PLECATDEACASA



SCRIU DESPRE CEEA CE VĂD!

ȘI...NU UITA SĂ DAI LIKE!

101 FRUMUSEȚI ASCUNSE ALE ROMÂNIEI!

duminică, 20 octombrie 2013

Ulpia Traiana Sarmisegetusa- impresii, istorie și cronologie


by Sofia Flori

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, pe  numele sau complet  Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, a fost capitala provinciei  Dacia romana.
Cetatea am vizitat-o fara ghid din pacate (nici nu stiu cum se proceda pentru cei care isi doreau ghidaj de specialitate), m-am multumit  doar cu ce imi scosesem de pe net (bine ca mi-am luat documentele, chiar daca nu aveam in plan sa vizitez acest loc minunat).
Biletul de intrare costa 4.5 lei /adult, 1.5 lei /elev, student sau pensionar si taxa foto 15 lei /aparat. Eu am platit taxa foto, dar dupa ce am vizitat o parte din complex, am obesrvat ca absolut toata lumea filma sau fotografia si nu cred ca toate aceste persoane au platit taxa foto /video (erau in jur de 20-30 de persoane) si nimeni nu te intreba sau controla daca ai platit.

Programul de vizitare este de marti pana duminica de la 10 - 18, luni inchis.
Este destul de mult de vizitat, eu am "pierdut"  cam trei sferturi de zi, astfel ca, daca aloci acestui complex doar cateva ore, mai bine nu mergi - mai degraba te vei enerva si nu vei putea cuprinde nici macar vizual tot ce este de vazut si nu numai, complexul arheologic nu se termina imediat dupa ziduri. Iar daca vrei sa mai vezi si Muzeul de Arheologie, care se afla peste strada de cetate, nu vei reusi. 
Cu biletul de la cetate si taxa foto platita am putut vizita si muzeul fara a mai plati inca o data.
Complexul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa se afla in localitatea Sarmizegetusa, judetul Hunedoara, imediat dupa intrarea in localitate, la marginea drumului DN68 Caransebes - Hateg, pe partea dreapta in sensul de mers spre  Hateg. 
Complexul arheologic cuprinde:
AMFITEATRUL - era un fel de stadion al zilelor noastre, unde romanii vedeau spectacole diverse ca gen: luptele cu gladiatori, drama, mima, sport, etc. Inainte de a fi construit in piatra a cunoscut si o faza de lemn. Este de forma eliptica si avea o capacitate de aproximativ 5000-6000 de spectatori, care isi ocupau locurile intr-o ordine sociala foarte stricta. A beneficiat si de o masinarie pentru efecte speciale - pigma.
Acesta ne aduce data importante despre retragerea Aureliana, fiind transformat in fortareata.
Incadrare cronologica: inceputurile dateaza imediat dupa cucerirea Daciei si va functiona cel putin pana in sec I . d. Chr. 
DOMUS PROCURATORIS - Palatul Procuratorului Financiar al provinciei Dacia Apulensis, era una dintre cele mai importante cladiri de la intrarea in oras. Cladirea beneficia de birouri pentru cei ce-si desfasurau activitatea aici, doua sisteme termale (therma-bai ), dintre care unul probabil apartinea procuratorului. In cadrul uneia dintre incaperi au fost descoperite mai multe altare, probabil a jucat rolul de templu.
Incadrare cronologica: inceputurile dateaza din sec II.d Chr si va functiona pe toata perioada provinciei.
FORUL - era centrul orasului. Aici se intersectau cele doua drumuri principale: Cardo Maximus ( Nord- Sud ) si Decumanus Maximus (Est- Vest ). Curtea Forului era imprejmuita de portice si colonade de marmura. Intrarea principala  se facea printr-o poarta monumentala, un tetrapilum, situata pe latura  de nord. Curtea Forului era dominata de o mare baza de statuie sau de monument comemorativ, ce era flancata de statui dedicate unor imparati romani. Se trecea in Basilica, cladirea ce domina intregul ansamblu arhitectonic. La est si la vest acest lacas era flancat de cate un tribunal. Din Basilica se trecea in Curia, o sala unde consilierii orasului, decurionii, prezidati de cei doi primari, duumvirii, discutau problemele importante ale orasului.
Incadrare cronologica: inceputurile dateaza din epoca lui Traian si va functiona pe toata perioada provinciei.
FANTANA PUBLICA - de o parte si de alta a intrarii monumentale in For au fost edificate doua fantani publice, construite din banii sai ( pecunia sua ) de catre unul dintre fostii primari ai orasului  (II VIR) Lucius Ophonius Domitius Priscus. Astfel de monumente contribuiau la monumentalizarea orasului, dar aveau si un rol concret, acela de a aproviziona  cu apa potabila pe cei care nu-si permiteau o sursa permanenta in propriile camine. Fiecare dintre cele doua instalatii de distributie au fost construite  in  marmura de Bucova , erau ornamentate cu coloane si capiteluri corintice, iar cele trei statui serveau ca figuri de fantana deversand apa in bazinele din fata , de unde apoi era evacuata in canalizarea de sub drumuri.  Inscriptia fantanii de rasarit este intreaga, doar ca la fata locului a mai fost descoperit un fragment, in timp ce alte doua sunt depozitate la Lugoj si la Deva. 
