by Sofia Flori
Ulpia Traiana Sarmizegetusa, pe numele sau complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, a fost capitala provinciei Dacia romana.
Cetatea am vizitat-o fara ghid din
 pacate (nici nu stiu cum se proceda pentru cei care isi doreau ghidaj de specialitate), m-am multumit  doar cu ce imi scosesem de pe net (bine ca mi-am luat
 documentele, chiar daca nu aveam in plan sa vizitez acest loc minunat).
Biletul
 de intrare costa 4.5 lei /adult,
 1.5 lei /elev, student sau pensionar si taxa foto 15 lei /aparat. Eu am
 platit taxa foto, dar dupa ce am vizitat o parte din complex, am 
obesrvat ca absolut toata lumea filma sau fotografia si nu cred ca toate
 aceste persoane au platit taxa foto /video (erau in jur de 20-30 de 
persoane) si nimeni nu te intreba sau controla daca ai platit.
Este destul de mult de vizitat, eu am "pierdut"  cam trei sferturi de zi, astfel ca, daca aloci acestui
 complex doar cateva ore, mai bine nu mergi - mai degraba te vei enerva si nu vei putea
 cuprinde nici macar vizual tot ce este de vazut si nu numai, complexul arheologic nu se
 termina imediat dupa ziduri. Iar daca vrei sa mai vezi si Muzeul de Arheologie, care
 se afla peste strada de cetate, nu vei reusi. 
Cu biletul de la cetate si taxa
 foto platita am putut vizita si muzeul fara a mai plati inca o data.
Complexul
 arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa se afla in localitatea 
Sarmizegetusa, judetul Hunedoara, imediat dupa intrarea in localitate,
 la marginea drumului DN68 Caransebes - Hateg, pe partea dreapta in 
sensul de mers spre  Hateg. 
Complexul arheologic cuprinde:
AMFITEATRUL - era un fel de stadion al
 zilelor noastre, unde romanii vedeau spectacole diverse ca gen: luptele cu gladiatori, drama, mima, sport, etc. Inainte de a fi construit in piatra a cunoscut si o faza
 de lemn. Este de forma eliptica si avea o capacitate de aproximativ 5000-6000 de spectatori, care isi ocupau locurile intr-o
 ordine sociala foarte stricta. A beneficiat si de o masinarie pentru efecte speciale - pigma. 
Acesta ne aduce data importante despre retragerea Aureliana, fiind transformat in fortareata. 
Incadrare cronologica: inceputurile dateaza imediat dupa cucerirea
 Daciei si va functiona cel putin pana in sec I . d. Chr. 
DOMUS
 PROCURATORIS - Palatul Procuratorului Financiar al provinciei Dacia 
Apulensis, era una dintre cele mai importante cladiri de la intrarea in
 oras. Cladirea beneficia de birouri pentru cei ce-si desfasurau 
activitatea aici, doua sisteme termale (therma-bai ), dintre care unul 
probabil apartinea procuratorului. In cadrul uneia dintre incaperi au 
fost descoperite mai multe altare, probabil a jucat rolul de templu.
Incadrare
 cronologica: inceputurile dateaza din sec II.d Chr si va functiona pe toata perioada provinciei. 
FORUL
 - era centrul orasului.
 Aici se intersectau cele doua drumuri principale: Cardo Maximus ( Nord-
 Sud ) si Decumanus Maximus (Est- Vest ). Curtea Forului era imprejmuita
 de portice si colonade de marmura. Intrarea principala  se facea 
printr-o poarta monumentala, un tetrapilum, situata pe latura  de nord. Curtea Forului era dominata de o mare baza de statuie sau de monument
 comemorativ, ce era flancata de statui dedicate unor imparati romani.
 Se trecea in Basilica, cladirea ce domina intregul ansamblu 
arhitectonic. La est si la vest acest lacas era flancat de cate un 
tribunal. Din Basilica se trecea in Curia, o sala unde consilierii 
orasului, decurionii, prezidati de cei doi primari, duumvirii, 
discutau problemele importante ale orasului. 
Incadrare cronologica: inceputurile dateaza din epoca lui Traian si va functiona pe toata perioada provinciei. 
