luni, 26 iulie 2010

Păltiniş- cea mai înaltă staţiune din ţară


perpectiva asupra Muntilor Cândrelului, de 2244 metri


vilele de la intrarea în staţiune


zona telescaunului unde se urcă spre vârful Onceşti, ce are altitudine maximă de 1717 metri, dar telescaunul urcă până la pe la  1640

După ce ieşi din Răşinarii lui Goga si Cioran, urmând linia de tramvai!, te înscrii pe un drum plin de vile si pensiuni care mai de care, până când începe urcuşul pe versanţii Munţilor Cibinului(subunitatea mai joasă a Cândrelului).
Maşina negociază curbele cu greu, pe marginile de asfalt mărunţit si neîntreţinut şi jilav, de, ce să-i faci pădurea și umezeala îşi iau tainul.



Pantele sunt din ce în ce mai abrupte, doar trebuie să ajungem pe platoul cristalin al Munţilor Cândrelului, undeva la 1400 de metri într-o microdepresiune de altitudine, de unde încep traseele către Iezerele Cândrelului, vestitele lacuri glaciare sau către lacul Vidra din îndepărtatul Parâng, ori către salba de lacuri de acumulare de pe Cibin si Sadu.
Altitudinea la care veti găsi staţiunea(pe net) variaza între 1440 şi 1450m, iar decorul arhitectonic este sărăcăcios, cu câteva monumente din secolul al XIX lea, întemeiate de Societatea Carpatină Transilvană, din care mai pot fi enumerate(si descoperite, dacă puteţi, printre viluţe si pensiuni) Casa Turiştilor sau Casa Medievală.

Dar cel mai important aspect pentru cei ce caută acestă staţiune, în afara celor ce merg la ski) este legat de extraordinarul aer ozonat si plin de aerosoli iodaţi ce trateaza asteniile, boala Basedow, afecţiunile de plămâni sau surmenajul.
Aici se înregistrează un număr mare de zile senine, la care nu te-ai aştepta într-o zonă de munte, datorită situării ,,deasupra norilor", ceea ce face ca verile să fie răcoroase dar plăcute în lipsa precipitaţiilor care se înregistrează mai jos.
Îmi pare rău că am aflat mai târziu că undeva lângă schitul Păltiniş se afla mormântul marelui filozof Constantin Noica. Când vom mai avea ocazia să străbatem cei 34 de kilometri din Sibiu până la Păltiniş, o vom face cu siguranţă.

miercuri, 14 iulie 2010

Cu cortul la Chiril, lângă Rarău


tepuşe cu cârnaţi!

greu cu focul, greu cu vântul


perpectiva asupra Pietrelor...

O excursie scurtă de o zi la Chiril, în drum spre Gura Haitii, ne-a amintit de traiul la cort, de data asta în trei și nu în doi ca pe vremuri.
Valea Bistriţei oferă peisaje şi sate încântătoare ca acest sătuc Chiril, din comuna Crucea, unde am ales să campăm, în mica noastră drumeţie auto pedestră pe şi spre Rarău.
Undeva la intrarea în sat de pe drumul naţional, faceti dreapta cum mergeți spre Vatra Dornei si după 1500 de metri daţi de un imaş din lunca pârâului, chiar lângă o casa cocoţata pe deal( se vede și în poza iar doamna de acolo ne-a adus lapte cald muls, pentru cel mic!).
La instalare am avut ceva probleme cu vântul nemilos, un fel de briză de munte ce cobora vijelios de pe pantele Rarăului si zădărnicea acţiunile noastre, precum fixarea cortului sau aprinderea focului!
De acolo, urmați drumul cu mașina sau pe jos până la schitul Rarău sau până la Pietrele Doamnei. Despre acestea în viitoarele postări.

joi, 24 iunie 2010

Lacul Bicaz- vaporaş, kitch, gunoaie şi distracţie!


constructii plutitoare particulare şi de închiriat, care se întind încet către baza barajului.


pont: copii plătesc 5 lei iar adulţii 10 lei pentru o călătorie de 45-60 de minute, până la staţiunea de cercetări de la Potoci.

