunie-august festivalul folcloric Căluşul;
  31. Tiha Bârgăului (jud. Bistriţa-Năsăud) - manifestări folclorice la umbra molidului candelabru-numit Regele pădurii;
  32. Timișoara- Sărbătoarea saltimbancilor  și Timișoara Muzicală, festival internațional de muzică;
  33. Tomșani( jud. Vâlcea)- Fagurele de aur, sărbătoarea apicultorilor, a doua săptămână din luna iunie;
  34. Turia( jud. Covasna)- Festivalul Bulzului și al Gătitului, se pregătește un bulz uriaș de 50 de metri, iar în mod excepțional pentru Cartea Recordurilor, unul de 150 de metri, în 2008; 
  35. Vadu Crișului( jud. Bihor)- Târgul de la Vama Sării- serbare câmpenească;
  36. Vaideeni (jud. Vâlcea)- festivalul folcloric al păstorilor Învârtita Dorului, pe 19 iunie;
  37. Sat Avram Iancu, com. Vârfurile( jud. Arad)- manifestarea folclorică Nedeia de la Tăcăşele;
  38. Zărneşti (jud. Braşov)- sărbătoarea folclorică Floarea de colţ;
IULIE
  1. Avram Iancu( jud. Alba)- Târgul de fete de pe muntele Găina;
  2. Băile Herculane( jud. Caraș Severin)- festivalul internațional de folclor Hercules;
  3. Brâncoveneşti( jud. Mureş)- manifestarea folclorică Târgul cireşelor, în prima duminică din iulie;
  4. Baisa, com. Mihai Eminescu (jud. Botoșani)- festival folcloric;
  5. Bărbătești( jud. Vâlcea)- Brâul de aur, șezătoare  și concurs de creație, pe 20 iulie, de Sf. Ilie.
  6. Câmpulung( jud. Argeş)- târg anual;
  7. Cernat(jud.Covasna)- festivalul folcloric de la Cetatea Ica;
  8. Chieşd ( jud. Sălaj)- nedeia La Gorunul lui Mihai Vitezul, în a doua duminică din iulie;
  9. Costineşti( jud. Constanţa)- Gala tinerilor actori;
  10. Covasna( jud. Covasna)- nedeia mocănească de la Valea Zânelor, cea mai apropiată duminică de Sf. Ilie;
  11. Sat Aurora, com. Cujmir ( jud. Mehedinţi)- târg anual pe 20 iulie;
  12. Drăgotești( jud. Gorj)- Cântecul văilor, festival de folclor.
  13. Drobeta Turnu Severin- Festivalul de instrumente populare străvechi;
  14. Domaşnea (jud. Caraş -Severin)- nedeie anuală în prima sâmbătă şi duminică a lunii;
  15. Fundata( jud. Braşov)- manifestarea folclorică Nedeia Munţilor, în ultima duminică din iulie;
  16. Gura Râului (jud.Sibiu)- Festivalul bujorului de munte;
  17. Iscroni (jud. Hunedoara) - ,,Sărbătoarea Tulipanului,, în a doua sau a treia duminică;
  18. Moeciu(jud. Braşov)- târgul de vară;
  19. Milişăuţi ( jud.Suceava)- nedeie anuală, 8-9 iulie;
  20. Sat Herina, com. Galaţii Bistritei (jud. Bistriţa-Năsăud)- pe Dealul Hagău serbarea câmpenească Festivalul fanfarelor;
  21. Oradea- târgul naţional al meşteşugarilor tradiţionali;
  22. Pietrari( jud. Vâlcea)- bâlci anual de vară, pe 20 iulie;
  23. Polovragi ( jud.Gorj)- nedeie anuală pe 20 iulie, care durează 4 zile, cu festival de folclor și târg de artizanat;
  24. Rădăuţi (jud.Suceava)- în iulie-august târgul de vase;
  25. Războieni( jud. Neamţ)- manifestarea folclorică Sărbătoarea de la Războieni, în ultima duminică din iulie;
  26. Râmnicu Vâlcea - festivalul folcloric Cântecele Oltului;
  27. Reci( jud. Covasna)- Întâlnirea fanfarelor( din ţară şi străinătate);
  28. Salcia( jud. Mehedinţi)- manifestarea folclorică Sărbătoarea grâului;
  29. Săcele (jud. Braşov)- în duminica apropiată lui 20 iulie, sărbătoarea Târgul feciorilor, cu cântece şi dansuri populare;
  30. Sighişoara (jud. Mureş)- Festivalul de artă medievală, la începutul lui iulie;
  31. Şviniţa( jud. Mehedinţi)- Maratonul cântecului şi dansului sârbesc, festival folcloric;
  32. Timișoara- Festivalul de meșteșuguri populare și artă naivă, la Muzeului satului bănățean  și festivalul folcloric internațional, Festivalul inimilor;
  33. Tinca (jud. Bihor)- serbare populară în prima duminică din iulie;
  34. Topliţa (jud. Harghita)- Festivalul Fanfarelor;
  35. Tulgheș(jud. Harghita)- Festivalul Munților Carpați, 26-27 iulie
  36. Perişani( jud. Vâlcea)- bâlci anual pe 20 iulie; 
  37. Putna( jud. Suceava)- Festivalul ,,Țara Fagilor în Moldova lui Ștefan cel Mare", 2 iulie;
  38. Vadu Izei( jud. Maramureş)- festivalul de muzică populară ,,Maramuzical";