FANTANA
 PUBLICA - de o parte si de alta a intrarii monumentale in For au fost 
edificate
 doua fantani publice, construite din banii sai ( pecunia sua ) de 
catre unul dintre
 fostii primari ai orasului  (II VIR) Lucius Ophonius Domitius 
Priscus. Astfel de monumente contribuiau la monumentalizarea orasului, 
dar aveau si un rol concret, acela de a aproviziona  cu apa potabila pe
 cei care nu-si permiteau o sursa permanenta in propriile camine. 
Fiecare dintre cele doua instalatii de distributie au fost construite  
in  marmura de
 Bucova , erau ornamentate cu coloane si capiteluri corintice, iar
 cele trei statui serveau ca figuri de fantana deversand apa in bazinele
 din fata , de unde apoi era evacuata in canalizarea de sub drumuri.  
Inscriptia fantanii de rasarit este intreaga, doar ca la fata locului a
 mai fost descoperit un fragment, in timp ce alte doua sunt depozitate 
la Lugoj si la Deva. 
CURTEA
 FORULUI - la fel ca si in multe alte cazuri, romanii inainte de a se 
aseza si incepe sa zideasca durabil , aveau nevoie sa-si desfasoare 
viata
 la standardele cele mai normale cu putinta. Cel mai usor se construia 
in lemn, apoi,
 dupa ce isi creau conditiile necesare incepeau sa lucreze cu materiale 
mai rezistente, folosindu-se de resursele avute la indemana.  Stim, 
spre exemplu, ca
 atunci cand s-a inceput saparea fundatiilor pentru constructiile din 
piatra , cele din faza de lemn erau inca in picioare. De
 asemenea, la Sarmizegetusa, s-a construit in lemn, apoi in gresie si 
calcar , iar la un moment dat s-a
 trecut la marmura. Doar ca in faza de lemn foarte probabil avem de-a 
face cu " pricipia " (comandamentul ) unui castru (tabara militara) 
 legionar. Curtea Forului a fost placata la un moment dat  in intregime
 cu blocuri de marmura . In centrul curtii si pe margini tronau bazele 
ce sustineau statui
 din bronz aurit ( din care s-au pastrat doar fragmente ) sau marmura a 
unor imparati ce au jucat un rol in viata orasului sau a provinciei . In
 partile de nord,  est si vest  curtea comunica cu exteriorul  prin 
portice (colonade de marmura). cu inaltimea de 6 metri , ce sustineau 
acoperisuri din tigla. Din curtea forului se trecea intr-o basilica , 
cladire ce domina prin inaltimea ei intregul ansamblu arhitectonic. 
PROPYLOM
 ~ TETRAPILUM   -  era colonada amplasatala intersectia  lui Cardo 
Maximus
 cu Decumanum Maximus ( drumurile principale N-S si E-V ), ce ocupa un 
spatiu
 rectangular de 14 X 8,40 metri. Inaltimea coloanelor era de 8,40 m. Nu
 se cunoaste aspectul din
 prima faza, atunci cand s-a folosit ca material de constructie 
calcarul, cu 
 exceptia catorva blocuri refolosite ulterior. Capitelurile au fost 
confectionate din marmura de Bucova de artizanii veniti din
 Asia Mica. Apoi, urma Tetrapilum-ul de 5,60 X 3,64 m. Originea acestui 
tip de intrare se regaseste la portile palatelor
 elenistice, care la randul lor se inspira din portile monumentale ale 
marilor sanctuare. La Sarmizegetusa s-a folosit Ordinul Corintic in 
cazul decoratiei. 
CURIA
 - La Roma in aceasta incapere senatorii discutau problemele importante 
ale Republicii sau Imperiului, in provincii decurionii, care se 
reuneau intr-un fel de consiliu de astazi al oraselor - Ordo Decurionum 
 (aproximativ de 100 de membri ),
 discutau problemele importante ale orasului,
 prezidati de cei doi primari. Dedesubt se aflau doua camere cu bolta,
 Aeraria, camerele de tezaur ale orasului. Incaperile care flancau 
curia  nu au o destinatie bine precizata, dar aici trebuie sa se fi 
aflat birourile magistratilor superiori ai orasului. Pe langa cei doi 
primari ar mai fi de amintit edilii, ce se ocupau de problemele de 
urbanism si chestorul, ce se ocupa de banii comunitatii. 