La lacul Bicaz-Izvorul Muntelui ajunge multă lume, ori pentru un grătar(cu zgomot mult si multe manele) dacă este din zona Neamţului ori în tranzit spre sau dinspre Vatra Dornei şi Durău.

Ultimele impresii sunt şi pozitive dar mai ales negative.



Pozitiv:

1.Modernizarea bazei de plecare a vaporaşelor, a hotelului plutitor, a drumeagului ce face drepta din şoseaua naţională, si a unor căbănuţe pentru turişti sau chiar pentru tabere de copii;
2.Ceva mai multă curatenie(îngrijitori cu mătura pe drum si în parcare!), şi un motel-Cristina cu căsuţe si restaurant sus şi o terasă frumusică jos;




Negativ:

1.Construcţia mamut, urâtă şi kitch-oasă care strică tot farmecul si pitorescul zonei(nu cumva tipul acesta de clădire vă este cunoscută?, nu cumva tot ce este obiectiv turistic este sufocat de asemenea mastodonti din beton?)
Plus numeroase debarcadere particulare ce încep să populeze malurile lacului atât pe dreapta( zona Izvorul Muntelui, cu un camping urias si cu un drum forestier oribil) dar şi pe stânga( zona din poze)


2.Mizeria care pluteste pe lac este inimaginabilă, si uite aşa transformăm cel mai mare lac de acumulare din România (de pe râurile interioare) într-o baltă mizerabilă unde ajung gunoaie de la Vatra Dornei şi din amonte de aceasta.
Ştiaţi ca în multe comune există proiecte de ecologizare, cu achiziţionare de pubele care sunt date ţăranilor şi al căror conţinut ajunge pâna la urmă tot în Bistriţa.Tipic românesc!!!!

miercuri, 23 iunie 2010

România şi echilibrul crizei!



O Românie antagonică indicată prin ,,basca" sau cornul sau, dacă vreţi, sacul abundenţei şi vreo doi păstârnaci uitaţi pe un fund de ladă sau, dacă vreţi pe un fund de Europă. Iar caruţa, da... caruţa, este simbolul bunăstarii, ai caruţă, ai cu ce!

luni, 14 iunie 2010

Turnurile Sighişoarei şi scurta lor poveste!



Sighişoara a avut nu mai puţin de 14 turnuri, din care azi au rămas în picioare doar nouă. Fiecare dintre cele 14 turnuri medievale aparţinea unei bresle de meşteşugari, care aveau sarcina de a îngriji şi apăra turnul, precum şi o bucată din zidul de 920 de metri al cetăţii propriu-zise. 
Altă postare despre Sighișoara- aici.







Începem aleator cu:

TURNUL FIERARILOR

Înălţat în 1631 pe locul Turnului Bărbierilor, are cinci guri de păcură şi patru goluri de tragere. Aici se doreşte, ca după restaurare să funcţioneze ,,Teatrul din Turn".




TURNUL CIZMARILOR

Atestat în 1522, are un acoperiş cu două turnuleţe de observaţie, a ars în 1676 si a fost refăcut în 1681. Adăugarea scării s-a facut în 2001!?



TURNUL CROITORILOR(sec.13-14)

Străjuieşte intrarea de vest în cetate, are două ganguri cu grilaje, trei guri de păcură şi patru ferestre de tragere. După restaurare aici se va amenaja un muzeu al industriei textile.



TURNULCOJOCARILOR ŞI ÎN FUNDAL TURNUL MĂCELARILOR
Turnul Cojocarilor sau al Blănarilor este ridicat prin secolul al XIV lea, cu trei guri de păcură, iar Turnul Măcelarilor din secolul 15 are o platformă alăturată unde erau instalate tunurile(Bastionul Măcelarilor). După restaurare, în Turnul Măcelarilor, va funcţiona un spaţiu expoziţional și de informare în domeniul arhitectural.