AUGUST
  1. Arad-festivalul cântecului şi portului din Tara Zarandului;
  2. Albeştii de Muscel( jud.Arges)- bâlci pe 14-15 august;
  3. Baia de Fier( jud.Gorj)- sărbătoarea populară Ziua Minerului;
  4. Bala( jud.Olt)- Festivalul Rapsozilor;
  5. Borşa( jud.Maramureş)- manifestare folclorică Hora de la Prislop, în a doua duminică din august;
  6. Buciumi( jud. Sălaj)- festivalul folcloric Jocurile Agrijului;
  7. Bulz şi Huedin (jud. Bihor şi Cluj) - ,,Întâlnirea de pe Iada", în penultima sau ultima duminică;
  8. Bran ( jud. Brașov) - sărbătoarea ,,Zilele Branului,, si Târgul de Pantelimon, pe 9 august.
  9. Călimăneşti( jud. Vâlcea)- manifestarea folclorică Cântecele Oltului, cu formații venite din județele străbătute de acest râu;
  10. Ceahlău( jud. Neamţ)- Sărbătoarea Ceahlăului sau Sărbătoarea Muntelui, în a doua dumunică din august;
  11. Ciocănești( jud. Suceava)- Festivalul național al Păstrăvului, 15-18 august
  12. Sat Bistriţa, com. Costeşti( jud. Vâlcea)- târg anual pe 15 august;
  13. Costineşti( jud. Constanţa)- festivalul naţional de jazz;
  14. Covasna- Nedeie mocănească în Valea Zânelor și pe dealul unde se află Cetatea Zânelor; în cea mai apropiată duminică de Sf. Ilie, sărbătoare a ciobanilor români din Covasna și nu numai;
  15. Curtea de Argeş( jud. Argeş)- bâlci anual pe 14-15 august;
  16. Domneşti( jud. Argeş)- târg de vară pe 6 august;
  17. Godeanu( jud. Mehedinţi)- nedeie anuală;
  18. Izvoru Crişului (jud. Cluj)- manifestare folclorică, în ultima duminică din august;
  19. Moneasa( jud. Arad)- Festivalul cântecului, jocului și portului din Țara Zarandului;
  20. Pietroasa( jud. Bihor)- ,, Bulciugul de pe Valea Aleului", = nedeie, bâlci;
  21. Râmnicu Vâlcea- Târgul de artă populară;
  22. Reci( jud. Covasna)- festivalul de muzică uşoară Nufărul;
  23. Reșița- parada portului popular german;
  24. Sfântu Gheorghe (jud. Tulcea)- Festivalul de film Anonimul, din Delta Dunării cu proiecţii de filme în aer liber;
  25. Sibiu- Festivalul Internaţional de Muzică Populară;
  26. Strehaia( jud.Mehedinţi)- ,,La fântâna dorului", festival folcloric;
  27. Tismana (jud. Gorj)- Festivalul cântecului şi dansului gorjean si mare nedeie pe 14-15 august;
  28. Târgu Jiu- Festivalul Maria Lătărețu.
  29. Vadu Crişului (jud. Bihor)- manifestarea folclorică Târgul de la Vama Sării, în prima duminică din august;
  30. Sat Sâmbăta de Sus, com Voila (jud. Braşov)- festivalul naţional de muzică religioasă corală, pe 15 august;
  31. Zalău- festivalul internaţional al dansului femeiesc;
  32. Zărneşti( jud Braşov)- Festivalul folcloric ,,Floare de Colţ";
TOAMNA
  1. Arcani( jud. Gorj)- Festivalul Răciturilor,  sfârșitul lui octombrie;
  2. Baia Mare- festivalul Toamna băimăreană;
  3. Baia Sprie( jud. Maramureş)- sărbătoarea populară Carnavalul castanelor;