TRIBUNALIA
 - Basilica era flancata in partea de est si de vest  de cate un podium 
de piatra acoperit cu lemn . De pe cele doua tribunalia cetatenii isi 
tineau discursurile sau cei doi primari, II VIRII sau chiar 
guvernatorul provinciei, judecau. Magistratul, secretarul si 
consiliul (Consilium ) stateau pe aceasta platforma, in timp ce impricinatul si avocatii sai
 stateau in fata podiumului. Locul
 judecatorului era in centru, asezat pe  "SELLA
 CURULIS" ( un scaun ), de unde isi exercita
 puterea - pro tribunali. Tribunalul de rasarit avea la subsol o 
carcera , care nu era chiar inchisoarea
 propriu-zisa a orasului, ci mai degraba un arest preventiv, pentru 
delicte mai marunte. 
BASILICA
 - termenul provine de la cuvantul grecesc "basileus" care insemna rege.
 Prin urmare, avem de-a face cu locul
 in care se tinea
 sfatul regal, iar monarhul  isi exercita atributiile juridice. 
Romanii au preluat aceasta idee , au pus-o in practica si au mentinut-o 
si in vremea in care Roma nu mai era o monarhie. Mult mai tarziu, dupa
 recunoasterea crestinismului ca religie oficiala a Imperiului ( sec . 
IV. d Chr. ), astfel de caldiri vor fi folosite ca lacas pentru 
exercitarea cultului pentru aceasta noua religie. De aceea termenul din
 limba romana sau din retoromana (in Elvetia ) provine din latinescul 
"basilica", spre deosebire de celelalte limbi neolatine in care 
denumirea lacasului de cult provine din grecescul " ecclesia ".
ATELIERUL
 DE STICLARIE -  constructia este compartimentata in zece incaperi, 
care adaposteau un atelier in care se desfasura intreg procesul 
tehnologic de prelucrare a sticlei. In
 doua incaperi au fost descoperite cinci cuptoare. 
Incadrare cronologica: sec II-III d Chr. 
TEMPLUL
 LUI SILVANUS -  Silvanus era zeul padurilor , protectorul
 vegetatiei. Cladirea era impartita in doua de un zid median si va 
cunoaste mai multe refaceri. CELLA era plasata central. In nava estica
 a fost descoperita o placuta votiva ce-l reprezenta pe Silvanus insotit
 de noua Silvanae. 
Incadrare cronologica: inceputurile dateaza din sec
 II d. Chr si va functiona pe toata perioada provinciei. 
TEMPLUL
 MARE - denumirea este una conventionala intrucat materialul arheologic 
nu a permis identificarea clara a unei divinitati. Este cel mai 
impunator edificiu de cult din Dacia Romana.
 Sufera distrugeri in timpul razboaielor  marcomanice.
Incadrare cronologica: inceputurile dateaza din sec II d. Chr si va functiona pe toata perioada provinciei.
TEMPLUL
 ZEITEI NEMESIS - amplasat in imediata apropiere a portii de est a 
amfiteatrului, era inconjurat de de un zid de incinta de forma 
dreptunghiulara. Printre altele, Nemesis, proteja si norocul, 
gladiatorii avand nevoie de mult norocpentru a iesi in viata dintre 
zidurile amfiteatrului. La Porolissum (Moigrad, langa Zalau ) sau in 
Britannia astfel de temple sunt prinse chiar in arhitectura 
amfiteatrului. 
Incadrare cronologica: inceputurile dateaza  imediat dupa cucerirea Daciei
 si va functiona pe toata perioada provinciei. 
LOCUINTA
 - situata la nord-est fata de
 amfiteatru, cladirea se compune din doua corpuri. In interior, pe 
langa bazinele de apa rece si calda, edificiul mai dispunea si de 
instalatia de incalzire centrala-
 HYPOCAUSTUM . Si aceasta cladire va avea de suferit de pe urma 
atacurilor marcomanice.
Incadrare cronologica : inceputurile dateaza din sec II d. Chr si va functiona pe
 toate perioada provinciei . 
COLONIA DACICA SARMIZEGETUSA - cu cele aproximativ 33 ha dintre ziduri si alte
 60-80 ha din afara acestora, se inscrie intre orasele de dimensiune medie la scara
 Imperiului. 