CURTEA FORULUI - la fel ca si in multe alte cazuri, romanii inainte de a se aseza si incepe sa zideasca durabil , aveau nevoie sa-si desfasoare viata la standardele cele mai normale cu putinta. Cel mai usor se construia in lemn, apoi, dupa ce isi creau conditiile necesare incepeau sa lucreze cu materiale mai rezistente, folosindu-se de resursele avute la indemana.  Stim, spre exemplu, ca atunci cand s-a inceput saparea fundatiilor pentru constructiile din piatra , cele din faza de lemn erau inca in picioare. De asemenea, la Sarmizegetusa, s-a construit in lemn, apoi in gresie si calcar , iar la un moment dat s-a trecut la marmura. Doar ca in faza de lemn foarte probabil avem de-a face cu " pricipia " (comandamentul ) unui castru (tabara militara)  legionar. Curtea Forului a fost placata la un moment dat  in intregime cu blocuri de marmura . In centrul curtii si pe margini tronau bazele ce sustineau statui din bronz aurit ( din care s-au pastrat doar fragmente ) sau marmura a unor imparati ce au jucat un rol in viata orasului sau a provinciei . In partile de nord, est si vest  curtea comunica cu exteriorul  prin portice (colonade de marmura). cu inaltimea de 6 metri , ce sustineau acoperisuri din tigla. Din curtea forului se trecea intr-o basilica , cladire ce domina prin inaltimea ei intregul ansamblu arhitectonic.
PROPYLOM ~ TETRAPILUM   -  era colonada amplasatala intersectia  lui Cardo Maximus cu Decumanum Maximus ( drumurile principale N-S si E-V ), ce ocupa un spatiu rectangular de 14 X 8,40 metri. Inaltimea coloanelor era de 8,40 m. Nu se cunoaste aspectul din prima faza, atunci cand s-a folosit ca material de constructie calcarul, cu  exceptia catorva blocuri refolosite ulterior. Capitelurile au fost confectionate din marmura de Bucova de artizanii veniti din Asia Mica. Apoi, urma Tetrapilum-ul de 5,60 X 3,64 m. Originea acestui tip de intrare se regaseste la portile palatelor elenistice, care la randul lor se inspira din portile monumentale ale marilor sanctuare. La Sarmizegetusa s-a folosit Ordinul Corintic in cazul decoratiei. 
CURIA - La Roma in aceasta incapere senatorii discutau problemele importante ale Republicii sau Imperiului, in provincii decurionii, care se reuneau intr-un fel de consiliu de astazi al oraselor - Ordo Decurionum  (aproximativ de 100 de membri ), discutau problemele importante ale orasului, prezidati de cei doi primari. Dedesubt se aflau doua camere cu bolta, Aeraria, camerele de tezaur ale orasului. Incaperile care flancau curia  nu au o destinatie bine precizata, dar aici trebuie sa se fi aflat birourile magistratilor superiori ai orasului. Pe langa cei doi primari ar mai fi de amintit edilii, ce se ocupau de problemele de urbanism si chestorul, ce se ocupa de banii comunitatii.
TRIBUNALIA - Basilica era flancata in partea de est si de vest  de cate un podium de piatra acoperit cu lemn . De pe cele doua tribunalia cetatenii isi tineau discursurile sau cei doi primari, II VIRII sau chiar guvernatorul provinciei, judecau. Magistratul, secretarul si consiliul (Consilium ) stateau pe aceasta platforma, in timp ce impricinatul si avocatii sai stateau in fata podiumului. Locul judecatorului era in centru, asezat pe  "SELLA CURULIS" ( un scaun ), de unde isi exercita puterea - pro tribunali. Tribunalul de rasarit avea la subsol o carcera , care nu era chiar inchisoarea propriu-zisa a orasului, ci mai degraba un arest preventiv, pentru delicte mai marunte.
BASILICA - termenul provine de la cuvantul grecesc "basileus" care insemna rege. Prin urmare, avem de-a face cu locul in care se tinea sfatul regal, iar monarhul  isi exercita atributiile juridice. Romanii au preluat aceasta idee , au pus-o in practica si au mentinut-o si in vremea in care Roma nu mai era o monarhie. Mult mai tarziu, dupa recunoasterea crestinismului ca religie oficiala a Imperiului ( sec . IV. d Chr. ), astfel de caldiri vor fi folosite ca lacas pentru exercitarea cultului pentru aceasta noua religie. De aceea termenul din limba romana sau din retoromana (in Elvetia ) provine din latinescul "basilica", spre deosebire de celelalte limbi neolatine in care denumirea lacasului de cult provine din grecescul " ecclesia ".