  4. Câmpeni( jud. Alba)- târg anual;
  5. Sat Şirnea, com. Fundata (jud. Braşov)- sărbătoarea populară Răvăşitul oilor;
  6. Şegarcea (jud. Dolj)- serbarea folclorică Culesul viilor şi Sărbătoarea Sfântului Trifon(patronul viilor);
SEPTEMBRIE
  1. Asuaju de Sus( jud.Maramureş)- festivalul cântecului, dansului si portului popular din zona Codrului cu ,,Târgul cepelor şi al fetelor";
  2. Baia de Criş( jud. Hunedoara)- festivalul de muzică si dansuri populare româneşti;
  3. Băile Herculane( jud. Caraș- Severin)- Târgul de turism balnear;
  4. Băbeni(jud.Vâlcea)- concursul folcloric păstoresc La izvorul fermecat;
  5. Bălăuşeri(jud.Mureş)- târg anual pe 12-13 septembrie;
  6. Bărbăteşti( jud.Vâlcea)- sărbătoarea populară Brâul de Aur, pe 8 septembrie;
  7. Berca( jud.Buzău)- Serbarea folclorică,, Pe plaiul Şoimului";
  8. Braniştea (jud. Galaţi)- Festivalul folcloric Fluieraşul Fermecat, 15 septembrie;
  9. Bolboşi (jud. Gorj)- Festivalul Lăutarilor Gorjeni, 14 septembrie;
  10. Bucureşti- Festivalul Muzical George Enescu, în anii impari, cu durata de 10 zile;
  11. Bulz( jud.Bihor)- serbare câmpenească;
  12. Călimăneşti( jud. Vâlcea)- târg anual;
  13. Cornăţelu( jud. Dămboviţa)- târg anual pe 8 septembrie;
  14. Dej (jud. Cluj)- Festivalul culturii si tradiţiilor de pe Valea Someşului ,,Samus";
  15. Glimboca (jud Caraş-Severin)- nedeie anuală pe 8 septembrie;
  16. Întorsura Buzăului( jud. Covasna)- Festivalul cântecului şi jocului;
  17. Leşu( jud. Bistriţa-Năsăud) - festivalul folcloric Rapsodia trişcarilor;
  18. Negreşti Oaş (jud. Satu Mare)- manifestare folclorică pe 1 septembrie;
  19. Oradea- Bienala internațională de fotografie, Premfoto;
  20. Podu Iloaiei( jud. Iaşi)- târg anual în ultima sâmbătă din septembrie;
  21. Râmnicu Vâlcea- bâlci anual pe 8 septembrie;
  22. Rupea(jud. Braşov)- Festivalul cetăţilor;
  23. Sibiu- Festivalul internaţonal de Jazz;
  24. Satu Mare- festivalul de poezie Frontiera Poesis;
  25. Slătioara ( jud. Vâlcea) - Festivalul filmului documentar etnologic ,, Eco-Etno- Folk- Film";
  26. Topoloveni (jud. Argeş)- sărbatoarea cântecului şi dansului popular;
  27. Ţăndărei( jud. Ialomiţa)- bâlci tradiţional pe 14 septembrie;
  28. Vaslui- festivalul de satiră şi umor Constantin Tănase;
  29. Băiţa, oraş Nucet( jud.Bihor)- nedeie anuală în ultima sâmbătă din septembrie; 
  30. Bran (jud. Brașov)-  sărbătoarea Răvășitul oilor, în ultima săptămână din lună, cu desemnarea celui mai bun crescător de animale.
OCTOMBRIE
  1. Avram Iancu( jud Bihor)- nedeie anuală pe 23 octombrie;
  2. Băleni( jud.Dâmboviţa) - târg anual pe 26 octombrie;
  3. Băuţar( jud.Caraş-Severin)- nedeie anuală pe 15 octombrie;
  4. Berca( jud. Buzău)- Festivalul Cârnaților de Pleșcoi, 6-7 octombrie
