PLECATDEACASA



SCRIU DESPRE CEEA CE VĂD!

ȘI...NU UITA SĂ DAI LIKE!

101 FRUMUSEȚI ASCUNSE ALE ROMÂNIEI!

luni, 28 mai 2012

Sărbătoarea Liliacului de la Ponoarele


de Sofia Flori( Florentina Cojocaru)

Localitatea Ponoarele, se afla in partea nordica a judetului Mehedinti la aproximativ 5 kilometri de orasul Baia de Arama si 65 kilometri de Drobeta Turnu Severin.
An de an, la inceputul lunii mai, in prima duminica, are loc Sarbatoarea Liliacului.

Anul acesta am putut participa la aceasta sarbatoare pentru prima data. Am plecat din Turnu Severin iar peisajele de pe parcursul drumului m-au lasat fara cuvinte, totul imi pare extraordinar, de la campurile cu verdeata, paduri, dealuri pana la casutele cocotate pe dealuri.
Dupa ce am iesit din Baia de Arama, peisajul s-a schimbat in ceva si mai frumos, au aparut stancile si versantii muntosi, asta in timp ce drumul se ingusteaza  mergand paralel cu paraul Bulba.

La intrarea in localitate deja se simtea sarbatoarea- zonele de pe marginea drumului erau pline cu masini oprite iar  multi turisti, dar si localnici mergeau pe jos.
Soseaua care trece peste podul natural era blocata, cred ca pentru a evita aglomeratia, asa ca am mers pe drumul cel nou pana la ramificatia catre platoul de deasupra Pesterii Podului unde zona din apropierea campului cu lapiezuri, era plina de masini.
Am lasat masina acolo si am urcat catre Padurea de Liliac pe jos, aprox 3 kilometri. Drumul  care era unul forestier, dar in stare foarte buna, serpuieste abrupt prin padurea de fagi si pajistile cu verdeata ale celor cateva case razlete.

Dupa circa 1 ora de mers lejer, am ajuns la intrarea in padure, unde in partea dreapta a drumului este un panou informativ -de acolo aflu ca aceasta padure are  o suprafata de 20 ha si este unica statiune de acest tip din tara care este conservata.
Aici sarbatoarea era in toi, toata lumea petrecea, aglomeratia si galagia se auzeau pana in departare, iar  multi oameni venisera chiar si cu o zi inainte ca sa fie siguri ca prind un loc de parcare cat mai aproape de scena special amenajata, unde cantaretii de muzica populara cunoscuti si nu numai ne canta si ne... incanta.
Pe ambele parti ale drumului se aflau comercianti cu tot felul de marfuri, gratare cu mese si scaune unde se putea manca sau bea ceva, iar la cativa metri in spatele acestora, oamenii se odihneau pe paturi la iarba verde, iar liliacul isi vedea de  treaba lui si nu parea deranjat de forfota de langa el- era plin de flori si raspandea un miros imbietor, care te indemna sa ramai cat mai mult timp acolo.

Peisajul dublat de punctele de belvedere de aici de sus, este foarte frumos, in departare se vad culmile Godeanului inca  plini de zapada, iar de jur-imprejur totul este inverzit.
Cele cateva ore petrecute acolo s-au scurs imediat, din pacate, agitatia pe care o vazusem cand am ajuns aici se mai domolise putin pentru ca oameni incepeau sa se retraga la casele lor. Am parasit padurea de liliac pe un  alt drum, nu pe cel care venisem, o poteca care cobora abrupt printre fagii imensi, dar care m-a scutit de un ocol de cateva minute bune.

Ajungand din nou pe platoul de deasupra pesterii, am coborat pe o  poteca turistica pana in  fata Pestera Podului, unde era un grup care nu indraznea sa intre.
Pestera este rezervatie speologica si poate din aceasta cauza nu intrau, dar am vazut ca iesea un domn si o fetita care au zis ca nu departe de intrare noroiul este mare. Acesta trebuie sa fi fost motivul.


Pestera  acum era secata, am intrat cativa  metri si am dat de noroi, nu am continuat fiindca nu aveam nicio sursa de lumina si nici cizme. Nu este o pestera cu formatiuni  sau concretiuni spectaculoase, dar este frumoasa si foarte racoroasa, iar pe unele portiuni curge apa din tavan din acest motiv este multa umezeala.
Din pacate nu este amenajata turistic si nici ingrijita cum ar trebui.


Podul lui Dumnezeu  sau Podul Natural este cel mai mare pod natural al Romaniei, peste care trece soseaua Baia de Arama- Drobeta Turnu Severin. Este impresionant,  acum este si reabilitat, iar circulatia masinilor de mare tonaj a fost deviata. Astfel am speranta ca asa va fi mai bine protejat si conservat si se va pastra multi ani. Deasupra podului am intalnit multe panouri informative si asta m-a bucurat mult, este semnul ca cineva si-a asumat raspunderea si are grija de aceasta unica si minunata zona.
Din crovul pesterii se vede cum este format, o arcada imensa apoi din mai multe straturi  suprapuse de piatra de calcar, in fapt un rest de tavan de pestera, ramas dupa prabusirea lui.


Lacul Zaton, cel mai mare lac carstic din Romania, era secat, asa cum se intampla in unii ani. De altfel, aceasta este caracteristica multor lacuri carstice din tara si din lume.

Zona de nord a judetului Mehedinti ofera multe peisaje naturale frumoase, locuri in care s-au pastrat traditiile care inca se respecta, asta datorita unor oameni deosebiti. Recomand cu mare drag vizitarea si descoperirea acestor zone din Oltenia de sub munte, nu numai din Mehedinti ci si din regiunea Gorjului.






Despre autoare: 
Florentina Cojocaru are 25 de ani si locuieste si munceste in Bucuresti. De loc din Mehedinti, iubeste frumusetea locurilor speciale, cu care natura a inzestrat aceasta parte a tarii.
Multumim mult Flori!


Și nu uita să dai LIKE!

5 comentarii:

Cristina DUMITRU spunea...

Excelent! Din pacate, noi nu am ajuns anul acesta la Sarbatoarea Liliacului, desi ne planificasem din vreme o astfel de calatorie...

ana-maria spunea...

Minunat loc!

Andrei spunea...

Am trecut si eu acum ceva timp prin zona, de Sarbatoarea Liliacului si pot sa zic ca am numai cuvinte frumoase.

Roxana spunea...

Foarte frumos!

ZielonaMila spunea...

Great post, beautiful photos:) Greetings

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...