ATELIERUL DE STICLARIE -  constructia este compartimentata in zece incaperi, care adaposteau un atelier in care se desfasura intreg procesul tehnologic de prelucrare a sticlei. In doua incaperi au fost descoperite cinci cuptoare.
Incadrare cronologica: sec II-III d Chr.
TEMPLUL LUI SILVANUS -  Silvanus era zeul padurilor , protectorul vegetatiei. Cladirea era impartita in doua de un zid median si va cunoaste mai multe refaceri. CELLA era plasata central. In nava estica a fost descoperita o placuta votiva ce-l reprezenta pe Silvanus insotit de noua Silvanae.
Incadrare cronologica: inceputurile dateaza din sec II d. Chr si va functiona pe toata perioada provinciei.
TEMPLUL MARE - denumirea este una conventionala intrucat materialul arheologic nu a permis identificarea clara a unei divinitati. Este cel mai impunator edificiu de cult din Dacia Romana. Sufera distrugeri in timpul razboaielor  marcomanice.
Incadrare cronologica: inceputurile dateaza din sec II d. Chr si va functiona pe toata perioada provinciei.
TEMPLUL ZEITEI NEMESIS - amplasat in imediata apropiere a portii de est a amfiteatrului, era inconjurat de de un zid de incinta de forma dreptunghiulara. Printre altele, Nemesis, proteja si norocul, gladiatorii avand nevoie de mult norocpentru a iesi in viata dintre zidurile amfiteatrului. La Porolissum (Moigrad, langa Zalau ) sau in Britannia astfel de temple sunt prinse chiar in arhitectura amfiteatrului.
Incadrare cronologica: inceputurile dateaza  imediat dupa cucerirea Daciei si va functiona pe toata perioada provinciei.
LOCUINTA - situata la nord-est fata de amfiteatru, cladirea se compune din doua corpuri. In interior, pe langa bazinele de apa rece si calda, edificiul mai dispunea si de instalatia de incalzire centrala- HYPOCAUSTUM . Si aceasta cladire va avea de suferit de pe urma atacurilor marcomanice.
Incadrare cronologica : inceputurile dateaza din sec II d. Chr si va functiona pe toate perioada provinciei .
COLONIA DACICA SARMIZEGETUSA - cu cele aproximativ 33 ha dintre ziduri si alte 60-80 ha din afara acestora, se inscrie intre orasele de dimensiune medie la scara Imperiului.
Orasul fondat de Imparatul Traian mai dispunea si de un TERRITORIUM  in jur, o zona imensa care se intindea de la Apelum ( Zlatna), in Muntii Apuseni, pana la Dierna (port la Dunare- langa Orsova de azi ), care s-au rupt si s-au dezvoltat din orasul mama in momentul in care  urmatorii imparati au hotarat noi etape de dezvoltare urbanistica  a provinciei Dacia. Chiar daca cea mai mare parte a timpului guvernatorul Daciei si-a avut sediul la Apulum, chiar daca a existat o mare concurenta pentru suprematie in provincie. Colonia Dacica Sarmizegetusa nu a putut fi detronata de pe un loc castigat inainte ca toti concurentii sai sa se fi nascut inca. Orice comunitate urbana romana trebuia sa parcurga o cariera pentru a atinge mult ravnitul statut de colonia. Ori, Sarmizegetusa a fost fondata ca atare. Aceasta uriasa intindere de pamant semnifica faptul ca metropola si oamenii sai de afaceri  detineau si controlau comertul de la Dunare, agricultura din fertila vale a Muresului si nu in ultimul rand profiturile aduse de minele de aur din Muntii Apuseni. Iata cateva motive pentru care oricare alt oras al Daciei romane  cu greu ar fi putut sa detroneze Sarmizegetusa din pozitia pe care a detinut-o.
Pe aceasta suprafata locuia o populatie de aproximativ 20-30.000 de oameni.
Monumentele sunt dispuse atat in zona din afara zidurilor de incinta ale orasului,  cat si intre ziduri.
Imediat dupa ce am ajuns acasa  am observat pe una dintre vederile cumparate de aici,  inca doua zone cu ruine, pe care eu nu le-am vizitat si nici nu stiam de ele, cu toate ca am fost atentionata de voluntarii care lucrau  la un santier si descoperisera multe alte ziduri, ca daca vreau sa vad si altceva in afara de ce vazusem deja, sa merg pe campurile din apropiere si voi vedea si alte lucruri care au fost descoperite, se cunosc doar ca nu au fost scoase " la lumina ".  In imediata apropiere a zidurilor sau pe camp  se poate observa  cum pamantul are multe forme, nu este deloc drept sau neted  ceea ce inseamna ca sub movilele de pamnat se gasesc ruine de atatia ani. INCREDIBIL!!!