  5. Braşov- târg anual;
  6. Brăila- Festivalul Etniilor;
  7. Ciucea, sat Negreni( jud. Cluj)- târgul anual de toamnă, 7-9 octombrie;
  8. Curtea de Argeş( jud. Argeş)- bâlci anual de toamna pe 26-27 octombrie;
  9. Doiceşti( jud. Dâmboviţa)- târg anual pe 14 octombrie;
  10. Ioneşti( jud. Vâlcea)- sărbătoarea folclorică Toamna merelor- sărbătoarea pomicultorilor;
  11. Lăpuşnicel(jud. Caraş-Severin)- nedeie anuală, în prima duminică din octombrie;
  12. Moreni(jud. Dâmboviţa)-  Târgul de toamnă, Zilele Tomanei ;
  13. Târgovişte- Festivalul Naţional de Romanţe ,, Crizantema de Aur", 25-27 octombrie;
  14. Vinga (jud. Arad)- nedeie anuală pe 19 octombrie;
  15. Vidra ( jud. Vrancea) -târg anual pe 26 octombrie;
  16. Cislău ( jud. Buzău)-sărbatoare folclorică Legendele Cislăului, 4 octombrie;
NOIEMBRIE
  1. Alexandria( jud.Teleorman)- festivalul folcloric naţional;
  2. Bozovici( jud. Caraș-Severin)- Festivalul Văii Almăjului, festival folcloric județean;
  3. Coşeşti( jud. Argeş)- bâlciul anual de toamnă, pe 7-8 noiembrie;
  4. Călăraşi- Festivalul de muzică populară ,,La fântâna dorului", 14-17 noiembrie;
  5. Bran ( jud. Brașov)- Târgul de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, pe 8 noiembrie.
  6. Moldoviţa( jud. Suceava)- ,,Cântecele Obcinilor", concurs de tarafuri, 22 noiembrie;
  7. Niculiţel ( jud. Tulcea)- ,, Ziua Podgoreanului", festival de folclor cu ocazia recoltării strugurilor; 
  8. Tismana, sat Pocruia ( jud. Gorj)- Sărbătoarea Sfântului Andrei, pe 30 noiembrie;
  9. Zam( jud. Hunedoara)- nedeie anuală pe 30 noiembrie;
  10. Bereşti( jud. Galaţi)- Toamna Bereşteană, manifestare folclorică;
  11. Galaţi- Zilele oraşului, Sărbătoarea Sfântului Andrei şi Târgul meşterilor populari, 30 noiembrie;
IARNA
  1. Tulcea- Festivalul naţional al obiceiurilor de Crăciun, Anul Nou, Bobotează;
  2. Bacău- Parada colindătorilor din toată Moldova, 27-28 decembrie;
  3. Zam (jud. Hunedoara)- în timpul sărbătorilor de iarnă Festivalul dubaşilor;
DECEMBRIE
  1. Bălăuşeri(jud.Mureş)- târg anual pe 19 decembrie;
  2. Bărbăteşti( jud.Valcea)- festivalul rapsozilor populari Gh. Bobei;
  3. Braşov- festivalul internaţional al obiceiurilor de iarnă;
  4. Mălaia( jud. Vâlcea)- Flori dalbe- concurs al obiceiurilor de iarnă din Țara Loviștei;
  5. Sânnicolaul Mare (jud.Timiş)- manifestarea folclorică Sărbătoarea Chirvaiului, pe 14 decembrie;
  6. Sighetul Marmaţiei ( jud. Maramureş)- Festivalul Datinilor şi obiceiurilor de iarnă;
  7. Târgu Mureş - Festivalul de datini si obiceiuri de iarnă ,,Flori dalbe, flori de măr";
  8. Comăneşti ( jud. Bacău)- Festivalul datinilor şi obiceiurilor străvechi; 
  9. Săliște( jud Sibiu)- Întrunirea Junilor, pe 28 decembrie, cu toate cetele de juni din Marginimea Sibiului.

