luni, 19 aprilie 2010

Câmpia Română- caracterizare fizico-geograficâ

Pozitia: în sudul țării;
LIMITE: N – Pod. Getic, Subcarpaţii Curburii, Pod. Moldovei
- S – Lunca Dunării;
- E – Lunca Dunării(Sectorul Baltilor)
- V – Lunca Dunării;
CARACTERISTICI: cea mai mare unitate de câmpie din România ;
altitudinea minima în Campia Siretului Inferior (5 – 6 m);
altitudinea maxima Campia Piteştilor 300 m;
s-a format prin sedimentare (nisipuri şi pietrişuri) într-un fost lac, la sfârşitul orogenezei alpine;
înclinată spre S şi E, lucru indicat de direcţia de curgere a râurilor: Oltul şi Jiul la S, Argeşul spre SE, Ialomiţa spre E, Buzău spre NE;
;acoperită de un strat de loess gros de 40 m care scade de la E la V;
crovuri = mici adâncituri de tasare în loess;
- 3 tipuri de câmpii: înalte(piemontane) se află la contactul cu podişurile şi cu Subcarpaţii (Piteştilor, Târgoviştei, Ploieştilor, Râmnicului), joase (de subsidenţă) se află la altitudini mici (C. Titu, C. Buzăului, C.Siretului Inferior), orizontale, netede (tabulare), cu dune şi crovuri (C. Găvanu-Burdea, C.Boianului, Burnasului, C. Vlăsiei);

Trei sectoare:Vestic (C. Olteniei), între Olt şi Dunăre, Central între Olt şi Argeş si Estic, între Argeş şi Prut;

CLIMA: factorii ce influenţează clima în această zonă sunt:
circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest;
circulaţia frecventa (geruri) a maselor de aer din NE;
t.m.a. 10° - 11° C şi sub 10° în zonele sudice;
pp.m.a – 500 – 700 mm/an dar şi 400 – 500 mm/an in est;
vânturile: Crivăţul, Vânturile de Vest, Austrul;
HIDROGRAFIA: Dunărea în S, Jiul, Oltul, Vedea, Dâmboviţa afluent al Argeşului, Mostiştea, Ialomiţa, Călmăţui, Buzău, Siret ,Prutul în NE;
LACURILE: în crovuri, partea estică (dulci: Plopu si sărate: Amara, L. Sărat) ,între dune, sectorul vestic, limane fluviale – Snagov, Căldăruşani, Mostiştea, hidroenergetice: Olt, Dunăre (Ostrovu Mare)
VEGETAŢIA: zona stepei în E, zona silvostepei în S şi E; zona de pădure: etajul stejarului fufos (cer şi gârniţă – sectorul central al C. Române), vegetaţie azonală în SV ;
SOLURILE: molisoluri cu cernoziomuri, argiluvisoluri:cu soluri brune şi brun roşcate;


joi, 15 aprilie 2010

Hotel Riviera din Sinaia, plus şi minus



Situat cam la stradă, cu iz de popas pentru camionagii, cu o priveliste interesantă(din pliant reiese că acesta este un vis, dominat de Crucea de pe Caraiman, care se afla în Buşteni??), acest hotel îţi rezervă totuşi surpize plăcute.



Aflat pe varianta ce ocoleşte Sinaia, în drum spre Bucureşti, îşi merită numele de rivieră sau de ,,margine", pentru că prin spatele lui curge linistită Prahova, dincolo de care se afla casa lui George Enescu şi cartierul Cumpătu. Cazarea se face separat de intrarea în restaurant într-o atmosferă glaciară, holul fiind prea mare ca sa fie încălzit, în schimb în camere este cald si bine, cu conditii de două stele la care se poate adauga chiar si un ,,+". Ce deranjează în faţă este zgomotul permanent făcut de traficul pe care îl stiti, iar în spate o pădurice de arini plus vreo câteva bălării din curte si vreo cincizeci de câini, strică cu totul cheful privitorului.


Mâncarea dă nota deosebită a hotelului, mai ales că este NON STOP, cu feluri traditionale(sarmale delicioase!) cu un vin al casei excelent, cu un mic dejun bunişor (cu variante la alegere) si cu ciorbe proaspete. Chelnerii au acea blazare caracteristică, de genul ,,multumeşte-mi că te bag în seamă", se miscă când mai repede când mai încet, iar unii nu reuşesc să-si steargă rictusul nici atunci când zâmbesc. Aici am observat un lucru interesant si anume ca multi turisti asa zişi de fiţe vin si mănâncă relativ ieftin, iar asta se vede după caii putere ai masinilor lor.
Aşa cum ziceam, plus şi minus.
Să nu-mi ziceţi că sunt două stele si nu trebuie să am pretenţii, pentru că nu m-am plâns de preţuri ci de servicii- şi asta parţial!