TURNUL COSITORARILOR( în centru stânga imaginii)

Înălţime de 25 de metri, etajul este octogonal iar acoperişul hexagonal. Nu a putut fi cucerit niciodată iar găurile din ziduri datează din 1704 de la gloanţele curuţilor. Este șubrezit de infiltraţii și de amplasarea sa pe  versantul abrupt al dealului.



TURNUL CU CEAS SAU TURNUL SFATULUI

Înălţime 64 de metri, adăposteşte azi Muzeul de Istorie, sfera aurită de 1 metru diametru din vârf are introduse documente despre istoria saşilor, iar ceasul are figurine ce înfăţişează toate zilele săptămânii.



TURNUL FRÂNGHIERILOR SAU TURNUL LOCUIT


Situat la intrarea în cimitirul vechi, lângă Biserica din Deal, acest turn este în mod tradițional singurul care este locuit, pentru că aici trebuie să stea paznicul și îngrijitorul cimitirului.

Din prezentare lipsește Turnul Tăbăcarilor din cauza lipsei unor unghiuri adecvate de fotografiere, dar și pentru că este aproape invizibil din interiorul cetații.

marți, 8 iunie 2010

Grupa montană Retezat-Godeanu- caracterizare fizico- geografică și obiectivele turistice


 
Valea Râușorurului

Poziție: În vestul Carpaţilor Meridionali;
Limite: N – Culoarul Bistrei și Pasul Poarta de fer a Transilvaniei;
     S – Subcarpaţii Getici şi Podişul Mehedinţi;
  E – Valea Jiului (Depr. Petroşani), Pasul Bănița și Depr. Haţeg;
   V – Culoarul depresionar Timiș-Cerna și Pasul Domașnea;






Aspecte specifice ale reliefului:
- Altitudinea maximă este de 2509 m M-ţii Retezat (Vf. Peleaga);
- Alcătuirea geologică – şisturi cristaline + calcare;
- Relief glaciar(M-tii Retezat, Godeanu şi Ţarcu) – circuri glaciare şi văi glaciare;
- Relief carstic ( M-ţii Mehedinţi, Vâlcan si Cernei) peşteri si chei;
- se delimitează prin abrupturi faţă de zonele înconjurătoare;

Subdiviziuni: Munţii Godeanu, Vâlcan, Retezat, Ţarcu, Cernei;

Depresiuni: Hateg, Petrosani+Defileul Jiului.

Clima: factorii ce influenţează clima în această zonă sunt:
- circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest;
- relieful prin altitudine şi orientare;
- t.m.a.- 0° - 6° C şi sub 0 în M-ţii. Godeanu, Ţarcu şi Retezat;
- pp.m.a – 1000 – 1200 mm/an şi peste 1200 mm/an în unele masive muntoase;
- vânturile: Foehnul, Vânturile de Vest;
- nuanţe climatice: submediteraneeană în extremitatea sud-vestică, oceanică în nord;
- Etaje de climă:climat montan, climat alpin (Godeanu, Retezat şi Ţarcu)
Hidrografie:
- Jiul (Depr. Petrosani) – limita de E a acestei grupe, Streiul cu Râul Mare
- Timis-Cerna în V , Bistra, Motru – afluent al Jiului izvorăşte din M. Godeanu

Vegetația: zone de vegetatie: zona pădurilor, zona alpină;
Lacul glaciar Bucura






Zona pădurilor: et. fagului 600-1200m, et. coniferelor 1200-1800m ( molid, brad, pin, zadă)
Zona alpină: et. subalpin 1800-2000m (jneapăn, ienupăr), et. alpin (Retezat, Godeanu, Tarcu)
Vegetatie azonală: în extremitatea de sud cu liliac, iasomie;
Fauna: mistreţ, cerb, urs, capră neagră, viperă cu corn şi scorpion.
Soluri: Cambisoluri (brune acide), 
Spodosoluri (podzoluri, alpine brune acide).