luni, 17 ianuarie 2011

Pensiunea Korona- ghiocelul din grădina Borsecului





Aşa este, cu un ghiocel nu se face primăvară, dar este un început bun şi promiţător, pentru că am speranţa că va răsări soarele şi pe strada turismului românesc.
Deşi am fost în multe pensiuni, puţine din ele mi-au oferit atâtea satisfacţii, cum mi s-a întâmplat aici în nordul judeţului Harghita.



În primul rând, gazdele extrem de primitoare, de politicoase şi de săritoare, doar omul sfinţeşte locul, nu-i aşa?
În al doilea rând cazarea, în camere mari şi spaţioase cu toate dotările şi la un preţ aproape de neimaginat pentru trei stele (90 lei!!!).
Şi în al treilea rând, minunile culinare de care sunt capabili aceşti oameni m-au impresionat. Nu rataţi supa de gulaş si gulaşul SECUIESC(în poză) sau ,,Preferata Regelui"- un fel de cordon bleu excelent ori o pizza bogată sau păstrăvul la grătar.

proprietarul a pus pe pereţii pensiunii fotografii vechi cu Borsecul de altădată

Pensiunea este situată pe strada Carpaţi, cea care urcă spre noile părtii de schi construite şi amenajate de Ministerul Turismului, şi date în folosinţă la jumatatea lui decembrie(2010) si despre care am mai scris aici.
Dispune de 10 camere mari cu privelişte spre pădurile de conifere ce înconjoară zona, de sală de fitness, de restaurant şi de terasă.



Detalii pe www.pensiuneakorona.ro si la telefon 0748914267

miercuri, 6 octombrie 2010

Pensiunea Corina &Cristi- ,,La Tanti Silvia"



Situată în comuna Albac, de pe valea Arieşului la mai puţin de 20 de kilometri de Câmpeni, această pensiune ascunde un secret. În spatele acestor două nume, se află o forţă uriaşă, un om cum rar mi-a fost dat să întâlnesc.

Este Tanti Silvia!



Această femeie ţine o pensiune de 30 de locuri, cu 11 camere, dar nici un moment nu te simţi ignorat. Ospitalitatea cu care te primeşte şi te serveşte nu este întrecută decât de aerul rustic, ce-mi aduce aminte de grădina bunicilor şi de livada de meri. Pensiunea are două foişoare în curtea largă, la doi paşi curge Arieşul iar în fundal nelipsitele căpiţe de fân şi târle înveselesc peisajul.



Bucuria simplă a acestei doamne, mâncarea excelentă, cu supe dulci ca în Apuseni, cu sărmăluţe şi şniţele şi cu nelipsita slănină cu brânză burduf şi cu ceapă, îţi dau sentimentul copleşitor al unui răsfăţ la ţară. Nu ştiu cum, dar îşi face timp să vorbească cu tine, îţi dă sfaturi şi te îndrumă către minunile Apusenilor, şi îmi amintesc despre Dâmbul lui Gâf din comuna Horia, despre care am aflat târziu, la plecare.



Una din cele mai primitoare gazde şi pensiuni la care am stat şi la un preţ mai mult decât rezonabil, o saptămână întreagă.

Mulţumim, Tanti Silvia!

joi, 15 aprilie 2010

Hotel Riviera din Sinaia, plus şi minus



Situat cam la stradă, cu iz de popas pentru camionagii, cu o priveliste interesantă(din pliant reiese că acesta este un vis, dominat de Crucea de pe Caraiman, care se afla în Buşteni??), acest hotel îţi rezervă totuşi surpize plăcute.



Aflat pe varianta ce ocoleşte Sinaia, în drum spre Bucureşti, îşi merită numele de rivieră sau de ,,margine", pentru că prin spatele lui curge linistită Prahova, dincolo de care se afla casa lui George Enescu şi cartierul Cumpătu. Cazarea se face separat de intrarea în restaurant într-o atmosferă glaciară, holul fiind prea mare ca sa fie încălzit, în schimb în camere este cald si bine, cu conditii de două stele la care se poate adauga chiar si un ,,+". Ce deranjează în faţă este zgomotul permanent făcut de traficul pe care îl stiti, iar în spate o pădurice de arini plus vreo câteva bălării din curte si vreo cincizeci de câini, strică cu totul cheful privitorului.


