marți, 1 februarie 2011

Peştera Coiba Mare, răsuflarea Apusenilor


Pierdută undeva, într-un versant abrupt de la valea Gârdei Seci, această peşteră este destul de accesibilă pentru iubitorii de speologie dar şi pentru turiştii obişnuiţi. Se află într-o companie selectă de superlative geografice, sau carstice, mai exact, care populează partea de sud a Masivului Bihorului. Unul dintre acestea ar fi crângul( cătunul) moţesc Casa de Piatră- cea mai înaltă aşezare permanentă din Carpaţii Româneşti sau , alt superlativ, Gheţarul de la Vârtop ori, chiar sora mai mică peştera Coiba...Mică.

Lăsaţi în dreapta drumul ce urcă cu maşina la Scărişoara şi valea Ordâncuşei şi continuaţi drumul printre cheile Gârdei, trecând pe lângă izbucul de la Moara lui Filea sau Tăuzul cum îi spun localnicii. La doar 400 de metri de cătunul mai sus menţionat, coborând pe o potecă din stânga drumului, vă întâlniţi cu o maiestuoasă intrare, croită de Sfarmă Piatră parcă pentru ciclopi.
Am surprins aburul ceţos ce ieşea din peşteră, într-o dimineaţă de iulie, după ce am căutat peretele înalt de 150 de metri, la baza căruia se află o întrare ogivală mare cât cupola Ateneului şi care ajunge la 47 de metri înălţime. Lăţimea intrării este de 74 de metri, pentru ca pe măsură ce se inaintează, peştera să se strângă într-un sifon îngust care te va duce către galeriile şi cascadele din peşteră până la Lacul Morţii (nu se recomandă vizitarea interiorului în perioadele ploioase, pentru că sifonul se umple cu apă).
Evident că nu m-am aventurat în interior, pentru că nu am nici experienţă şi nici echipament, m-am mulţumit cu cei 20 de metri parcurşi peste stâncile de la intrare şi cu faptul   că apa ce pătrunde în peşteră iese cale de vreo 4 kilometri (după spusele sătenilor sunt vreo 7 kilometri) pe sub calcarele jurasice, tocmai la Izbucul Tăuz.
Sora mai mică a Coibei Mari, se află la vreo două sute de metri în amonte şi este inundată în totalitate, nivelul apei din lacul format la suprafaţă oscilând permanent, în funcţie de cantitatea de precipitaţii. În perioadele liniştite, azuriul apei seamană cu cel al găurilor albastre din  atolii din insulele Bahamas.

Cristian Lascu, marele speolog şi cercetător, recomanda peştera Coiba Mare, într-un număr din NG Traveler(vol.II, 2009), printre cele 9 peşteri unde ,,simţi fiorul autentic al experienţei subterane".















9 comentarii:

Traveling Hawk spunea...

Aceasta si inca altele, fac din zona din jurul Gardei de Sus un adevarat paradis pentru speologii, romani si straini, care se aduna in tabara de la cabana doctorului-speolog din Garda, care-si spune singur "cel mai doctor dintre speologi si cel mai speolog dintre doctori", Dr. Cristian Ciubotarescu.

Călătorul spunea...

Cred că este un loc interesant. Mi-ați transmis fiorul calatorului împătimit! Felicitări pentru comentarii, mulțumesc pentru informații!

Viorel Iraşcu spunea...

Asa este, doctorul Cristian si Andrei erau mentionati de Crsitian Lascu in mai sus amintita revista.
Multumesc, Calatorule.

VertAnge spunea...

Cred ca e foarte frumos interiorul pesterii. Am citit si eu un articol in ultimul numat din NG despre cristalele din pesterile din Romania. E uimitor cate minuni ascunde tara noastra si cat de putin sunt cunoscute.

Cornelia spunea...

Am stat la Casa de Piatra acum trei ani, la un curs de fotografie in pestera cu speologii de la Cluj. Am prins vremea cand ghioceii scoteau capul din zapada si brandusele pictau iarba. Superba zona!

Viorel Iraşcu spunea...

@VertAnge- are concretiuni calcaroase destule, sali mari si cascade.Atit stiu eu.
@Cornelia- si mie mi-a placut si cred ca si iarna, chiar daca ramane izolat, este splendid.

veronica spunea...

Domnule profesor, felicitari pentru activitatea de profesor, felicitari pentru blog (cu tot ce contine). Am descoperit blog-ul acum citeva zile in cautare de tot felul de informatii despre ce mai e prin Romania (de vazut) si de atunci citesc mereu. Romania ar trebuii promovata mai intii la ea acasa. Cum bine remarcati fugim repede sa vedem ce au altii (nu ca nu ar avea ce sa arate), dar habar nu avem de o multime de locuri si lucruri interesante care sint mai aproape (ca spatiu, ca timp... poate alta data cind o sa avem infrastructura).
Spor la calatorii, la poze, la postari si succes la scoala.

veronica spunea...

Domnule profesor, felicitari pentru activitatea de profesor, felicitari pentru blog (cu tot ce contine). Am descoperit blog-ul acum citeva zile in cautare de tot felul de informatii despre ce mai e prin Romania (de vazut) si de atunci citesc mereu. Romania ar trebuii promovata mai intii la ea acasa. Cum bine remarcati fugim repede sa vedem ce au altii (nu ca nu ar avea ce sa arate), dar habar nu avem de o multime de locuri si lucruri interesante care sint mai aproape (ca spatiu, ca timp... poate alta data cind o sa avem infrastructura).
Spor la calatorii, la poze, la postari si succes la scoala.

Viorel Iraşcu spunea...

Multumesc mult Veronica.Aceste incurajari nu sunt decit micile roade culese in urma imparatasirii, cu altii, a frumoaselor locuri de la noi.

Vaporeto pe Bega

Știați că pe Bega, în Timișoara, există un fel de autobuz... fluvial? Canalul a fost curățat, reamenajat, o adevărată oază de răcoare vara. ...