miercuri, 14 aprilie 2010

Mânăstirea Răteşti- Buzău






atât am reuşit să fotografiez în biserică, un pui mic mâncând colivă


o măicuţă răzbate cu greu prin zăpadă

un ponei de la ocolul silvic din apropiere

Atestată documentar ca un schit încă din 1634, acestă mânăstire este situată într-o zonă deosebită, în mijlocul unei păduri de fag de pe dealul subcarpatic Soimul.
Din comuna Berca, chiar după podul de peste Buzău, faceţi stânga şi treceţi prin satele Cojanu şi Răteşti, drumul începând să urce către ocolul silvic şi mai apoi către mănăstire şi seminar.
Biserica mare a mânăstirii este construită în 1844 cu două hramuri! Sfânta Treime şi Sfântul Dimitrie -Izvorâtorul de mir, iar la câtiva ani distanţă, în cimitir s-a ridicat biserica Invierea lui Lazăr.
Pictura este absolut superbă(din nou interdicţie la fotografiat) şi este creatia lui Nicolae Teodorescu şi a nepotului său, marele pictor de mai târziu, Gheorghe Tăttărăscu.
Lângă mânăstire functionează un seminar liceal aparţinând Episcopiei Buzăului şi Vrancei.

marți, 13 aprilie 2010

Semmeringul din Banat sau cea mai frumoasă cale ferată din România!









 sursa-http://motosudvestresita.wordpress.com

Deşi blogul meu se bazează exclusiv pe zone, destinaţii sau locaţii turistice vizitate PERSONAL, nevoia de cunoaştere a cititorilor si ,,căutătorilor" acestui blog m-a îndemnat să încep acest minifoileton turistic.

Azi despre:

Semmeringul din Banat sau cea mai frumoasă cale ferată din România!

Semmeringul este un tren şi o cale ferată din Alpii austrieci, după care a fost construită şi calea ferată Oraviţa-Lişava- Gârlişte- Anina.
Zona acesta a muntilor Locvei este străbătută de o cale ferată absolut spectaculoasă care te poartă pe 33 de kilometri peste prăpăstii adânci, peste care au fost construite nu mai puţin de 10 viaducte şi 14 tuneluri.
Tăiată în stânca cristalină dură, începând din 1854 linia şerpuieşte prin păduri neumblate, prin zone fără nicio aşezare umană, pe o diferenta de nivel între cele doua capete de 337 de metri.
Locomotivele speciale care tractează cele trei trenuri mixte pe zi(marfa şi călători) trebuie să facă faţă unor curbe cu o deschidere de pâna la 114 metri.

duminică, 11 aprilie 2010

CASTELUL emblemă de PE LEŞul turismului românesc

Cel mai uşor este să critici. Oricum în România toată lumea critică pe toată lumea. Și cum turismul este o activitate pe care o practică aproape toată lumea iar ministerul este condus de doamna Udrea, asta duce lucrurile(criticile) la paroxism. Reflecţiile de mai jos sunt generate de o vizită la palat, după care m-am întrebat: Ce naiba facem noi aici, în ţara asta sau cu ţara asta?


Castelul nu m-a impresionat niciodată în mod deosebit, atât doar ca mândria de a călca pe acolo pe unde alergau Prinţesa Maria sau Prinţul Mihai sau pășea gânditoare Regina Elisabeta, era consumată frenetic de abundenţa de stiluri ce îmbrăcau fiecare cameră a palatului.


Urcând aleea- evident necurăţată- spre castel, într-o dimineaţă de martie, după ce am lăsat maşina în parcare și am plătit taxa- evident fără chitanţă- mă gândeam ce peisaj frumos a ales Regele Carol, pentru a construi castelul, probabil ca urmare a vizitelor la Mânăstirea Sinaia cea atât de dragă.

Se gândea probabil la Bavaria natală și la frumuseţea unui Neuschwanstein, în mare i-a reuşit( sau mai bine în mic!), decorul de tablou cu zăpezile de pe Furnica ce sunt întrerupte de verdele turnurilor și al copacilor, mai că te (a)duc cu gândul către Alpi și către Allgäu.


Cazi repede, la propriu, când dai de gheaţa groasă de pe alei și de tarabele cu ,,suveniruri" kitch, împreună cu marocanii, israelienii, francezii, germanii, englezii sau cu diferiţii vorbitori ai acestor limbi. Cauţi o bancă mai acătării, dar te așezi în merele glazurate ale unui comerciant, sau o iei în freză de la un bumerang aruncat de un vrăjitor măsliniu, flancat de două muieri ce încearcă să vândă o,,ffaţă dă masă tradiţeonală".