Mâncarea dă nota deosebită a hotelului, mai ales că este NON STOP, cu feluri traditionale(sarmale delicioase!) cu un vin al casei excelent, cu un mic dejun bunişor (cu variante la alegere) si cu ciorbe proaspete. Chelnerii au acea blazare caracteristică, de genul ,,multumeşte-mi că te bag în seamă", se miscă când mai repede când mai încet, iar unii nu reuşesc să-si steargă rictusul nici atunci când zâmbesc. Aici am observat un lucru interesant si anume ca multi turisti asa zişi de fiţe vin si mănâncă relativ ieftin, iar asta se vede după caii putere ai masinilor lor.
Aşa cum ziceam, plus şi minus.
Să nu-mi ziceţi că sunt două stele si nu trebuie să am pretenţii, pentru că nu m-am plâns de preţuri ci de servicii- şi asta parţial!

vineri, 5 martie 2010

Cârnaţii de Pleşcoi şi explicaţia gustului unic



Am discutat cu doamna doctor Simona Tănase despre gustul unic și deosebit al cârnaţilor de Pleşcoi. Din studiile făcute de dumneaei și din alte surse de informare iată o posibilă și valabilă explicație.

Zona satului Pleşcoi și a comunei Berca cuprinde un substrat geologic alcătuit din argile(de unde și numeroasele alunecări de teren), nisipuri, pietrisuri și sare, multă sare.
Ţăranii din zonă au avut tot timpul probleme in ceea ce privește cultivarea plantelor, din cauza cantităţii de săruri din solul și aşa sărăcit în substanţe minerale și organice.

Astfel, singura solutie de supravietuire în această zonă a fost, și din păcate nu prea mai este, creşterea oilor. Aceste animale sunt perfect adaptate climei și vegetatiei din zonă, mâncând iarba săracă și sărată de pe coclaurii Pâclelor și Bercăi.

Astfel, carnea lor capătă o anumită densitate și un anumit gust, datorită cantităților mai mari de sare îngurgitate, aerului curat și efortului fizic depus de capră sau de oaie ca să-şi obţină hrana.
Această carne fragedă împreună cu carnea de porc sau de vită și cu cimbru, ardeiul iute și usturoiul, fac din aceşti cârnati o unică experienţă papilaro-gastronomică.
Festivalul Cârnatilor de Pleşcoi are loc începând din 2008 la Casa Matei.

marți, 16 februarie 2010

Un week-end CA-n SAnul lui MATEI, Berca-Buzău





delicioşii Cârnaţi de Pleşcoi

Fasolea lu' Ciolanu

Acest week-end rămâne ca un reper a tot ceea ce înseamnă drumeţie, turism si ospitalitate românească.
Titlul nu este deplasat deloc, pentru ăa la acesta pensiune nu te poţi simţi decât ca în sânul lui Avram sau adaptând expresia ca-n sânul lui Matei.


Un concurs organizat de TVR INFO având ca premiu un sejur de trei zile la Casa Matei din Berca, a fost câstigat printre alţii si de mine, dupa ce am trimis o selecţie de poze din România Mea, acea Românie de suflet pe care încerc sa o promovez si pe blogul meu.



Au plăcut patroanei- Domnei Doctor Simona Tănase- si au fost alese din alte 89 de selectii, impresionând prin aerul de poveste adevarată în care elementul suflet are rolul cel mai important.
Când te întâlneşti cu o gazda atât de primitoare, cu principii ,,turistice" solide care pe deasupra mai este si din Bacău, atunci nu poti spune decât ca eşti un norocos.