Multumim mult, Sofia Flori( Florentina Cojocaru)

4 comentarii:

Florin Badulescu spunea...

Asta cu taxa de fotografiat mai mult strica turismului romanesc decat sa aduca castiguri. Mai bine in loc de bilete din hartie, vinzi vederi de calitate si lasi turistul sa fotografieze ceea ce doreste si sa nu se mai simta ca un hot, uitandu-se in dreapta si in stanga, cu teama de a nu fi prins.

In rest, felicitari pentru articol (desi s-ar fi incadrat mai bine la turismul cultural).
Pe mine m-a impresionat Forumul, urias, asemanator celui de la Efes sau celui de la Aphrodisia. In ultima zvâcnire a puterii romane in aceasta zona (îi interesa aurul dacic, de fapt), imparatul Hadrian a ezitat in a hotari care din cele doua mari orase, Apulum si Sarmizegetusa Ulpia Traiana, sa fie "capitala" provinciei (intre timp, ridicase si localitatea Napoca la rangul de municipiu).

Viorel Iraşcu spunea...

Multumim pentru aprecieri, domnule Badulescu. Si pentru completari. Cu mult respect.

Tudor spunea...

Si, marile comori se mai gasesc pe acolo sau s-au scos toate de acolo ?
Eu auzisem ca s-au gasit in trecut acum cativa ani una alta.
Ori s-au oprit cautarile si gata?

Viorel Iraşcu spunea...

Tudor, nu stiu daca la Sarmisegetusa Ulpia Traiana, mai sunt comori. Ce ai auzit tu se refera probabil la cealalta Sarmisegetusa, numita Regia, din Muntii Orastiei.

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...