Obiective turistice( selecție)
 Lacul Bucura- cel mai întins lac glaciar din țară, cel mai înalt baraj din țară- Gura Apelor, zimbri de la Hațeg, Cetatea Colț- evocată de Jules Verne în Castelul din Carpați, biserica de la Densuș, mănăstirea Prislop și Colț și Sarmisegetusa Ulpia Traiana, sau defileul Râușor cu stațiunea de iarnă, cu același nume.

luni, 7 iunie 2010

Bisericuţa lui Ştefan cel Mare din Pătrăuţi- monument UNESCO




Situată la doar doi kilometri de drumul naţional ce leagă oraşele Suceava de Rădăuţi( în sensul acesta de mers, pe stânga) şi lăsată, din păcate, în anonimat de cele din restul Bucovinei, acesta bisericuţă merită mult mai multă atenţie şi mult mai mult respect. O găsiți la capătul satului, sprijinind un decor tipic bucovinean cu păduri de fag și pășuni, peste care șuieră încă tulnicele răzeșilor lui Ștefan.Un asemenea peisaj am întalnit pe plaiurile Mitocului, la mânăstirea Dragomirna, recunoscută ca având cea mai mare turlă din Moldova de nord.
Bisericuța are hramul ,,Înălțarea Sfintei Cruci" și este singura din cele șase din Bucovina aflate în patrimoniul mondial UNESCO, care este ctitorită de Ștefan cel Mare.



Gândiţivă că în România aproape nimic nu rezistă vremurilor, istoriei şi ignoranţei aşa-ziselor autorităţi şi imaginaţivă că de peste 500 de ani (n.a.1487!) această ctitorie a lui Ştefan cel Mare stă stingheră și  micuță, dar cu pictura interioară intactă. Interesant este că în interior, pe pereții pronaosului, se poate vedea o pictură a lui Ștefan cel Mare, creație a  unui meșter zugrav grec, dar în care marele domnitor este înfățișat cu barbă...roșie.
 Păcat că interiorul nu ne-a fost accesibil, deși dacă aveți timp vă puteți interesa în sat la casele din jur sau la primărie.



O construcţie perfect dimensionată arhitectonic în micimea ei (ia vedeţi cum arată catedrala Mântuirii Neamului!; alte vremuri, alte nevoi), cu un plan în formă de trifoi(triconc) și cu pictură exterioară doar pe faţada vestică. Aici au fost descoperite câteva scene din ,,Judecata de Apoi", în timp ce  pe celelalte laturi a existat o friză de plăci ceramice unde, se pare, domina verdele şi violetul.
Violet de Pătrăuţi, ăsta da brand turistic!

A funcționat până pe la 1800 ca locaș de rugăciune pentru o mânăstire de călugărițe, an în care un ordin austriac-samavolnic- a interzis desfășurarea activităților monastice și aici dar și în multe locuri din Bucovina.
Exteriorul se pare că nu a fost pictat integral niciodată, deși după cum vedeți în fotografii s-au decopertat bucăți de tencuială sub care s-au descoperit fresce, pe fațada vestică, după cum spuneam.
Există discuții cu privire la perioda în care au fost pictate frescele exterioare, unele opinii vehiculând secolul al XV lea, altele secolul al XVI lea.
În interior veți admira pe lângă pictura cu Ștefan cel Mare cu barbă roșie, încă doua picturi interesante și anume ,,Cavalcada Sfântului Constantin" și  scena ,, Plângerii lui Iisus" situată în naos.

Un mic sondaj mi-a relevat un adevăr trist. Am întrebat niște elevi dacă știu despre această biserică sau despre cea din Arbore, ambele din patrimoniul mondial. Nimeni nu știe care sunt valorile culturale sau naturale adevărate ale României. Cele pe care ALȚII  ni le recunosc și cărora noi le dăm cu piciorul, deși sunt situate la doi pași de străzile noastre pline de oferte greco-austriece.
Devine astfel, o datorie de onoare ca blogger de nișă turistică să aduci la cunoștința oamenilor aceste frumuseți ascunse ale țării tale.

Lindau-orașul insulă de pe Bodensee

Vă invit să vizionați un filmuleț explicat cu minunatul oraș Lindau. Orașul insulă , cum i se mai spune, de pe malul și mai frumosului lac B...