Cele patru margarete ale pensiunii se traduc simplu în specialităţi culinare traditionale cum ar fi: Fasolea lu' Ciolanu, Vulcanii Noroiosi sau Closca cu Pui de Aur, în babic si cârnaţi de Pleşcoi, în camere spaţioase si elegante unde nu s-a facut economie la spaţiu sau la design, unde detaliile fac diferenţa si unde servirea este exemplară


Aş putea continua cu piscina, cu privelistea asupra Văii Buzăului, cu terenul de tenis/fotbal cu parcarea păzită, cu sala de conferinte, etc...
Ce este important ţine de felul în care întelegi sa tratezi clienţii, de ideile novatoare de marketing turistic, de implicarea în popularizarea zonei(aici am primit cele mai multe pliante de prezentare a unor obiective turistice-absolut neaşteptat) si nu în ultimul rând de bucuria de a(i) SERVI...pe alţii.

Ajungeţi aici prin Buzău, urmând drumul spre Siriu-Nehoiu-Braşov, dupa aproximativ 20 de kilometri si dupa ce treceţi podul peste râul Buzău vedeţi pensiunea pe dreapta sau mai multe pe siteul casa-matei.ro.Enjoy!

joi, 11 februarie 2010

Restaurant Pethö- Odorheiu Secuiesc- profesionalism




Situat undeva în zona centrala, pe stada ce dă în drumul national spre Sighişoara, acest restaurant se respectă si îşi respectă clientii.
Nu mai este de mult o surpriza faptul ca în Tinutul Secuiesc se mănânca foarte bine, dar parca aici ne-au fost întrecute toate aşteptarile.





Am mâncat aici niste ciorbe delicioase, asa cum ar spune un mucalit ,, ca în ultima mea zi de viaţă".
Fiind mai mulţi la masă, am ales să mâncam ciorbe diferite, de ciolan cu fasole, de gulaş si de burtă, iar asta a dus la un ospăţ... lichid, în toată regula.



Imi plac la nebunie restaurantele care îţi aduc ciorba în boluri mari, din care poti să mănânci cât doresti, pretul plătit fiind doar pentru o ciorba. Mi se pare suprema formă sau dovadă de respect pe care o poţi arata clientului tău.
Timpul scurt petrecut aici nu ne-a permis să ,, aprofundam" specialitatile de elită si anume Platoul Elisabeta- o forma a platoului secuiesc care este des întâlnit la restaurantele din zona- sau deserturile deosebite.
Servirea a fost la înalţimea aşteptărilor noastre si desi nu am socializat prea mult cu atmosfera sau chelnerii impresia generala este de profesionalism.

marți, 5 ianuarie 2010

Pensiunea Popas Turistic Bucovina- camere de lux şi mâncare bună


intrarea principală, cu terasele acoperite situate în trei trepte


viluţa în care am stat, izolată si liniştită

nu, nu este pedepsit, aşa exploreaza el spaţiul interior

camera simplă, bine dimensionată și cu aşternuturi de mătase

poale în brâu, absolut delicioase

ciorbiţă de burtă foarte bună, din păcate prea puţină!

muşchiuleţ de porc cu garnitură

Pensiunea acesta ne-a mai atras atentia și în trecut, dar n-am stat la ea pentru că am dorit să găsim ceva mai aproape de Mânăstirea Suceviţa.
Şi aşa aţi aflat unde este situată această pensiune de patru stele sau-mă rog-margarete, care se ridica la acest standard prin camerele deosebite situate în vile elegante cu etaj, dar care la nivelul servirii și al ambientului din restaurant mai are de lucrat până la patru stele.
Pe drumul dinpre Moldoviţa spre Suceviţa si Rădăuţi, aproape de intrarea în comuna, pe dreapta se află această mare pensiune, ce se lauda și cu vizita Printului Charles( într-o poză chiar la intrare).
Extinderea continuă a pensiunii(care apropo, are si o casuţă rustică bucovineană pentru cei ce vor să petreaca o seara si o noapte într-un decor ţărănesc) a facut ca restaurantul sau restaurantele, să nu se mai ridice la înăltimea stelelor, în schimb mâncarea este delicioasa, cu portii mari ( deh, ca în Bucovina!) cu grija pentru detaliu si cu preţuri pe măsura ...margaretelor.
P.S.
Bineînteles ca n-am primit nici un fel de factură, pentru că patronii erau prea ocupati si abia au avut timp sa ne ,,ofere" cheia de la cameră!

vineri, 18 decembrie 2009

Pensiunea Lions- Gura Humorului-Hmm!