Orasul
 fondat de Imparatul Traian mai dispunea si de un TERRITORIUM  in jur, o
 zona imensa care se intindea de la Apelum ( Zlatna), in Muntii 
Apuseni, pana la Dierna (port la Dunare- langa Orsova de azi ), care s-au rupt si s-au 
dezvoltat din orasul mama in momentul in care  urmatorii imparati au 
hotarat noi etape de dezvoltare urbanistica  a provinciei Dacia. Chiar 
daca cea mai mare parte a timpului guvernatorul Daciei si-a avut sediul
 la Apulum, chiar daca a existat o mare
 concurenta pentru suprematie in provincie.
 Colonia Dacica Sarmizegetusa nu a putut fi
 detronata de pe un loc castigat inainte ca toti
 concurentii sai sa se fi nascut inca. Orice comunitate urbana romana 
trebuia sa parcurga o cariera pentru a atinge
 mult ravnitul statut de colonia. Ori, Sarmizegetusa a fost fondata ca
 atare. Aceasta uriasa intindere de pamant semnifica faptul ca 
metropola si oamenii sai de afaceri 
 detineau si controlau comertul de la Dunare, agricultura din fertila 
vale a Muresului si nu in ultimul rand profiturile aduse de minele de 
aur din Muntii Apuseni. Iata cateva motive pentru care oricare alt oras
 al Daciei romane  cu greu ar fi putut sa detroneze Sarmizegetusa din 
pozitia pe care a detinut-o. 
Pe aceasta suprafata locuia o populatie de aproximativ 20-30.000 de oameni.
Monumentele sunt dispuse atat in zona
 din afara zidurilor de incinta ale orasului,  cat si intre ziduri. 
Imediat
 dupa ce am ajuns acasa  am observat pe una dintre vederile cumparate de
 aici,  inca doua zone cu ruine, pe care eu nu le-am vizitat si nici 
nu stiam de ele, cu toate ca am fost atentionata de voluntarii care 
lucrau  la un santier si descoperisera multe alte ziduri, ca daca vreau
 sa vad si altceva in afara de ce vazusem deja, sa merg pe campurile 
din apropiere si voi vedea si alte lucruri care au fost descoperite, se 
cunosc doar ca nu au fost scoase " la lumina ".  In imediata apropiere a
 zidurilor sau pe camp  se poate
 observa  cum pamantul are multe forme, nu
 este deloc drept sau neted  ceea ce
 inseamna ca sub movilele de pamnat se gasesc ruine de atatia ani. 
INCREDIBIL!!!
Multumim mult, Sofia Flori( Florentina Cojocaru)
Multumim mult, Sofia Flori( Florentina Cojocaru)
 
 
 
 
4 comentarii:
Asta cu taxa de fotografiat mai mult strica turismului romanesc decat sa aduca castiguri. Mai bine in loc de bilete din hartie, vinzi vederi de calitate si lasi turistul sa fotografieze ceea ce doreste si sa nu se mai simta ca un hot, uitandu-se in dreapta si in stanga, cu teama de a nu fi prins.
In rest, felicitari pentru articol (desi s-ar fi incadrat mai bine la turismul cultural).
Pe mine m-a impresionat Forumul, urias, asemanator celui de la Efes sau celui de la Aphrodisia. In ultima zvâcnire a puterii romane in aceasta zona (îi interesa aurul dacic, de fapt), imparatul Hadrian a ezitat in a hotari care din cele doua mari orase, Apulum si Sarmizegetusa Ulpia Traiana, sa fie "capitala" provinciei (intre timp, ridicase si localitatea Napoca la rangul de municipiu).
Multumim pentru aprecieri, domnule Badulescu. Si pentru completari. Cu mult respect.
Si, marile comori se mai gasesc pe acolo sau s-au scos toate de acolo ?
Eu auzisem ca s-au gasit in trecut acum cativa ani una alta.
Ori s-au oprit cautarile si gata?
Tudor, nu stiu daca la Sarmisegetusa Ulpia Traiana, mai sunt comori. Ce ai auzit tu se refera probabil la cealalta Sarmisegetusa, numita Regia, din Muntii Orastiei.
Trimiteți un comentariu