Dacă emblema castelelor si palatelor românesti nu este îngrijită si curăţată la propriu si la figurat, dacă se urmăreşte doar exploatarea patrimoniului si nu conservarea lui, dacă urme de respect turistic nu avem, normal că ce se afla sub castel ca importanţă, este mort si este un leş în putrefacţie.

joi, 8 aprilie 2010

Grupa Banatului si Poiana Ruscă- caracterizare fizico-gegrafică

POZITIA: Sudul Carpatilor Occidentali, la sud de Valea Muresului;
LIMITE: N - Valea Muresului;
S - Defileul Dunarii;
E - Culoarul Timis-Cerna, Culoarul Bistrei, Depresiunea Hateg;
V - Dealurile de Vest( Banatului);
CARACTERE GENERALE :
- altitudinea maxima 1446 m - Vf. Semenic, (1374 m - Vf. Pades Muntii Poiana Rusca);
- alcatuire geologica: - sisturi cristaline+ calcare+ roci magmatice;
- relief carstic:Cheile Nerei, Cheile Carasului, Pestera Comarnic;
- altitudinea scade de la est la vest;
- Defileul Dunarii: 144 km - cel mai lung din Europa;
- foarte fragmentaţi( discontinui);
SUBDIVIZIUNI: Muntii Semenic, Almajului, Locvei, Dognecei, Depresiunea Almajului si Caras -Ezeris, Muntii Aninei, Muntii Poiana Rusca, Cul. Timiş – Cerna- Bistra.
CLIMA: factorii ce influenţează clima în această zonă sunt:
- circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest
- relieful;
- t.m.a. 0° - 6° C si 6-10 + 10-11 in Defilel Dunarii;
- pp.m.a – 1000 – 1200 mm/an şi peste 1200 mm/an în unele masive muntoase
- vânturile: Vânturile de Vest si Austrul+ fenomene de foehn;
- nuanţe climatice: submediteraneana;
- Etaje ce climă: climat montan si de dealuri inalte;
HIDROGRAFIA: Timisul, Nera,Carasul,Birzava, Bega, Mures si Dunarea
LACURILE: lacuri carstice temporare;Portile de Fier– lac hidroenergetic pe Dunare,lacuri de acumulare pe Birzava;
VEGETATIA: zone de vegetatie :zona padurilor cu:
- et. stejarului – in regiunile joase – gorun;
- et. fagului 600-1200 m;
- et. coniferelor 1200-1800 m (molid, brad, pin, zada) – Semenic;
- Vegetatie submediteraneeana – iasomie, liliac,carpinita si mojdrean;
FAUNA: veverita, mistret, lup, jder, vipera cu corn, scorpion
SOLURI:: argiluvisoluri – brune, brun roscate,,cambisoluri (brune acide) si spodosoluri (podzoluri,)

miercuri, 7 aprilie 2010

Transfăgărăşanul- şoseaua alpină transformată în mândrie naţională




Ridată şi obosită de la Curtea de Argeş- Arefu până la Bâlea Lac, netedă şi neastâmpărată de la Bâlea Lac la Bâlea Cascadă, această şosea numită oficial DN 7C, este ea însăşi un obiectiv turistic care te poartă către alte câteva zone ce merită văzute.



Cei 92 de kilometri oficiali de la Arefu(unde se afla hidrocentrala) la Cârţişoara, sunt parcurşi de turişti cu maşina trecând prin Cheile Argeşului unde se află Cetatea lui Tepeş de la Poienari, apoi pe la Lacul şi barajul Vidraru-cel mai înalt din ţară, apoi pe lângă lac şi în cele din urmă, după trecerea prin tunelul de la Capra(aprox. 900 metri lungime) se ajunge în golul alpin de la Lacul Bâlea, pentru ca pe versantul opus, la coborâre să admiraţi Cascada Bâlea.



Construită între anii 1970-1974 de către mineri si militari de geniu, această şosea care se îndreaptă spre nori are punctul maxim de altitudine la 2042 de metri(nu este cea mai înaltă din ţară, ci Transalpina care trece peste Parâng şi are maximul la 2241) si spune povestea a sute de muncitori salahori care şi-au pierdut viaţa pentru un vis, un vis frumos, devenit realitate.



Se spune că Ceauşescu a dorit un drum de culme, chiar dacă funcţiona doar patru luni( între iulie si octombrie, de obicei), ca o alternativă turistică, economică si militaro-strategică la cele două văi ce încadrează Culmea Făgăraşului, Oltul şi Dâmboviţa+Prahova, la fel cum a procedat şi cu Canalul Dunăre- Marea Neagră.
Legendele militare vorbesc şi de spre un tunel pe sub munte ce ar asigura trecerea trupelor în Transilvania, în cazul ocupării acesteia şi a şoselelor de vale sau de altitudine.




Date tehnice:
-construcţie între 1970 şi 1974;
-lungime: 92 kilometri;
-poduri si viaducte: 27;
-benzi de circulaţie: 2;
-3 de milioane de tone de rocă excavate;
-altitudine maximă a şoselei: 2042 m;
-altitudine maximă a munţilor: Vârful Moldoveanu 2544 m;
-viteza medie la urcare: 30 km/h dinspre Arefu spre Bâlea;
-viteza medie la coborâre: 50 km/h dinspre Bâlea spre Cârţişoara;
-stare drum: bună, cel mai prost sector este între Barajul Vidraru si Cabana Capra;
-mândrie naţională: nota 10!

Opening Gala Concert EUROPAfest 31 - JAZZ AT THE PALACE

  Opening Gala Concert EUROPAfest 31 JAZZ AT THE PALACE București, 5 iulie, Sala Auditorium, Palatul Regal     Pe 5 iulie jmEvents t...