intrarea in camere nu se face decit pe afara si nu prin restaurant!

intre pensiune si strada nu este mai mult de 1 metru!

semineul din restaurant cu tema ,,ziua recoltei"

Adica este bine, sau de bine!
Cu mici amendamente legate de aparenta raceala(ca sa nu-i spun greata) a fetelor( gemene) care servesc si fac si pe receptionerele.
Dar eu stiu de unde vine asta.
Pensiunea este la drum, la iesirea din oras spre Vama- Cimpulung Modovenesc, pe unde sute de camioane trec si unde se mai opresc sa se ,,destinda" soferii de camion asa ca apar singuri sau ,,insotiti" si chelneritele sunt cam blazate.
In rest, mincare bunicica, restaurantul cochetel, cu aspect semimedieval, cu un fel de crama la subsol, unde pot servi masa si grupuri mai mari.
Scarile cam abrupte si citeva mici kitsch-uri atirnate ici si colo.
In camere este curatel, dar geamurile sau usa la balcon nu se deschid( n-au avut nici macar intentia sa ne dea o camera spre oras si nu spre strada- nu ca n-am fi intrebat, dar fugeam repede dupa o lamaie!?).
Mirosul de tigara persista in cergile camerei dar in schimb este cald si bine amenajat spatiul, chiar cu gust.
Patronul este un tip dragut care tocmai instaleaza un acvariu in salonul de jos.
Se agita sa fie bine si nu duce cred lipsa de clienti.
Dar o mai mare grija pentru clientii turisti n-ar strica. Pentru ca ei pot reveni sau nu!

duminică, 6 septembrie 2009

Pensiunea Perla Călimaniului - sălbăticie şi căldură sufletească


aici faceți ,,obligatoriu" la dreapta

pensiunea, construită lângă casa lui nea Traian, cu o mică terasă în față


pe holurile pensiunii întâlnești un adevărat muzeu cinegetic


camere rustice cu pereți din lambriu de lemn, iar ușa dă într-un balconaș de unde priveliștea este superbă

pârâul ce trece prin fața pensiunii

flori de colţ în grădina doamnei Rodica


gălbiori culeși de noi din pădure

În Gura Haitii (Şaru Dornei) ajungeți din Vatra Dornei, ținând indicatorul cu Parcul Național Călimani și după o jumătate de oră ajungeți la capătul satului, unde vă întâmpină un peisaj sălbatic, cu fânete și păşuni întinse pe versanții munților și păduri de molid nesfârșite ce îmbracă gura craterului celui mai mare vulcan din România.
Aici se află pensiunea ,,Perla Călimaniului" a lui nea Traian și a doamnei Rodica, doi oameni BUNI, doi oameni ai muntelui pe cât de căliți de vreme și de vremuri pe atât de calzi și de primitori.
Au construit o pensiune drăguță și cochetă chiar pe malul pârâului Haita, cu camere mici și rustice și cu locuri de campare pe dealul ce urcă spre puținele case împrăștiate printre stogurile de fân.
Dacă ești om de-al casei( adică nu vii acolo ca să ai de unde pleca) și dacă doamna are timp, poți să te bucuri de un păstrăv minunat cu cartofi natur și mămăligă fierbinte, de un balmoş irezistibil sau de afine cu mămăligă și smântână.
Asta am mâncat noi, în anii ce au trecut de când am descoperit pensiunea, unde revenim cu drag ori de câte ori putem, chiar dacă de la Bacău faci aproape cinci ore.
Mergeți și bucurați-vă de aer curat și liniște, de răcoarea serilor și dimineților, de gălbiorii culeși din pădure sau de florile fânețelor ce mărginesc pensiunea.
Mai am o postare, mult mai completă și mai amănunțită, pe acest blog despre pensiune și despre Gura Haitii- AICI.

P.S. AZI ÎMPLINESTE BLOGUL MEU UN AN, SI AM PUS ACEASTA POSTARE PENTRU CA TOT CU GURA HAITII AM ÎNCEPUT BLOGUIALA.

Noua Cortină de Fier

  Pentru cine n-a văzut filmulețul de pe canalul meu de youtube, iată rezumatul scris: - https://www.youtube.com/watch?v=EmDt65c9aB0 - Veche...